ORA PĂMÂNTULUI 2015 la Bălești

DSC00037 DSC00076 DSC00078 DSC00081 DSC00091 DSC00094 DSC00096 DSC00103 DSC00108 DSC00112 DSC00116 DSC00118 DSC00133 DSC00136

Gorjenii și idealul național, la Târgu-Jiu

Unire 1 Unire 2 Unire 3 Unire 4 unire 5 Unire 6 DSC00005 DSC00016

ORA PĂMÂNTULUI 2015 la Bălești

AFIS

Sărbătoarea FRANCOFONIEI la Ceauru, Cornești și Bălești

Fra 1 Fra 2 Fra 3 Fra 4 Fra 5 FRANCE 1 france 2 fRANCE 3 fRANCE 4 CS 1 CS 2

Editorial în VERTICAL, nr 450!

 

 

 

Foto emisiuneSalvarea ”Religiei”!

 

Elevii din România vor continua să facă disciplina Religie la școală spre dezamăgirea unor ong-uri de care nimeni nu a auzit până acum. În toate școlile din România părinții au fost aduși pentru a depune o cerere pentru ca cei mici să urmeze disciplina Religie deoarece în spațiul public se lansaseră niște amenințări, cu miros de șantaj, în privința plății legale a celor circa 6000 de profesori. Și cum în România toată lumea fuge de frica DNA sau a altor instituții iar un dosar de urmărire se face atât de ușor, oficialii MECS au ales, se pare, varianta cea mai concludentă, 9 din 10 părinți vor ca elevii să facă Religia.

Cel puțin din această dispută, artificială și nelegală deoarece Parlamentul nu a modificat într-un fel sau altul Legea Educației și chiar și așa schimbările din învățământ se fac la început de an școlar, Religia a ieșit mai întărită ca și disciplină și părinții au devenit mai conștienți că este o materie din programa elevilor. La procentul de peste 90% opțiuni pentru această disciplină, contestatarii au puține lucruri de făcut, eventual să mai arunce venin prin intermediul unor canale media care îi mai promovează. S-a încercat în aceste zile să fie intimidați oamenii școlii, părinții, reprezentanții bisericii, dar a fost totul în zadar, majoritatea tăcută a acestei țări nu s-a lăsat manipulată încă odată.

Suntem un popor pentru care Religia a jucat și se vede că încă mai are un rol important. E istorie, e tradiție, e bun simț, e lupta împotriva violenței contemporane, sunt toate astea și multe altele care ne îndeamnă să nu abandonăm cuvântul Domnului, fie el catolic sau ortodox. De cele mai multe ori, cei care luptă antisistem nu au o țintă foarte precisă, faptul că acum se întâmplă ne arată că această disciplină este doar un pretext, românii au înțeles acest lucru.

Religia ca și disciplină școlară a fost salvată doar că abia acum încep și problemele adevărate, cu siguranță este nevoie de o primenire a conținuturilor și o adaptare la ce se întâmplă în prezent în societate. Părinții au dat un vot pentru ca oamenii de la catedră să răspundă cu seriozitate și cu har la ”tentațiile” care apar în fața școlarilor mici și mari. Dacă profesorii au luat de ceva timp locul preoților mai trebuie ca elementele de conținut ale programei să treacă din sfera teologică în cea morală și succesul va fi garantat.

Brâncuși nemuritorul în VERTICAL

 

 

PoartaBRÂNCUȘI Un artist genial care a marcat universalitatea,

Gorjeanul care a rămas în istoria lumii(II)

 Ne aflăm din punct de vedere istoric în plină sărbătoare Brâncuși, s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița Gorjului și a decedat la 16 martie 1957 la Paris. Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, cu opere care se vând și astăzi cu zeci de milioane de dolari, Constantin Brâncuși este foarte cunoscut în toată lumea. Săptămânalul ”Vertical”, prin intermediul parteneriatului pe care îl are cu specialiștii Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale, a încercat deseori să vină cu informații despre familia marelui sculptor sau despre soarta operelor de la Târgu-Jiu ale marelui sculptor.

Ne-am propus în aceste rânduri să strângem câteva din informațiile relevante despre minunile pe care le-a construit Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu. Și pentru că am văzut, cel puțin la nivelul presei centrale, perpetuarea unor clișee și a unor informații greșite, precizăm faptul că moștenirea Brâncuși de la Târgu-Jiu se întinde pe circa 1,5 km, distanța dintre cele trei opere nemuritoare. Și încă o lămurire, arhivele gorjene păstrează demersuri ale autorităților gorjene încă de acum patru decenii privind cuprinderea Ansamblului Brâncușian în patrimoniul UNESCO, demersurile contemporane nu sunt nici noi și nici mai pline de succes, cel puțin deocamdată.

Multitudine de denumiri

Chiar dacă în prezent nu se mai înregistrează probleme, Brâncuși lăsând la Târgu-Jiu ”Coloana Infinită”(Coloana fără Sfârșit), ”Masa tăcerii” și ”Poarta Sărutului” și ”Aleea scaunelor”, timp de decenii au fost dezbateri înfocate străine însă de marele sculptor căruia autoritățile comuniste i-au refuzat până și intrarea în țară. Cele mai mari controverse au fost legate de ”Masa tăcerii”, unde s-au propus diverse denumiri de genul ”Masa dacică”, ”Masa Cinei celei de taină”, ”Masa rotundă”, ”Masa apostolilor”, ”Masa liniștei” sau ”Masa familiei” și ”Coloana” sau ”Columna” cu diverse variante: ”Monumentul eroilor”, ”Coloana fără sfârșit”, ”coloana recunoștinței fără de sfârșit”, ”Columna infinită”, ”Columna infinitului”, ”Columna pomenirii fără de sfârșit”, ”Coloana pomenirii” ș.a. Practic toată lumea a vrut să fie originală pe seama lui Brâncuși dar s-a ignorat un fapt simplu, Brâncuși a fost doar unul.

Despre ”Coloana fără sfârșit”

Despre această operă, Constantin Brâncuşi mărturisea: „O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continunând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră”.

  ”Coloana fără Sfârşit” reprezintă în concepția brâncușiană o axă a lumii, menită să sprijine bolta cerului pentru veşnicie. Opera  este de-a dreptul impresionantă şi măsoară 29,33 de metri înălţime. Este formată din 17 module în formă de romb din fontă, cu semimodule la capete, unde lipsa soclului şi a capitelului indică lipsa începutului şi a sfârşitului.

Coloana fără Sfârşit este  opera centrală şi cea mai importantă a întregii creaţii a sculptorului Brâncuşi care se ridică impunătoare spre cer, înălţând simbolic sufletele erorilor neamului. Coloana Infinitului se află în celălalt capăt al oraşului, fiind despărţită de Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului de strada numită Calea Eroilor, care nu are nicio cotitură şi se întinde pe o distanţă de 1,2 kilometri. În realizarea acestei coloane, Brâncuşi s-a inspirat din arta şi arhitectura populară de la 1800, astfel că la casele ţărăneşti construite în perioada lui 1800 existau stâlpi asemănători Coloanei.

”Coloana Infinitului” din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după “legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului.

Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Toate aceste informații pot fi găsite în amintirile lui Ștefan Georgescu-Gorjan, inginerul care s-a ocupat de turnarea și amplasarea acestei opere.(Vertical, nr 450, 10 martie 2015)

 

 

 

 

 

La ORDINEA DE ZI, 9 martie 2015

Ordinea 5 Ordinea 8

Istorie locală în VERTICAL

 

Coloana schita 1937BRÂNCUȘI Un artist genial care a marcat universalitatea,

Gorjeanul care a rămas în istoria lumii(I)

 

Ne aflăm din punct de vedere istoric în plină sărbătoare Brâncuși, s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița Gorjului și a decedat la 16 martie 1957 la Paris. Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, cu opere care se vând și astăzi cu zeci de milioane de dolari, Constantin Brâncuși este foarte cunoscut în toată lumea dar puțini știu informații relevante despre el. Săptămânalul ”Vertical”, prin intermediul parteneriatului pe care îl are cu specialiștii Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale, a încercat deseori să vină cu informații despre familia marelui sculptor sau despre soarta operelor de la Târgu-Jiu ale marelui sculptor.

 Încercăm în cele ce urmează, în plină sărbătoare Brâncuși, să reluăm câteva informații memorialistice despre Brâncuși la Gorj, mărturii prezente în cărțile unor Barbu Brezianu, Ștefan Georgescu-Gorjan, V. G. Paleolog ș.a. Cu siguranță, ansamblul operelor de la Târgu-Jiu constituie cel mai amplu proiect brâncușian, asta și datorită conjuncturii istorice, și poate fi văzut ca o moștenire peste veacuri pentru conaționalii săi. În ”Vertical” am publicat de-a lungul anilor informații despre tentativa autorităților comuniste de a pune la pământ Coloana Infinitului dar și despre intențiile, din fericire blocate, de a face Parcul Coloanei(fost Târgul fânului) un banal cartier muncitoresc.  Gorjenii trebuie să fie fericiți că au primit un cadou atât de valoros de la Constantin Brâncuși, mai ales că sculptorului nu i s-a decontat-alt motiv de conflict istoriografic-decât costurile șederii în România în 1937 și 1938. Cum am subliniat, operele de la Târgu-Jiu au fost dăruite gratuit comunității, mult timp aceasta nu s-a arătat demnă de cele primite.

 

Ideea Ansamblului

 

Ștefan Georgescu-Gorjan își amintește în lucrarea ”Am lucrat cu Brâncuși” că: ”În jurul datei de 25 iulie 1937 m-am întâlnit cu Brâncuși la Târgu-Jiu. Artistul m-a poftit să parcurgem împreună drumul de la malul Jiului, prin grădina publică, pe strada Eroilor, până la ”Târgul fânului”, piața unde avea să fie amplasată Coloana infinită.

Am ajuns în ”Târgul fânului”. Nu știu ddacă aceasta era denumirea obișnuită a vastului maidan mărginit de case scunde, maidan pe care se găseau clădite, la acea vreme, mari căpițe de fân.(…) Am fixat atunci pe peliculă imaginea pieței cu clăile ei de fân. După scurt timp, la Petroșani, clișeul developat în grabă și copiat ne-a furnizat o fotografie de format mic(6×9 cm), care avea să constituie fondul unicei schițe originale a Coloanei infinite de la Târgu-Jiu, desenată de mâna maestrului.(…) În seara zilei când am adus de la fotograf poza ”Târgului fânului”, Brâncuși mi-a cerut stiloul, cu peniță cam boantă, și a schițat în cerneală, cu trăsături sigure, în puține minute, silueta Coloanei în centrul unui rondou de iarbă, cu drumul circular și ramificațiile sale”.

Ideea apăruse cu mult mai devreme, în a doua parte a anului 1934, când Aretia Tătărăscu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, îl vizitase la Paris și îl rugase pe Brâncuși să ridice la Târgu-Jiu o serie de monumente destinate comemorării vitejiei eroilor care se jertfiseră în Primul Război Mondial la Târgu-Jiu și în țară.

Ștefan Georgescu-Gorjan a fost inginerul care a supervizat turnarea ”Coloanei” și ansamblarea ei la Târgu-Jiu, fiind inginer la atelierele din Petroșani care au realizat comanda guvernamentală. Era fiul unui gorjean din Godinești în casa căruia poposise Brâncuși cât a stat la Craiova. Peste ani, adică în 1937, și acesta l-a găzduit pe Brâncuși în casa lui din Petroșani.

 

Despre înfățișarea  ”Coloanei infinite”

 

Același autor spune că dintre toate creațiile lui Brâncuși, singurele care au ajuns după îndelungi căutări la forma definitivă au fost ”Cocoșul” și ”Coloana infinită”, ambele cu rezonanțe adânci în arta populară românească.

”Vorbind cu artistul despre Coloana infinită-spune Ștefan Georgescu-Gorjan-el mi-a explicat de ce aceasta nu poate avea nici soclu, nici capitel, cum au coloanele antice; ea nu are nici început și nici sfârșit. Repetarea elementului identic al coloanei îi conferă acesteia, printr-o analogie matematică, același caracter pe care îl au unele curbe-de exemplu cele reprezentând funcțiile trigonometrice-, de a se putea repeta și prelungi spre ambele infinituri. Două sinusoide în opoziție, desenate în jurul unei axe verticale, au un vag aer de familie cu silueta Coloanei infinite și reprezintă justificarea strict matematică a denumirii date de Brâncuși coloanei sale”.(VERTICAL, nr 449, 3 martie 2015)

 

 

 

La emisiunea VIAȚA GORJULUI: Ion Elena, Marius Buzera și Benedict Geamănu

Emisiune Ion ElenaBuzera nou Geamanu 2

Editorial în VERTICAL

 

 

_DSC0245Somnul rațiunii naște monștri!

 

De pe la jumătatea anului trecut, România este teatrul unei uriașe operațiuni gen ”mâinile curate”, necesară și izbăvitoare pentru un popor care de un sfert de veac nu vede ”capătul tunelului”, cum inspirat se exprima un fost premier post-decembrist. Cu alte cuvinte este de bine și este greu de crezut, cu excepția unor politicieni corupți, că ar exista prea multe persoane din România care să condamne această luptă legitimă. Și totuși, acțiunea Justiției ridică numeroase semne de întrebare și de ”oportunitate” cum ar fi în cazul Elenei Udrea, dacă dosarele gata din octombrie 2014 ar fi fost date publicității atunci cum s-ar fi încheiat bătălia prezidențială?

Românii au o vorbă cu finalul fericit, poate că așa ar fi și de data aceasta, dar aveți impresia că se încearcă să se schimbe ceva? Clasa politică, de la PSD la PNL și de la UNPR la UDMR, pare încremenită în așteptarea DNA iar președintele Klaus Iohannis încă nu a lămurit în acest mandat prezidențial cui dă paltonul în diversele momente oficiale. E clar că Sibiul l-a salvat să nu se bage în ”cloaca”  de la București, doar ex-președintele Băsescu are o altă părere, dar  salvarea clasei politice nu poate veni de la un singur om, fie el și președintele României.

Cred că toți ar trebui să privim mai atent la un alt personaj politic, europarlamentarul Monica Macovei. Fost ministru al Justiției, șefa ”de facto” a Laurei Codruța Kovesi, Monica Macovei și-a lansat un partid și la ritmul în care evoluează lucrurile în clasa politică românească, în 2016 s-ar putea să o vedem rămasă singură pe eșichierul politic românesc. Cum e posibil ca acest personaj controversat, fost procuror comunist și mâna dreaptă a lui Traian Băsescu multă vreme, de fapt autorul ”reformei” prin care numirile șefilor din Justiție nu le mai face CSM cum stabilise chiar Adrian Năstase, să ajungă atât de sus poate fi o enigmă. Despre ”Justiția reformată” de Traian Băsescu am aflat în aceste zile, și nu doar de la Elena Udrea, atâtea lucruri compromițătoare încât este foarte greu să mai credem în ceva.

Din câte s-a văzut, majoritatea politicienilor din România ajunși pe mâna DNA au strâns bani și pentru partid nu doar pentru buzunarul propriu, Monica Macovei s-a ales și ea europarlamentar(cu ce bani?) și a candidat independent la Președinție cu un buget impresionant. Dacă nu vom afla care este sursa banilor, s-ar putea ca rodul ”Reformei” din aceste zile să fie chiar…Monica Macovei.(Vertical, nr 449, 3 martie 2015)

Reuniune de proiect ”Moștenirea trecutului-temelie pentru viitor”

DSC00014 DSC00021 DSC00023 DSC00028 DSC00030 DSC00032 DSC00033 DSC00035 DSC00038 DSC00039

Mitropolitul Olteniei, IPS Irineu, la întâlnirea cu directorii de școli din județ

DSC00002 DSC00003 DSC00005 DSC00008