NOAPTEA MUZEELOR, la Târgu-Jiu

NoapteaDSC01144DSC01109DSC01100

Reclame

Încă o generaţie de clasa a VIII, cea de 2014, şi-a luat zborul

DSC00932DSC00923

Concursul de Istorie „Dumitru Micu Popescu”, 17 mai 2014, Novaci

DSC00953DSC00963DSC00997_DSC0131_DSC0120

Proiectul „DEZVOLTAREA DE COMPETENŢE CHEIE PENTRU EVALUĂRI NAŢIONALE DE SUCCES”

DSC00847DSC00872

Sfinţirea Bisericii Bălăceşti-Băleşti, 11 mai 2014

DSC00364DSC00336DSC00346DSC00372DSC00378DSC00415DSC00506

Concursul Naţional al Revistelor Şcolare-CNET, 10 mai 2014

DSC00321DSC00294DSC00288DSC00312

Sărbătoare de 9 mai la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru au marcat într-un mod deosebit tripla semnificaţie a Zilei de 9 mai. Proiectul educaţional judeţean a avut ca parteneri Instituţia Prefectului Judeţul Gorj, Societatea de Ştiinţe Istorice, filiala Gorj,Primăria şi Consiliul Local Băleşti, Palatul Copiilor Târgu-Jiu şi Asociaţia ŞCOALA GORJEANĂ. Acţiunea s-a derulat în cadrul Programului Comenius Multilateral ce uneşte şcolile din Ceauru-Băleşti şi şcoli din Polonia, Spania şi Turcia.

DSC00132DSC00186DSC00104DSC00128DSC00118Cei care au venit în faţa elevilor, Lorena Vâlceanu-consilier în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, Florin Sasu-consilier în cadrul Primăriei Băleşti, profesorii Adelin Ungureanu, Andrei Popete Pătraşcu şi Cornel Şomâcu, le-au vorbit elevilor despre tripla semnificaţie a zilei de 9 MAI.

Astfel, evenimentele de la 9 mai 1877 şi 9 mai 1945, precum şi Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate şi independenţă.

9 Mai 1877 –ZIUA INDEPENDENŢEI

Guvernul României a declarat mobilizarea generală, la data de 6/18 aprilie 1877, aducând sub arme 120.000 de oameni, dintre care 58.700 făceau parte din armata de operativă. Conform înţelegerii, Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre. La data de 10/22 aprilie 1877 s-au întrerupt relaţiile diplomatice dintre România şi Turcia. În ziua de 11/23 aprilie 1877, armata Rusiei a trecut frontiera României. În ziua de 12/24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei. Armata turcă aripostat la 21 aprilie/3 mai, bombardând cu artileria oraşul Brăila, iar la 26 aprilie/8 mai localităţile Calafat, Bechet, Olteniţa şi Călăraşi. În aceeaşi zi, artileria română a răspuns bombardamentului turc bombardând fortăreaţa Vidin.

În zilele de 28/29 aprilie-10/11mai, Parlamentul României a adoptat o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. După numeroase iniţiative economice, diplomatice şi de apărare, menite a consolida statul modern, Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat la data de 9 mai 1877, printr-un act legitim de voinţă şi autodeterminare naţională, independenţa de stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, interpelat de deputatul Nicolae Merfe, a declarat în faţa adunării: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”. O interpelare asemănătoare a venit şi de la Senat, în ziua de 10 mai din partea senatorului Alexandru Orăscu, la care Mihail Kogălniceanu a dat un răspuns asemănător celui de la Cameră: „Declarăm dar, că de aici încolo ne aşteptăm la o viaţă independentă, la o viaţă de sine stătătoare…”

9 mai 1945 – încheierea celui de al doilea război mondial în Europa

Către sfârşitul primei decade a lunii mai 1945, sutelor de mii de combatanţi din armatele participante la bătălia pentru înfrângerea fascismului german, aflaţi în primele linii în Podişul Boemiei, pe Elba, în zonele Linz sau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat, în sfârşit, să trăiască momente înălţătoare prin liniştea lor bruscă, ieşită parcă din obişnuinţa omenească. În noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2.00, în cartierul berlinez Karlshorst, căpeteniile celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulării necondiţionate în faţa reprezentanţilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de-al doilea război mondial în Europa luase sfârşit prin strălucita victorie a Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amuţit tunurile şi mitralierele, încetând exploziile infernale. Doar în sectoarele în care acţionau trupele sovietice şi române, în Podişul Boemiei, luptele au mai durat câteva zile, până la 12 mai, datorită refuzului de a depune armele, de către o gruparea germană din această zonă.

Marea victorie asupra fascismului din mai 1945, a găsit armata română în prima linie, alături de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Prin mobilizarea întregului său potenţial material şi uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptă, poporul român şi-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, el aducându-şi o contribuţie de preţ la salvarea civilizaţiei umane, grav ameninţate de puterea nazistă. Prin mutarea, aproape instantanee, cu câteva sute de km. a frontului până către graniţele Bulgariei, Iugoslaviei şi Ungariei, Înaltul Comandament al Wehrmachtului s-a văzut nevoit să abandoneze spaţiul balcanic, Germania fiind ameninţată direct şi dinspre sud-est. Ostaşii români s-au bătut apoi cu îndârjire, în cooperare cu trupele sovietice din compunerea Fronturilor 2 şi 3 Ucrainean, pentru desăvârşirea eliberării teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-hitleristă şi mai departe pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. Suma totală a efectivelor române participante în luptele pentru înfrângerea fascismului a depăşit 540.000 de oameni, iar tributul de sânge plătit de cele două armate române (Armata 1-a şi Armata 4-a), care s-au găsit aproape tot timpul în ofensivă, mărind de regulă pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. Ostaşii noştri s-au bătut cu trupele hitleriste şi horthyste timp de 260 de zile (din august 1944 până în mai 1945), au luat pieptiş 20 de masive muntoase mai importante, au forţat 12 cursuri de ape, au eliberat mai mult de 8717 localităţi şi alte puncte populate din România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria, dintre care 53 oraşe. Trupele române combatante au distrus sau capturat însemnate cantităţi de muniţii, armament, tehnică de luptă, au capturat 120.000 de prizonieri şi circa 20.000 de militari ucişi în luptă. În total, Armata română a scos din luptă valoarea a 14 divizii germane şi ungare, din acea vreme. Faptele de arme, de cutezanţă, eroism şi pricepere ostăşească săvârşite de militarii români pe frontul antihitlerist au fost evidenţiate în numeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul de război, comandanţii de armate, de corpuri de armată şi de divizii în timpul războiului.

.Acţiunea militară a României desfăşurată în cadrul coaliţiei antihitleriste a adus şi importante beneficii strategice şi operativ tactice, grăbind victoria asupra armatei naziste. Comparativ cu aportul altor state ale Naţiunilor Unite participante la război, contribuţia României la obţinerea marii biruinţe de la 9 mai 1945 se situează la un loc de frunte, pe care l-au definit ca atare personalităţi politice şi militare din ţările aliate.

9 mai – Ziua Europei

După încheierea celui de al doilea război mondial o seamă de personalităţi ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din iniţiativa lui Jean Monett şi a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei, s-au pus bazele colaborării cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, în spiritul înţelegerii şi al bunei colaborări între Franţa şi Germania şi cu celelalte popoare europene.

Anul 1957 a constituit alt punct de referinţă pentru colaborarea politică, economică şi culturală între Franţa, Germania, Italia, Belgia şi Luxemburg, în baza înţelegerii de la Bruxelles. În anul 1968 numărul statelor membre ale Uniunii Europene au crescut la 15, iar în anul 2004 la 25 state, conform summit-ului de la Mastrich.

România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând la 27 iar în prezent la 28.

Echipa Comenius de la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş”

Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti este implicată, începând din august 2013, în derularea Parteneriatului Multilateral Comenius intitulat „Heritage of the past-foundation for the future”, cu durata de 2 ani, finanţat de către Comisia Europeană cu suma de 24.000 euro, prin Programul Long Life Learning. În proiect sunt implicate, alături de şcoala din Băleşti, 3 şcoli partenere, din Polonia, Spania şi Turcia. Iată pe cei implicaţi direct în mobilităţi:DSC00249DSC00268DSC00264

Lansare MOŞTENIREA MAGHERILOR

Lansare Muzeul Judeţean 29 aprilie

Lansare Muzeul Judeţean 29 aprilie

Alin Văcaru, prefect de Gorj

Alin Văcaru, prefect de Gorj

Ciprian Florescu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Gorj

Ciprian Florescu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Gorj

George Alexandrescu, inspector şcolar

George Alexandrescu, inspector şcolar

Albinel Firescu, Muzeul judeţean Gorj

Albinel Firescu, Muzeul judeţean Gorj

Andrei Popete Pătraşcu, SSIR

Andrei Popete Pătraşcu, SSIR

Marius Buzera, director CTGGM

Marius Buzera, director CTGGM