Festivitate de lansare MOŞTENIREA MAGHERILOR

DSC00084DSC00087DSC00090DSC00118DSC00162DSC00048

Reclame

MOŞTENIREA MAGHERILOR se lansează

magheru-carteMarți, 29 aprilie 2014, ora 18.00, Muzeul Județean Alexandru Ștefulescu Gorj găzduiește lansarea cărții Moștenirea Magherilor, autor prof. Cornel Șomîcu.

Anul 2014 se desfăşoară la Gorj sub semnul marii personalităţi a lui Gheorghe Magheru, cel care – după informaţiile apărute în prezenta carte – a venit pe lume, probabil, în aprilie 1804. Sunt 210 ani de istorie care sunt sintetizaţi cu mult talent în paginile acestei cărţi de autorul Cornel Şomâcu. Chiar dacă vorbim de tot neamul Magherilor, şi aflăm acum că e vorba de circa 300 de ani de istorie şi de numeroşi reprezentanţi care au lăsat ceva în urma lor, paginile de referinţă sunt dedicate lui Gheorghe Magheru, omul politic al Gorjului în secolul constituirii României Moderne.

Arhivele fac parte din viaţa noastră

Hobeanu

Viaţa unei societăţi în toate domeniile ei nu poate funcţiona fără existenţa unor documente, acestea rămân de găsit în arhive pentru o durată mai lungă sau mai scurtă de timp. Istoria unei ţări se scrie pe bază de documente iar acestea, în cele mai multe din cazuri, se regăsesc tot în arhive. Despre viaţa arhivelor, despre nepăsarea unor instituţii de a păstra în bune condiţii documentele proprii la VIAŢA GORJULUI.

Luni, 28 aprilie 2014, împreună cu Ion Hobeanu, preşedintele Asociaţiei Arhiviştilor Gorjeni, la VIAŢA GORJULUI.

MEMORIAL LIVIU DAFINESCU, ediţia a XI-a

100_6689100_6703100_6726100_6751100_6755100_6774

Despre Liceul Tehnologic Fărcășești la VIAȚA GORJULUI

Liceul Tehnologic din Farcasesti este cel mai tanar liceu din Gorj dar cu o evolutie extrem de dinamica. Sa ne gandim ca aici efectivele au crescut in fiecare an si vor creste in continuare. Directorul institutiei, prof. Liliana Buga, a fost la VIATA GORJULUI in 23 aprilie 2014.Buga

EDITORIAL DE SĂRBĂTORI România în campanie

CS la CrasnaAu trecut Sărbătorile Pascale dar românii vor mai avea un motiv de respiro, minivacanţa de 1 mai. Asta dacă se va vorbi cu cel de Sus  să nu plouă pentru că altfel, păţim ca de Paşte, rezervări de 11 milioane de euro şi sejururi doar de 3.

Sărbătorile din acest an au fost marcate de inundaţii  în judeţele unde au fost probleme şi cu zăpada în ultimii ani, pentru nea Liviu Dragnea vin vremuri grele pentru că prin Teleorman nu s-au cheltuit decât mari sume de bani. Dar Guvernul va pompa sume uriaşe în aceste judeţe că intrăm vineri în campanie electorală. Dar nu cumva oamenii inundaţi ar fi trebuit să aibă asigurări obligatorii de locuinţe? Când ne vom hotărî să aplicăm legea?

Până după alegerile din 25 mai 2014, România şi Gorjul vor trăi sub semnul alegerilor. În privinţa alegerilor pentru Senat, Mihnea Costoiu este favorit să câştige fără să se întrebuinţeze serios, pe locurile următoare venind Mazilu-PNL şi Cotojman-PDL. Nu vor apare surprize nici la europarlamentare, Coaliţia de guvernământ fiind net favorită, PNL şi PDL în disoluţie, şi nu este o figură de stil, iar PMP-ul prea mic pentru un război atât de mare. După ultimele zile pe tv, am şi eu o întrebare, Mircea Diaconu-altfel un articol de primă mână dar un ministru al Culturii slab-este pregătit în laboratoare pentru Parlamentul European sau direct pentru Cotroceni? Dinspre liberali doar el pare frecventabil, Crin Antonescu e la pământ electoral iar Tăriceanu nu convinge nici soţia!

Campania a început de foarte mult timp dar rezultatele sunt cunoscute, din păcate sau din fericire, după simpatiile fiecăruia!

Editorial Vertical, nr 411, 16 aprilie 2014

Opțiunea euro-atlantică

 

Suntem foarte aproape de alegerile europarlamentare care se vor desfășura, din fericire, și în România. Ne exprimăm satisfacția pentru desfășurarea unui eveniment normal, suntem stat membru UE din anul 2007, din cel puțin două motive, discuțiile la nivel european cu cele șase țări care ar trebui să formeze noua structură europeană sau doar consiliul de conducere al UE, și comportamentul țării noastre care ar putea aluneca periculos la capitolul Justiție spe țările excluse. Că Traian Băsescu folosește electoral aceste lucruri, dar în condițiile încălcării prevederilor constituționale cu complicitatea Puterii, nu este un secret dar vorbim de o problemă reală, în momentul când promiți amnistie pentru Constantin Niculescu la Argeș, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu la Constanța după alegeri, pui o atât de mare presiune pe respectiva perioadă încât s-ar putea să nu o apuci la nivelul la care ți l-ai propus.
Anul 2014 pare să fie decisiv în a arăta dacă România este definitiv o țară democratică. Cine crede că până acum Justiția nu a fost comandată politic se înșeală amarnic dar, cu toate păcatele mari și supărătoarele ale DNA, nu cred că sunt prea mulți oameni în România care să creadă în nevinovăția unor Duicu, Cosma și alții ca ei. Este adevărat că poate un Gheorghe Ștefan la Neamț, un Falcă și Scripcaru-edili portocalii prin țară-poate ar fi trebuit cercetați mai atent de organele de anchetă, cum se spune ”va veni și rândul lor”, dar asta nu înseamnă că DNA-ul a ”umflat” de pe stradă nevinovați care nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu le miroase. Premierul Victor Ponta este primul care știe acest lucru dar are nevoie de eforturi maxime în cele două rânduri de alegeri, de aici declarațiile în care le plânge ”baronilor” pe umăr.
Doar că România cu monitorizarea pe Justiție de la integrare și până acum și cu asemenea declarații la vârf, are șanse mici să rămână acolo unde îi este locul. Anul electoral poate pune sub semnul întrebării inclusiv opțiunile strategice ale României, acceptate de întreaga clasă politică și de popor, iar acest lucru a fost exploatat și este folosit sinistru de actualul președinte. În ultimii 25 de ani nu s-au spus niciodată lucruri mai grave la televizor, între un premier și un președinte, și ambii nu sunt chemați la ordine. Vă dați seama cum sunt priviți cei doi în Europa? Românii știu și, în acest sens au dat mandat celor doi, în perioade diferite, pentru Europa și America, doar că cei din aceste țări pot să vadă doar declarațiile! Așa că puțin calm și responsabilitate ar fi necesare!

Gheorghe Porumbel la 60 de ani

Porumbel si AdelinDupă cum mărturisea  chiar domnia sa la emisiunea VIAȚA GORJULUI, nu știe când s-au scurs șase decenii de viață. A fost instructor la Casa de Cultură, mai mare peste pădurari, primar un deceniu la Novaci și de mai bine de 10 ani conduce ”Doina Gorjului”. Aici doi prieteni buni, Cornel Șomâcu și Adelin Ungureanu, l-au aniversat chiar în studioul N-SAT TV.

Gheorghe Porumbel la 60 de ani la VIAȚA GORJULUI

Luni, 14 aprilie 2014, emisiunea VIAȚA GORJULUI de pe N-SAT TV îl are ca oaspete pe Gheorghe Porumbel, directorul Ansamblului Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”. Distinsul om de cultură aniversează în aceste zile 60 de ani de viață, amănunte în emisiunea realizată de Cornel Șomâcu.Porumbel pastorala

100 000 de vizite

 

 

DSC_0153Așa cum o arată contorul acestui blog, care va rămâne pe mai departe deschis accesului celor care intră pe acesta, în Duminica Floriilor am atins 100 000 de vizite. Nu știu dacă este mult sau puțin dar sunt ediții electronice ale unor ziare locale cu pretenții și cu investiții care nu au adunat nici pe jumătate un asemenea număr de vizite. Nu îmi rămâne decât să le mulțumesc celor care au intrat pe acest site și să îi asigur că voi încerca, în măsura timpului, să dau o atenție mai mare acestui site. Cei care îmi caută contribuțiile ”specifice”-Istorie și Învățământ-îi aștept și pe http://www.verticalonline.ro și http://www.scoalagorjeana.com, din luna mai ambele cu ediții și pe print.

Până atunci, încă odată mulțumiri și promisiunea că voi încerca să postez cât mai multe materiale interesante! Demarează astăzi un concurs care se va finaliza pe 1 mai a.c., cel mai interesant mesaj de la cititori va primi ultima mea carte MOȘTENIREA MAGHERILOR. Vă aștept!

Documente despre mutarea la Târgu-Jiu a osemintelor Ecaterinei Teodoroiu în 1921

 

ET 1

 

 

După cum probabil foarte mulți gorjeni cunosc, Ecaterina Teodoroiu s-a stins pe câmpul de luptă la data de 24 august/3 septembrie 1917. Abia după 4 ani, trupul Ecaterinei Teodoroiu a fost adus la Târgu-Jiu, cu ocazia sărbătoririi Eroului Neamului şi împlinirii a 100 de ani de la Revoluția  lui Tudor Vladimirescu.

 

O sărbătoare națională

Iată ce cuprindea ordinul Ministerului de Interne către autoritățile din Focșani:

„Domnule Prefect,
D-1 Virgil Slăvescu, deputat de Gorj şi Preşedintele Comitetului organizator al
serbărilor Centenarului Tudor Vladirnirescu ne face cunoscut că cu prilejul acestor serbări, urmează a se transporta şi înhuma sub monumentul Eroilor din Valea Jiului, osemintele  Eroinei Fecioară Ecaterinei Teodoroiu.
Totodată ne înconştiinţează că comitetul organizator al acestei serbări, a decis ca deshumarea Eroinei de la Muncelu, acel judeţ şi înhumarea definitivă la Tg. Jiu, să se facă cu toată solemnitatea cerută de un asemenea eveniment national religios, cu atât mai mult, cu cât ziua înhumărei (9 iunie)/27 mai 1921, Înălţarea Domnului, coincide cu 100  ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, cu desvelirea Statuiei Eroului de la Tg. Jiu, cu sărbătorirea Eroilor Neamului, şi, cu sărbătorirea Eroinei Fecioară, conform legei votată în actualul Parlament.
Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, avem onoare, a vă ruga să binevoiţi,
a da cuvenitele instrucţiuni autorităţilor civile din comuna Muncelu şi în înţelegere cu dl.Preşedinte al Comisiei Interimar Focşani şi comandamentul militar local, veţi lua măsuri  ca deshumarea Eroinei să se facă cu toată sărbătorirea cuvenită.
Vagonul mortuar naţional, împodobit cum se cade unei ceremonii naţionale religioase va pleca din gara Pufeşti, oprindu-se în dimineaţa zilei de 7 iunie 1921, în gara Focşani şi va fl însoşit de o delegaţiune a Regimentului 43 Infanterie, regiment cu care a luptat Eroina. In aceeaşi zi va continua drumul la Bucureşti, Gara de Nord.
În tot drumul autorităţile militare şi civile vor da onorurile cuvenite în fiecare gară.
Dispoziţiunile ce veţi lua vă rugăm să le comunicaţi şi ministrului”
(Semnează Primul Ministru şi Directorul General.)

Pagina de istorie locală în VERTICAL, nr 410, 9 aprilie 2014

Monumente importante din Istoria Gorjului
dispar din lipsa banilor (VIII)

Judeţul Gorj beneficiază de un patrimoniu istorico-cultural de o valoare inestimabilă, din nefericire autorităţile gorjene nu fac suficient pentru conservarea acestuia. Am exemplificat numărul trecut cu situația Bisericii Magherilor din Cojani, pe cale de dispariție ca urmare a nepăsării autorităților, continuăm cu uriașul patrimoniu gorjean al bisericilor de lemn. Printre lăcașurile de cult cu mari probleme, inclusiv autoritățile amintesc situația a patru biserici: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1781) din comuna Scoarţa, Biserica de zid „Sfântul Grigorie Teologul” (1841) din Bălăneşti, Biserica de zid „Sfinţii Ioan, Nicolae şi Gheorghe” (1824) din Târgu-Cărbuneşti şi Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1794) din comuna Schela.

Cornel Șomâcu

În urmă cu câțiva ani, lucrarea ”S.O.S. Zestrea culturală a Olteniei” semnată de Adrian Gheorghe semnala situația deplorabilă în care se găsesc cele peste 119 biserici de lemn din județul Gorj, cel mai valoros asemenea patrimoniu din țară. Se spune în lucrarea citată: „Este un dezastru generalizat: unele sunt căzute la pământ, prin acoperişurile şi învelitorile distruse plouă şi ninge de la Dumnezeu, interioarele devastate, ca după războaie, sau folosite ca depozite de gunoi, icoane vechi din lemn, aruncate la întâmplare, aflate într-o stare avansată de degradare, cârpeli «binevoitoare» la tot pasul, improvizaţii moderniste şi construcţii adiacente, care au desfigurat forma originală a acestora, un spectacol înfiorător, care nu este demn de o instituţie ce-L slujeşte pe Dumnezeu și oameni”. Din nefericire, situația nu se înregistrează doar la bisericile de lemn-acolo unde autorul citează doar patru cazuri- biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1781) din comuna Scoarţa, biserica de zid „Sfântul Grigorie Teologul” (1841) din Bălăneşti, biserica de zid „Sfinţii Ioan, Nicolae şi Gheorghe” (1824) din Târgu-Cărbuneşti şi biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1794) din comuna Schela, ci și la mânăstirile Tismana și Polovragi, lucrările de modernizare ale paraclisului fiind făcute la Tismana fără avize iar la Polovragi cu lucrări de slabă calitate.

Județul cu cele mai multe biserici de lemn

Datorită eforturilor Direcției pentru Cultură în mandatul dr. Olimpia Bratu, cunoaștem în mai mare măsură ce bogății imense are Gorjul în domeniul cultural. Fostul județ al Jiului de Sus mai are încă, deoarece unele sunt în stare avansată de degradare, 119 biserici de lemn și 65 de zid. Potrivit acestor cifre înscrise în Lista Monumentelor Istorice, Gorjul deține cele mai multe asemenea obiective de patrimonial cultural național. Din nefericire, pentru autoritățile gorjene nu este deloc un motiv de mândrie ci mai degrabă o povară. Cu toate că și Maramureșul sau Suceava au asemenea obiective, Gorjul are biserici de lemn și de peste trei secole ca vechime, printre exemple putem să amintim Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli”, Ceauru, com. Bălești, realizată în 1672 sau Biserica de lemn ”Intrarea în Biserică” de la Slăvuța, com. Crușeț, construită în 1684.
Într-un studiu dedicat artei și arhitecturii ctitoriilor de lemn din zona de dumbravă a Olteniei, Andrei Pănoiu remarca în chip deosebit biserica din Lelești, cu portretele ei de ctitori, și pe cele din Bălești, din Arhoți și din Spineni, care cu broderia lor de crestături își găsesc un echivalent numai în lucrătura pridvoarelor de la casele meșterului Antonie Mogoș din Ceauru.
Biserica din Arhoți, singura păstrată până astăzi, dintr-o suită de asemenea monumente cunoscute altădată la Bălești, are o vechime destul de mare, probabil chiar dinainte de 1672. Când Andrei Pănoiu își elabora studiul, cu câteva decenii în urmă, se știa că respectiva biserică se afla pe locul respectiv la a treia strămutare, adusă de undeva din fosta vatră a satului Ceauru. Era și rămâne o bijuterie arhitectonică și într-o situație fericită, a fost reabilitată în ultimele decenii. Pentru cei care nu au văzut monumental, aflat în curtea Cimitirului din Ceauru, să spunem că atrage orice privitor cu bogăția de crestături a pridvorului și cu exteriorul îmbrăcat într-o pictură în culori vii de tempera, așternute direct pe fondul bârnelor de lemn lăsat aparent, reproducând plastica arhitecturală a monumentelor de zidărie, cu arcade pe colonete cu baze și căpițele înflorate ca în tehnica miniaturilor, cam așa suna descrierea arhitectului Andrei Pănoiu. Chiar dacă restaurarea nu a mai păstrat chiar totul, vizitatorul poate admira forma de plan aparte, fruntarul pridvorului cu grinzile cosoroabei și coloanele lui, ca și elemental sculptural de pe arcul dublu din naos, toate tratate într-un stil baroc popular de origine mai degrabă cantacuzinească.

Activități din ”Școala Altfel” 2014 la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru

100_6265100_6274100_6340100_6320100_6141100_6188

SĂPTĂMÂNA ALTFEL la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

_DSC0026_DSC0005_DSC0030_DSC0036_DSC0044_DSC0064_DSC0075_DSC0077

La a X-a apariție editorială

afis lansare

Simpozion Judeţean „Tradiţii şi obiceiuri de Paşte”

_DSC0004_DSC0010_DSC0035

Editorial în VERTICAL, nr 409, 2 aprilie 2014

 

 

100_5120Necunoscutele Prezidenţialelor

 

Dacă ar fi să ne luăm după rezultatele multitudinii de sondaje apărute în ultimele zile, am putea să spunem că premierul Victor Ponta ar trebui să meargă direct la Cotroceni iar ţara să economisească banii pe care i-am da pe un asemenea tur de scrutin. Doar că lucrurile nu stau deloc aşa iar cineva încearcă să ne prostească pe faţă. Fără a avea dovada unei asemenea supoziţii, înţelegem că PSD-ul şi probabilul candidat Victor Ponta ar beneficia din plin dacă PNL-ul şi-ar pierde pe parcurs candidatul sau nu ar intra în turul II. Şi de aici suntem liberi să „croşetăm”, aşa cum o fac autorii de sondaje, diverse scenarii…
Mai întâi că fiind vorba de sondaje închise, deloc întâmplătoare am spune noi, cel care răspunde are de ales între MRU, CV Tudor şi alţii care nu au partide serioase în spate. În schimb, un Crin Antonescu sau un Cătălin Predoiu, cu o maşină de partid în spate, atâta cât a mai rămas după dezertări, reuşesc contraperformanţa să fie bătuţi de Mihai Răzvan Ungureanu cu un partid în care doar de domnul Săvoiu de la Gorj am mai auzit. Şi în această ecuaţie nu am adăugat şi Partidul Cotroceniului, cu o tot mai probabilă candidatură a Elenei Udrea. Rezultă că se încearcă o manipulare uriaşă care are drept unic scop mazilirea lui Crin Antonescu din fruntea PNL şi o disoluţie a PDL în favoarea PMP.
Cei care au habar de ce se întâmplă în politica dâmboviţeană dau ca sigură înlăturarea lui Crin Antonescu din fruntea PNL pentru ca Victor Ponta să aibă liber spre Cotroceni. Dacă este aşa, înseamnă că istoricul partid al Brătienilor nu este format decât din penali-a demonstrat asta deja Justiţia-traseişti şi trădători. Altfel, un partid atât de mare nu are voie să stea veşnic la remorca altuia iar obiectivul legitim ar fi de fiecare dată câştigareaalegerilor. Iar Călin Popescu Tăriceanu nu a fost niciodată un lider ci doar un executant al ordinelor social-democrate, doar are şi ceva datorii de plătit!
A nu se înţelege din acest editorial că am avea ceva cu faptul ca Victor Ponta să devină preşedintele României, pentru gorjeni ar fi un moment istoric. Ce vrem noi să spunem este că am mai văzut acest film cu Adrian Năstase şi ştim ce s-a întâmplat în ultimii zece ani, aşa că fanii PSD ar trebui să sufle şi în iaurt!

Marius Buzera la VIAȚA GORJULUI, 2 aprilie 2014

Învăţământul gorjean în Europa

Tot mai multe dintre unităţile şcolare din Gorj sunt angrenate în proiecte educaţionale cu finanţare europeană, acţiuni ce presupun schimburi de elevi şi profesori dar şi activităţi commune. “Campionii” la acest capitol par să fie cei de la Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” care la acest moment au în implementare şase proiecte cu finanţare europeană. Amănunte despre ieşirile dascălilor gorjeni peste hotare dar şi despre acţiuni din Gorj, imagini şi declaraţii exclusive ale oaspeţilor străini miercuri, 2 aprilie 2014, la Viaţa Gorjului.
Mai multe amănunte la N-SAT TV, astăzi începând cu ora 21.00.Somicu si Buzera
Invitat: Prof. dr. Marius Buzera, directorul Colegiului Tehnic “General Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu
Realizator: Cornel Şomâcu
Emisiunea poate fi vizionată şi online, la www.nortel-sat.ro/live

Colaborare româno-poloneză

Cornel Şomicu este unul dintre coordonatorii proiectului Bridge Across Coommon European Cultural Heritage, derulat în parteneriat de elevii şi profesorii Liceului Jozef Beem din Ostroleka Polonia şi cei de la Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”.

Mag  1Mag 2Mag 3Mag 4