Editorial VERTICAL, nr 400, 29 ianuarie 2014

 

DSC_0153Iarna nu-i ca vara

 

Trăim într-o ţară unde dacă nu s-ar petrece lucruri atipice ne-am plictisi de moarte. Ca să evităm aceste lucruri, facem tot felul de nefăcute şi, din nefericire, multe se petrec în Gorj. Am să exemplific câteva lucruri despre zona Rânca pentru că acolo e un concurs de împrejurări autorităţi-investitori care riscă să pună pe butuci zona cu cel mai mare potenţial turistic din Gorj.

Mai întâi, cu riscul de a supăra pe unii, vorbim de patria evaziunii. Aşa s-au construit spaţiile, aşa se administrează dar e greu de intervenit, prietenii ştiu de ce. Mai greu, poate în ciuda unora care şi-au dorit aici doar un sat de vacanţă, Rânca a devenit o atracţie de care începem să ne batem joc. Se ştie că reputaţia se construieşteîn timp iar dacă se vorbeşte doar de rău…

În doar o lună Rânca a fost în centrul a două scandaluri care vor ţine departe de Gorj pe cei care ar fi fost tentaţi să aleagă această zonă în detrimentul Văii Prahovei. Să vii de la Constanţa ca să iei bătaie pe banii tăi într-o pensiune din Rânca, cum s-a întâmplat din pricina unui imbecil care şi dacă avea dreptate nu trebuuia să reacţioneze aşa,  nu cred că este prea plăcut şi, cu siguranţă, de învăţare de minte pentru cei tentaţi să o mai  facă. Mai grav, şi cabanierii au motive să se revolte, este blocarea constantă a drumului spre Rânca la prima ninsoare din comoditatea poliţiştilor şi drumarilor. Gândiţi-vă doar cum s-au simţit zeci de bucureşteni care nu au putut urca sâmbătă în staţiune din pricina poliţiştilor, atenţie pe lângă ei trecuseră vreo 30 de maşini care au fost coborâte pentru că trebuia? Unde să meargă aceşti oameni care aveau calea tăiată spre Bucureşti? Vor mai reveni ei ca turişti în Gorj?

De ce nu suntem în stare să asigurăm drumul spre Rânca de 20 de ani încoace? De ce plătim nişte drumari care oricum ţin acest drum închis toată iarna? De ce cabanierii din Rânca nu îşi angajează o firmă privată pentru dezăpezire? Sunt întrebări care costă…mult!

Reclame

VIAŢA GORJULUI, 29 ianuarie 2013: Aniversările oraşului Novaci în 2014

  1. Cu Adelin emisiunePentru novăceni, anul 2014 (MMXIV) are semnificaţii deosebite deoarece
    se împlinesc:135 de ani de la naşterea lui Dumitru Brezulescu (20 septembrie) ;75 de ani de la construirea Uzinei Electrice, Novaciul devenind în 1939, Prima localitate din nordul Olteniei iluminată electric ;:40 de ani de la înfiinţarea Clubului elevilor ; 135 de ani de la înfiinţarea Judecătorei Ocolului Rural Novaci (1 august). Încercăm să aflăm şi alte momente semnificative din trecutul oraşului Novaci de la Adelin Ungureanu, consilier local Novaci.

VERTICAL, nr 399, 22 ianuarie 2014

 

Liceul_Tudor_Vladimirescu_din_Targu_JiuEFORTURI Începuturile învățământului liceal din Gorj,

Cum au apărut Liceul teoretic de fete, Liceul Comercial și Școala Normală(II)

 Județul Gorj a fost lipsit de licee pînă la finele Primului Război Mondial, conjudețenii doritori de carte fiind obligați să ia drumul orașelor mari. Aveam la Târgu-Jiu doar un gimnaziu, o școală de ceramică, o școală profesională și una de meserii. Lucrurile s-au schimbat în perioada dintre cele două războaie mondiale.

 Cornel Șomâcu

 C. Roibănescu, primul director al Liceului ”Tudor Vladimirescu”, scria în 1940, și despre începuturile actualului Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”: ”Liceul de fete n-a început în localul liceului ”Tudor Vlladimirescu”, ci în localul cantinei școalelor primare, oferit de primarul orașului de-atunci, D-l Titi Bălănescu, însă cu un corp didactic mixt și având ca director câtva timp pe D-l profesor Iancu Archir. Am îndemnat și încurajat și la înființarea  acestei școli și pe părinți și pe oameni politici, mandatari ai Gorjului în promovarea intereselor acestui  județ. Am îndemnat Comitetul școlar al liceului de fete sub direcția D-lui Archir Iancu, să adreseze cereri pe care chiar subsemnatul le-am conceput-D-lor Dr. C.  Angelescu, Ministru Educației Naționale, G. Tătărescu, Subsecretar de Stat, atunci la Ministerul de Interne, N. Bănescu, deputat și rectorul Universității din Cluj și lui Traian Lalescu, decedat mai târziu, care era deputat, savant matematician și mâna dreaptă a Ministrului de Finanțe, Vintilă Brătianu(…)cu scopul de a obține trecerea liceului de fete în bugetul Statului.”

Memoria vremii ne spune că Liceul de fete din Târgu-Jiu a luat naștere în noiembrie 1921 în baza ordinului 114806 al Ministerului  Instrucțiunii. Treptat, acest liceu va trece la bugetul de stat, devenind școală secundară de gradul II. Efectivele vor spori, ajungându-se ca în anul  școlar 1924-1925 săă aibă 361 de eleve. Pentru că nu  exista un local propriu, abia în 1941 prin Decretul Lege 53 Primăria Târgu-Jiu era autorizată să doneze un imobil. Interesant că pprofesorul Iancu Archir, fost director al Gimnaziului ”Tudor Vladimirescu”, va fi director la Liceul de fete(1923-1924) și la Școala Comercială între 1925-1926. Sub conducerea lui Archir Iancu, se vor regăsi la ȘȘcoala Comercială și alți profesori de la Liceul ”Tudor Vladimirescu” și Școala Normală: Constantin Roibănescu, Ion Stănculescu, Ștefan Bobancu, Pompiliu Tașcău ș.a.

Pentru o Istorie a Gorjului

  ”Gorjul este printre județele sărace ale Țării și cel mai sărac din Oltenia-scria C. Roibănescu în 1940. Gorjenii, din cauza lipsurilor de-acasă, sau din dorința de a-și valorifica calitățile și titlurile culturale, totdeauna au plecat de-acasă prin Țară și  chiar prin străinătate după comerț și slujbe și când își revedeau familiile, erau pentru acestea o comoară de învățăminte cu  vederi noi asupra lumii. Gorjenii sunt moștenitori ai acestui spirit larg și pătrunzător, combativ și prevăzător, sunt oameni de energie și inițiativă. Așa se explică cum puritatea românească gorjană a fructificat înmiit pentru neamul românesc întreg, dând  pe eroul național Tudor Vladimirescu, pe omul politic Vasile Lascăr și alții, pe savantul geolog cu renume, Popescu-Voitești, pe omul de mari inițiative și realizări, Teodor Costescu(…). Deși azi redau reflecțiile mele din 1919, pot adăuga că nu se putea ca județul Gorj să nu dea și un bărbat de stat de talia D-lui Consilier Regal, Gh. Tătărescu, fostul și actual Prim-Ministru al Țării, care, prin încrederea cu care l-a onorat Majestatea Sa Regele Carol II, s-a fixat pentru vecie în recunoștința Românilor pentru contribuția la opera de înarmare a Țării, și în a Gorjenilor, pentru fabricile și  reluarea construcției de cale ferată de pe Valea Jiului. Gorjul a fost cel dintâi județ  care a adoptat ideile cooperatiste din streinătate și aplicarea lor și tot dela el  a pornit ideea și fapta desenurilor inspirate din motivele național țărănești. Și aci este de reamintit societatea  unde au fermentat aceste idei și care a constituit focarul lor de expansiune ca și a altor idei și făptuiri tot așa de importante, societatea celor patru: a lui Alexandru Ștefulescu, institutor și inspector școlar, Iuliu Moisil, directorul Gimnaziului ”Tudor Vladimirescu”, Rola Piekarschy, profesor  de caligrafie și desen și al inginerului șef al județului A. Diaconovici, la  epoca aceea, de acum vreo jumătate de veac.”

 

 

Editorial VERTICAL, nr 399, 22 ianuarie 2013

Cenuşiul vieţii de zi cu zi

 

Ca cetăţeni, proşti dar mulţi cum ne cred politicienii, tributari evenimentelor de zi cu zi, uităm adesea să privim în jur, să urmărim ce se întâmplă cu semenii noştri. Oare câţi dintre cetăţenii obişnuiţi ai acestei ţări  mai reuşesc să îi vadă pe români aşa cum sunt ei şi nu prin intermediul unui ecran de televizor sau de calculator.Şi mă refer aici la cei care, din fericire, mai avem un loc de muncă. Cred că dacă suntem cinstiţi cu noi constatăm că deşi ne învârtim printre oameni, adesea nu-i vedem decât prin prisma intereselor noastre. Fiecare are probleme  aşa că nimeni nu  vrea să se mai încarce cu ale altuia.

Încep să cred că nu criza economică ne-a modificat comportamentul, ci toate modificările din societate. O largă majoritate dintre noi au ajuns să nu ştie decât de orele de serviciu şi de cămin, cantonarea dintre cei patru pereţi ai acestuia, mai mare sau mai mic, fiind  unul extrem de favorabil televiziunilor şi reţelelor electronice de socializare. Avem însă fiecare dintre noi un GPS încorporat care să depisteze reducerile şi promoţiile de pe la magazine. Ca să vorbim de gorjeni, în momentul când un magazin anunţă reducere e năvală, ce mai contează că te duci după un aspirator şi te alegi cu o tigaie. Poate culmea  pragmatismului, gorjenii caută  promoţiile la  magazinele second-hand.

Din nefericire, viaţa noastră a ajuns extrem de liniară. Peste jumătate dintre români nu şi-au mai permis  de mulţi ani un concediu şi  fac eforturi disperate, a se citi pensiile părinţilor şi bunicilor, să supravieţuiască. Guvernanţii ne prezintă ca o mare victorie faptul că salariul minim, pe care îl au milioane de români, a crescut cu 50 de lei. E foarte puţin şi de aceea nu merge nimic, nu avem cu ce să cumpărăm din magazinele care ar trebui să dea comenzi în economie…

Ne lăudăm că avem creştere economică, statistică şi pe conjunctura unui an agricol bun, dar asta nu înseamnă că românii o duc mai bine. Ca să ieşim din cenuşiul vieţii, fiecare dintre  noi ar trebui să avem bani să mergem la teatru, la cinematograf, să ne cumpărăm o carte bună şi să ne  permitem un concediu, fie şi în străinătate pentru că în România este prea scump. Asta ar  trebui să înţeleagă politicienii când ne anunţă  creştere economică, românii vor  şi fapte în cenuşiul de zi cu zi.

 

 

 

VIAŢA GORJULUI: Învăţământul liceal din Gorj în faţa unor noi provocări

Marius  BuzeraEmisiunea din data de 27 ianuarie 2014 l-a avut ca invitat pe prof.dr. Marius Buzera, directorul Colegiului Tehnic „General Gheorghe Magheru”, cu o temă despre viitorul învăţământului liceal din Gorj.

Marius Buzera vine la VIAŢA GORJULUI

Învăţământul liceal din Gorj, încotro?

 

Învăţământul liceal din  Gorj se află în faţa unor mari provocări legate de numărul în scădere al  elevilor  dar şi de rezultatele tot mai slabe la examenul de Bacalaureat. Ministerul Educaţiei Naţionale a sesizat, după  mai mulţi ani, că scoaterea învăţământului profesional din opţiunile elevilor de clasa a VIII-a a fost o greşeală şi din această vară s-a revenit. Sunt şi alte schimbări la nivelul învăţământului liceal pe care realizatorul Cornel Şomâcu va încerca să le afle la  emisiunea VIAŢA GORJULUI pe N-SAT TV de la MARIUS BUZERA, directorul Colegiului Tehnic „General Gheorghe Magheru”de la orele 18.00 şi 21.00 şi în reluare marţi, 28 ianuarie 2014, ora 12.00  şi pe http://www.nortel-sat.ro/live.CS Marius Buzera

Ambasada Poloniei, legături tot mai strânse cu Gorjul

Ambasada Republicii Polone la Bucureşti şi Universitatea din Craiova au inaugurat azi, 22 ianuarie 2014, Centrul de Limbă şi Cultură Poloneză din cadrul Centrului Culturilor Central şi Est-Europene al Facultăţii de Litere din Craiova. Din partea judeţului Gorj au participat profesorul Albinel Firescu, şef de secţie în cadrul Muzeului Judeţean Gorj, profesorul Marius Buzera-directorul Colegiului Tehnic “General Gheorghe Magheru” şi profesorul Cornel Şomîcu-directorul Şcolii Gimnaziale “Antonie Mogoş” Ceauru şi al Săptămânalului VERTICAL.

După o vizită reuşită în Gorj a unei delegaţii poloneze în toamna anului 2013, în luna februarie 2014 se va afla în Gorj E.S. Dl Marek Szczygiell, ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti. După cum ne declara domnul Albinel Firescu, reprezentantul Muzeului Judeţean Gorj la întâlnirea cu ambasadorul Poloniei, vizita se află în stadiul de stabilire a detaliilor, ea fiind  deja programată ppentru jumătatea lunii februarie.

Potrivit domnişoarei Magdalena Filary, directorul Centrului de Limbă şi Cultură Poloneză, din Gorj au fost invitate şi  câteva  şcoli care derulează proiecte culturale cu  şcoli şi elevi din Polonia. Ca un exemplu, unul  dintre proiectele derulate de Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru”, presupune ca elevii români  să ia lecţii de  limba poloneză şi elevii polonezi să ia lecţii de limba română. Delegaţii  de elevi ale celor două şcoli menţionate, pe proiecte şi în perioade diferite, se vor afla în Polonia în anul 2014.100_4530100_4551100_4561100_4562100_4586

Elevii de la Ceauru la Prefectură şi Consiliul Judeţean Gorj

DSC_0224DSC_0051DSC_0071DSC_0079DSC_0093DSC_0122DSC_0138

VIAŢA GORJULUI: Împreună cu Constantin Huică, 20 ianuarie 2014

20 ianuarie 2014

Constantin Huică, liderul USLI Gorj, în 20 ianuarie 2014 la VIAŢA GORJULUI

 FRĂMÂNTĂRI ÎN LUMEA ŞCOLII

 

Anul 2014 se anunţă destul de agitat în lumea şcolii după ce o serie de revendicării ale cadrelor didactice, expuse prin intermediul sindicatelor, au rămas deocamdată fără răspuns. Sfârşitul de an 2013 s-a desfăşurat sub semnul luptei sindicale, a existat un mare miting al cadrelor didactice în luna noiembrie 2013 la Bucureşti şi s-au strâns semnături pentru declanşarea grevei generale. Despre viitoarele acţiuni de protest ale cadrelor didactice, despre problemele din lumea şcolii, inclusiv lupta împotriva corupţiei declanşată atât de Ministerul Educaţiei Naţionale cât şi de organele statului la VIAŢA GORJULUI cu prof. Constantin Huică, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, luni, 20 ianuarie 2013, ora 18.00. Realizatorul emisiunii Cornel Şomâcu.DSC_0024

Prin arhiva cu amintiri

Cornel Şomâcu, lansare carte 2010

Cornel Şomâcu, lansare carte 2010

Aniversare Gheorghe Magheru în 2011

Aniversare Gheorghe Magheru în 2011

 

Editorial VERTICAL, nr 398, 15 ianuarie 2014

 

DSC_0153În căutarea domnului Trandafir

Sunt deja câteva săptămâni în care la știri nu auzim decât de scandalul învățătoarei din București care a condiționat părinților să cumpere cadouri de sărbători pentru personalul didactic, administrație și personal de serviciu. Mass-media și organele de anchetă s-au repezit din nou pe Educație ca și la  Bacalaureat, e adevărat că într-un caz revoltător, deși marea corupție nu a fost niciodată și nu va fi vreodată în școli. Și nu din pricina faptului că în școli ar fi alt tip de oameni decât cei întâlniți în oricare domeniu, adică predispuși să își rotunjească salariile extreme de mici, ci pentru că banii sunt puțini în system. Dar nu-i așa, dacă în alte părți nu se poate, să tăbărâm doar pe învățământ!

Sunt de acord că asemenea cadre didactice nu ar trebui să mai fie tolerate în învățământ, dar avem oare de ales? Și la Târgu-Jiu, ca în oricare  școli de fițe din țară, procedurile sunt cam la fel. Educatoarea, învățătoarea sau  diriginta, folosim femininul doar pentru faptul că personalul majoritar în învățământ este alcătuit din femei, au ajuns să aibă pretenții la cadouri de Crăciun, Paște și 8 Martie, uneori stabilind ce frigider, televizor sau laptop îi mai trebuie prin casă, dar prin intermediul părinților. Vinovații, cei care uneori dau fără limite, sunt părinții care sunt complici, cel puțin din punct de vedere legal.

A arunca însă anatema pe toată lumea școlii este o batjocură pe care dascălii nu o merită. Inclusiv în Gorj sunt oameni care dau din propriul salariu bani ca unii copiii  cu dificultăți materiale să ajungă la școală sau să își procure o carte absolut necesară din moment ce ultimele manuale datează dinainte de 2000. Ca și doctorii, unii profesori ”se învârt”, își cumpără posturile la nivel de Târgu-Jiu cu sute de milioane de lei vechi, iar alții trăiesc din salariu și fac acel ”apostolat” tradițional în lumea școlii. A vorbi de toți la general și a înfiera sistemul mă tem că e o temă menită să acopere alte neajunsuri, cum ar fi subfinanțarea cruntă a sistemului.

Sunt lăudabile ideile conducătorilor din Educație, salutare eforturile împotriva corupției dar mă tem că se vor opri undeva pe drum. E  adevărat că școlile ar trebui să descopere din nou pe domnul Trandafir dar nu vom găsi niciodată 300 000 de asemenea oameni. Iar din momentul când banii vin din afara sistemului-adică de la părinți-vom avea și exemple negative.

VERTICAL(398): Începuturile învățământului liceal din Gorj

 

Profesori CNTV 1903EFORTURI  Începuturile învățământului liceal din Gorj,

Cum au apărut Liceul teoretic de fete, Liceul Comercial și Școala Normală(I)

 Județul Gorj a fost lipsit de licee pînă la finele Primului Război Mondial, conjudețenii doritori de carte fiind obligați să ia drumul orașelor mari. Aveam la Târgu-Jiu doar un gimnaziu, o școală de ceramică, o școală profesională și una de meserii. După Reîntregire însă, doar în câțiva ani, au apărut mai multe licee atât datorită eforturilor locale cât și sprijinului autorităților stimulate de eforturile unor oameni politici ca Gheorghe Tătărescu și dr. Nicolae Hasnaș.

Profesorul Constantin Roibănescu  publica, în numărul festiv al revistei AMICUL TINERIMII din 17-18 februarie 1940, un interesant material în care arăta că toate liceele  apărute în perioada  interbelică în Târgu-Jiu își datorează începuturile Liceului Tudor Vladimirescu. Intitulat sugestiv ”Despre începutul Liceului teoretic de fete, Liceului Comercial și al Școalei Normale din Târgu-Jiu în jurul Liceului Tudor Vladimirescu”(pag. 21-24), articolul lui C. Roibănescu oferă informații interesante peste timp despre instituțiile  de învățământ  care au mișcat Gorjul pe calea progresului. Interesant, așa cum subliniază autorul cu 74 de ani în urmă, ”Părea că acest județ să rămână în aceeași situație de inferioritate față de alte județe, părea să rămână conndamnat Gorjanul mai departe de a-și duce copiii tot în alte județe, pentru o școală comercială, pentru un liceu de fete sau o școală normală, fiindcă în general li se răspundea cererilor lor: nu-s bani pentru local, nu-s bani pentru plata profesorilor și în vremurile acestea nu sunt nici pprofesori. Totuși, a fost să fie altfel.”

Începuturi…

Dacă înainte de Primul război Mondial gorjul nu a beneficiat de licee, în 1925 funcționau la Târgu-Jiu 6 școli de grad secundar: Liceul de Băieți ”Tudor Vladimirescu”, Liceul de Fete ”Ecaterina Teodoroiu”, Școala Normală de Băieți, Școala Profesională de Fete, Școala de Comerț și Cooperație și Școala de Ceramică. La sfârșitul perioadei interbelice, Gorjul avea 5 licee: Liceul de Băieți ”Tudor Vladimirescu”(1919), Școala Normală ”Spiru Haret”(1919), Liceul de Fete ”Ecaterina Teodoroiu”(1921), Liceul Comercial(1937) și Liceul Industrial(1937).

Majoritatea acestor licee și-au început existența în săli de clasă ale Liceului ”Tudor Vladimirescu”. C. Roibănescu, primul director al Liceului, își amintea: ”Deși localul era aglomerat și deși munceam de la orele șease până la orele douăzeci și două, cu conducerea liceului, cu eliberarea a mii de situații, adeverințe și certificate nearanjate în cursul anilor de la 1916, cu examenele elevilor particulari și reparații și refaceri interminabile, am declarat părinților ai căror copii nu aveau loc în liceu, că pot  cere înființarea de școală comercială și normală, iar eu le voi da săli de cursuri în localul liceului, unde profesorii liceului voor preda bucuroși. Părinții elevilor m-au ascultat și au îndrăsnit. Este adevărat că era greu, elevii școalei comerciale și normale trebuind să facă  uneori lecții la lumina electrică, iar eu în mod gratuit îmi adăugasem un spor de complicație.  După ce s-au înfiripat, i-am poftit să-și închirieze local propriu. Cu Școala normală a fost  mai greu, fiindcă ea n-a părăsit definitiv sălile de cursuri ale liceului decât după ce și-a făcut local propriu”.

Inclusiv Liceul ”Tudor Vladimirescu” a avut de înfruntat dificultăți majore în privința bazei materiale. După  1919, aici s-a instituit și comitetul școlar al liceului menit să gospodărească puținele resurse financiare care le avea școala. Deoarece majoritatea elevilor proveneau din mediul rural, a devenit o prioritate necesitatea construirii unei clădiri pentru internat, obiectiv în vederea căruia se și achiziționase terenul trebuitor. A existat o campanie  mai puțin reușită de strângere de fonduri demarată la 15 octombrie 1920 de ”Revista Jiului”. Deși bani s-au mai strâns, abia în 1937 s-a făcut internatul din fonduri proprii și donații.

Liceul ”Tudor Vladimirescu” în 1919

 C. Roibănescu descria clădirea liceului în următorul mod: ”Grinzile tavanelor unor clase putrezite, în ani de zile, de apa ploilor ce pătrundeau prin acoperișul deteriorat, amenința să  se prăbușească, ca și ornamentele plafonului amfiteatrului. Intrau tocurile încălțămintelor în scândurile pardoselii sălii de gimnastică și  din camerile direcției. Nu era material didactic, nu era lumină electrică în sălile de cursuri.”(Amicul Tinerimii, anul XII-serie nouă, 17-18 februarie 1940, pag. 24).

VIAȚA GORJULUI: 15 ianuarie 2014, cu Dorin Brozbă

Emisiune 15  ian 2014

Despre aniversarea Ecaterinei Teodoroiu la ”Viața Gorjului” pe N-SAT TV

 

ET 1În această săptămână se aniversează 120 de ani de la nașterea  Ecaterinei Teodoroiu, numită deseori Jeanne d’Arc a României. Eroina gorjeană s-a născut la 14 ianuarie 1894 în localitatea Vădeni de la marginea Târgu-Jiului și a murit în luptă în vara anului 1917 pe frontul din Moldova. Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a căzut, răpusă de două gloanțe în piept, pe 22 august 1917, în bătălia de la Varnița și Muncelu. Este prima femeie-ofițer din armata română care și-a sacrificat viața pe câmpul de luptă. Avea 23 de ani și se numea, după registrul satului în care s-a născut: Cătălina Toderoiu. Despre ce a însemnat legenda Ecaterinei Teodoroiu pentru români, ce mai înseamnă ea astăzi pentru gorjeni la VIAȚA GORJULUI, invitat publicistul și documentaristul Dorin Brozbă, o emisiune realizată de Cornel Șomâcu, miercuri, 15 ianuarie 2014, la N-SAT TV.

Născută la 14 ianuarie 1894 în comuna Vădeni (Gorj), în familia agricultorilor Elena şi Vasile Toderoiu, tânăra Cătălina a avut cinci fraţi – Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion, Vasile – şi două surori: Elisabeta şi Sabina. A început şcoala primară în satul natal şi a terminat-o la Târgu Jiu, unde învăţătoarea a înscris-o în catalog cu numele de Ecaterina Teodoroiu. Ecaterina a fost elevă, probabil între anii 1905-1909, la Şcoala româno-germană din Târgu Jiu (situată pe strada Popa Şapcă), unde director era Ştefan Bobancu. Etapa finală a studiilor sale a constituit-o perioada de şapte ani în care a frecventat cursurile liceale la Bucureşti, până în vara anului 1916. În 1909, Ecaterina se afla deja în Capitală, unde a urmat iniţial cursurile unui gimnaziu-pension de lângă Cişmigiu, dorind să devină învăţătoare. Ulterior şi-a continuat studiile la o şcoală de infirmiere.

În condiţiile declanşării Primului Război Mondial, tânăra s-a înrolat într-una dintre primele unităţi de cercetaşe din Bucureşti, cohorta „Păstorul Bucur”, condusă de către Arethia Piteşteanu. În vara anului 1914 a revenit la Târgu Jiu, activând în cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor”. Din iunie până în august 1916, la decretarea mobilizării, Ecaterina s-a aflat din nou la Târgu Jiu, ajutând la îngrijirea răniţilor în cadrul aceleiaşi cohorte „Domnul Tudor”, aflate sub conducerea lui Liviu Teiuşanu. Date fiind dăruirea şi angajamentul său, la începutul lunii octombrie 1916, Ecaterina a fost chemată la Bucureşti de către Regina Maria;

Pentru faptele sale de arme, Comandamentul Marii Legiuni a Cercetaşilor i-a decernat Ecaterinei Medalia „Virtutea Cercetăşească” de aur, iar prin Înaltul Decret nr. 191 din 10 martie 1917, publicat în „Monitorul Oficial” nr. 292 din 16 martie 1917, la propunerea ministrului secretar de stat la Departamentul de Război nr. 12678 din 10 noiembrie 1916, „domnişoara Teodoriu Ecaterina din Legiunea de Cercetaşe «Domnul Tudor» a fost distinsă cu Medalia «Virtutea Militară» de război clasa a II-a pentru vitejia şi devotamentul ce a arătat pe câmpul de luptă, s-a distins în toate luptele ce Regimentul 18 Infanterie a dat cu începere de la 16 octombrie 1916, dând probe de vădită vitejie, mai ales în luptele ce s-au dat la 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiaşi. A fost rănită de un obuz la ambele picioare”.

Eroina de la Jiu, Jeanne d’Arc a României, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu a cazut, rapusa de doua gloante in piept, pe 22 august 1917, in batalia de la Varnița și Muncelu. Este prima femeie-ofiter din armata română care si-a sacrificat viața pe câmpul de luptă. Avea 23 de ani si se numea, dupa registrul satului in care s-a nascut, la 17 ianuarie 1894, Vadeni (azi cartier al orasului Targu Jiu): Catalina Toderoiu.

Simulări ale examenelor naționale în Gorj în februarie și martie 2014

Sc Balesti IVMinisterul Educaţiei Naţionale a stabilit ca simulările examenelor naţionale din anul şcolar 2013-2014 să se desfăşoare în zilele de 18, 19 şi 20 februarie (Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a), respectiv 3, 4, 5 şi 7 martie (Bacalaureat). În premieră, începând din acest an, se organizează simulări şi pentru elevii de clasa a XI-a.
Simulările au un dublu scop: familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv a unui examen de bacalaureat naţional şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.
Disciplinele la care se organizează simularea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2013 – 2014, sunt: Limba şi literatura română (18 februarie), Limba şi literatura maternă – pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă (19 februarie) şi Matematică (20 februarie). Afişarea rezultatelor este programată pentru data de 7 martie.
Simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a din anul şcolar 2013-2014 are următorul calendar: Limba şi literatura română (3 martie), Limba şi literatura maternă (4 martie), proba obligatorie a profilului (5 martie) şi, doar pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului şi specializării (7 martie). Toate probele sunt scrise. Afişarea rezultatelor va avea loc pe data de 14 martie.
Rezultatele obţinute de elevi la simularea Evaluării Naţionale şi la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat nu se consemnează în catalog. În vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.

Sărbători 2013-2014

100_4191100_4195100_4219100_4233100_4271100_4243100_4246100_4291100_4235100_4179