LA MULȚI ANI!

CS felicitare

Abdicarea forțată a Regelui Mihai, momentul care a nenorocit România

-regele-mihai-si-petru-groza2Rege 1Rege 2

Învățământul românesc începe 2014 cu noi reglementări

 

100_1416Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, 23 decembrie, OUG pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului. Principalele modificări pe care actul normativ mai sus menţionat le aduce sunt:

  • Menţinerea duratei de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu: documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de 3 ani.
  • Creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani: prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din clasa pregătitoare,clasele I – VIIIclasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.
  • Acordarea dreptului absolvenţilor învăţământului profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă: Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acordă posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal, doar la forma cu frecvenţă redusă. Având în vedere că absolvenţii învăţământului profesional sunt în marea lor majoritate minori şi se află într-un parcurs normal al educaţiei lor (fără să fi părăsit sistemul de educaţie), manifestând interes pentru creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională, prin adoptarea OUG li se acordă posibilitatea de a-şi completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.
  • Precizări privind învăţământul postliceal: ordonanţa de urgenţă aduce precizări şi în ceea ce priveşte organizarea învăţământului postliceal, a modalităţilor de finalizare a studiilor acestui tip de învăţământ, dar şi corelarea pregătirii postliceale cu Cadrul Naţional al Calificărilor.
  • Precizări privind evaluarea la clasa pregătitoare: în legislaţia actuală nu este reglementată modalitatea de notare/evaluare pentru clasa pregătitoare. Prin modificările aduse se precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.
  • Se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional: în prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.
  • Se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016: Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.
  • Se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate: legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.
  • Se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ: legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.

 

  • Se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare: cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  • Se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia săbeneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie: pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.
  • Se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prinîncurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic: finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.
  • Reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare: o reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.
  • Reglementări privind funcţionarea ARACIS: un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.

 

 

Crăciun fericit!

Fel 2

Marginalii la ”Poveste de Crăciun”, 18 decembrie 2013. Prima acțiune a Asociației ȘCOALA GORJEANĂ

Mă bucur să spun că am participat la evenimentul caritabil organizat de Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”. De asemenea, am fost președintele Juriului la Balul Iernii CNET. Iată câteva instantanee surprinse de Andreea Denisa Vlădulescu._DSC0090_DSC0027_DSC0100_DSC0026_DSC0091_DSC0257_DSC0271

Moș Crăciun a venit la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru

Serbare Balesti 1Karaoke 1DSC02462DSC02467DSC02479DSC05513Isa Ceauru

Editorial VERTICAL, nr. 397(18 decembrie 2013)

2013, cu bune și cu rele

 DSCN2775Iată-ne ajunși la sfârșitul anului 2013, un an ale cărui realizări par foarte departe de speranțele puse în el. Pentru România, reușitele lui 2013 nu sunt deloc spectaculoase dar creează oportunități, să nu uităm că actualii guvernanți au avut de achitat un vârf al datoriei externe și o imensă datorie internă, inclusiv întregirile de salarii. Că lumea se aștepta la altceva este foarte adevărat și cred că lucrurile ar fi arătat mai bine dacă am abandona politica păguboasă a ”baronilor” locali. Dar despre această problemă vom mai avea cu siguranță ocazia să vorbim în anul ce vine!

Suntem la finele unui an care nu ne-a făcut nici mai buni și nici mai deștepți, cea mai bună dovadă este că o mână de studenți și cu o alta de reprezentanți ai unor ONG-uri, au blocat deocamdată proiecte economice pentru România de miliarde de euro. Cum România nu are alte resurse de dezvoltare adevărate, turismul poate veni doar în complemeritate, ar fi fost normal să fim întrebați toți românii. Pentru că în ziua de astăzi, cu foamea și prostia din România, cu câteva zeci de mii de euro se poate schimba agenda publică.

Poate cea mai mare reușită a anului 2013 este o utilizare mai bună a fondurilor europene, românii încep să învețe să scrie proiecte și să le implementeze. Însă și aici ar trebui schimbată mentalitatea, pe POSDRU ne-am bătut joc, cine vrea să mă contrazică să se gândească dacă în Gorj, ca să nu vorbim de alte județe, resursele umane s-au perfecționat în raport cu fondurile imense care au fost cheltuite. Poate pentru 2014 ar fi bine să ne dorim să dispară mentalitatea păguboasă că fondurile europene nu sunt banii noștri și se pot cheltui oricum, doar hârtii să facem.

În fine, anul 2013 a fost un an cumplit pentru presa scrisă, multe publicații de tradiție oprindu-și apariția sau mergând doar pe varianta on-line. Din fericire, cu mari eforturi dar și ca urmare a sprijinului dumneavoastră, am rezistat pe piața mass-media. Chiar dacă nu a fost un an bun, ne bucurăm să remarcăm că ați fost alături de noi săptămână de săptămână, semn că prețuirea dumneavoastră ne-am păstrat-o. În speranța că și în anul 2014 vom păstra colaborarea acestor instituții, mulțumim pentru sprijinul acordat Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Muzeului Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Inspectoratului Școlar Județean Gorj și Uniunii Sindicatelor din Învățământ Gorj dar și altor instituții pe care nu le mai amintim aici din cauza spațiului tipografic redus.

Sărbători la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru

Sc Ceauru

Printre invitații la VIAȚA GORJULUI

CS si NichiforCS si RosiaCs si PaveleaCFS sio Ion ElenaCS Marius Buzera

ERASMUS+, o şansă pentru Educaţia din Europa

Pricopie 1

În zilele de 5-6 decembrie 2013 s-a desfăşurat la Bucureşti o reuniune de prezentare a noului program al Uniunii Europene pentru Educaţie, Erasmus+.

 

 Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, a reuşit să aducă în faţa inspectorilor şcolari cu proiectele din toată ţara, reprezentanţilor  mediului asociativ şi formatorilor de tineret “Tineret în acţiune” pe Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, dar şi alţi reprezentanţi de seamă în domeniu.

Erasmus+, noul program al UE pentru educaţie, formare, tineret şi sport, planificat să înceapă în ianuarie,  se va desfăşura pe o perioadă de şapte ani şi are ca scop stimularea dezvoltării competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională şi sprijinirea modernizării sistemelor de învăţământ, de formare profesională şi pentru tineret. Erasmus+ va beneficia de un buget de 14,7 miliarde EURO, ceea ce înseamnă cu 40% mai mare decât nivelurile actuale. Peste 4 milioane de persoane vor beneficia de sprijin pentru a studia, pentru a urma cursuri de formare profesională, pentru a munci sau pentru a desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate, printre acestea numărându-se 2 milioane de studenţi din învăţământul superior, 650 000 de ucenici şi de elevi din învăţământul profesional, precum şi peste 500 000 de tineri implicaţi în programe de schimburi de tineri sau de voluntariat în străinătate. Studenţii care intenţionează să urmeze un program complet de studii de masterat în străinătate, pentru care rareori sunt disponibile granturi sau împrumuturi naţionale, vor beneficia de o nouă schemă de garantare a împrumuturilor, gestionată de Fondul european de investiţii. Erasmus+ va oferi, de asemenea, finanţare pentru personalul din educaţie şi formare, pentru lucrătorii din domeniul tineretului şi pentru parteneriate între universităţi, colegii, şcoli, întreprinderi şi organizaţii non-profit.

Erasmus+ are trei obiective principale: două treimi din buget se alocă pentru oportunităţi de învăţare în străinătate, atât pe teritoriul UE, cât şi în afara sa, iar din restul bugetului se vor sprijini parteneriate între instituţii de învăţământ, organizaţii pentru tineret, întreprinderi, autorităţi locale şi regionale şi ONG-uri, precum şi reforme de modernizare a educaţiei şi a formării profesionale şi de promovare a inovării, a spiritului antreprenorial şi a capacităţii de inserţie profesională.

Noul program Erasmus+ combină toate schemele actuale ale UE pentru educaţie, formare profesională, tineret şi sport, inclusiv Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), programul „Tineret în acţiune” şi cinci programe de cooperare internaţională (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink şi programul de cooperare cu ţările industrializate). Acest lucru va facilita înţelegerea de către candidaţi a oportunităţilor disponibile, în timp ce alte simplificări vor facilita la rândul lor accesul la program.

Cine sunt beneficiarii Erasmus+?

–        2 milioane de studenţi din învăţământul superior vor avea posibilitatea să studieze sau să se formeze profesional în străinătate, inclusiv în cadrul a 450 000 de stagii de practică;

–        650 000 de ucenici şi de elevi din învăţământul profesional vor primi burse ca să studieze, să se formeze profesional sau să lucreze în străinătate;

–        800 000 de profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar, de formatori, personal nedidactic din educaţie şi de lucrători din domeniul tineretului vor avea oportunitatea de a preda sau de a se forma profesional în străinătate;

–        200 000 de studenţi masteranzi care urmează un ciclu complet în altă ţară vor beneficia de garanţii ale împrumuturilor;

–        peste 500 000 de tineri vor putea desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimburi de tineri;

–        peste 25 000 de studenţi vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat, ceea ce înseamnă a studia la cel puţin două instituţii de învăţământ superior din străinătate;

–        125 000 de şcoli, de instituţii de învăţământ profesional şi de formare, de instituţii de învăţământ superior şi de învăţământ pentru adulţi, de organizaţii pentru tineret şi de întreprinderi vor primi finanţare pentru a institui 25 000 de „parteneriate strategice”, cu scopul de a promova schimbul de experienţă şi crearea contactelor cu piaţa muncii;

–        3 500 de instituţii de învăţământ şi întreprinderi vor primi sprijin pentru crearea a peste 300 de „Alianţe ale cunoaşterii” şi „Alianţe ale competenţelor sectoriale” pentru a stimula capacitatea de inserţie profesională, inovarea şi spiritul antreprenorial;

–        600 de parteneriate în domeniul sportului, inclusiv evenimente europene de tip non-profit, vor beneficia de asemenea de finanţare.

Erasmus+ urmează să fie lansat într-un moment în care aproape şase milioane de tineri din UE sunt şomeri – cu niveluri care depăşesc 50% în Spania şi în Grecia. În acelaşi timp, există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante, iar o treime dintre angajatori declară că întâmpină dificultăţi în angajarea de personal cu competenţele necesare. Aceasta demonstrează existenţa unei lacune semnificative în materie de competenţe în Europa. Erasmus+ va aborda problema acestei lacune oferind cetăţenilor oportunităţi de studiu, de formare profesională sau de acumulare a experienţei în străinătate.

În acelaşi timp, calitatea şi relevanţa sistemelor europene de învăţământ, de formare profesională şi a celor adresate tineretului va fi sporită prin sprijinul acordat dezvoltării profesionale a personalului din învăţământ şi a lucrătorilor din domeniul tineretului, precum şi prin cooperarea dintre mediul academic şi piaţa muncii.

Mobilitatea studenţilor şi a ucenicilor stimulează de asemenea mobilitatea forţei de muncă între statele membre; persoanele care au studiat sau au urmat deja cursuri de formare profesională în străinătate au şanse mai mari să dorească în viitor să lucreze în altă ţară.

Bugetul de 14,7 miliarde EUR ia în considerare estimările privind inflaţia în viitor. Este de aşteptat să se aloce fonduri suplimentare pentru mobilitatea în cadrul învăţământului superior şi pentru consolidarea capacităţilor în ceea ce priveşte ţările care nu sunt membre ale UE; decizia cu privire la acest buget suplimentar nu este prevăzută a fi adoptată înainte de anul 2014.

Erasmus+ include pentru prima oară o linie bugetară pentru sport. Programul va aloca în jur de 265 milioane EUR în decursul a şapte ani, cu scopul de a contribui la dezvoltarea la nivel european a sportului, ajutând la găsirea unei soluţii împotriva ameninţărilor transfrontaliere cum ar fi dopajul şi meciurile aranjate. De asemenea, va sprijini proiectele transfrontaliere cu implicarea organizaţiilor în sporturile de masă, promovând, de exemplu, buna guvernanţă, incluziunea socială, carierele duble şi activitatea fizică pentru toţi.(Revista ȘCOALA GORJEANĂ, 7 decembrie 2013)

.

Limba Română, din nou oficială peste Prut

DrapelulCu siguranță, anul 2013 va rămâne în istoria națională prin câteva realizări de excepție. Cu toate că românii dintre granițele actuale ale țării nu au dus-o mai bine din punct de vedere material, au primit vești bune pentru suflet, pentru ce înseamnă român și România, de la învățământul în limba română de pe Valea Timocului din Serbia și până la Republica Moldova la porțile UE. Pe final de an a mai venit una, Limba Română a redevenit din 5 decembrie 2013 limbă oficială peste Prut.

 Limbii Române, una dintre cele mai frumoase limbi neolatine după cum afirmă specialiștii, i s-a recunoscut din 5 decembrie 2013 statutul de limbă oficială în Republica Moldova. Practic, abia acum avem confirmarea celor scrise în ”Declarația de independență a statului moldovean” din 1991, ”un popor, două state”.

Un popor, două state

Pentru cei care cunosc evoluția lucrurilor la Chișinău, totdeauna Republica Moldova a prezentat o realitate ciudată. Mai întâi, în Declaraţia de Independenţă, din 1991, se vorbea de limba română, pe când în Constituţia adoptată în 1994 se făcea referire la limba moldovenească. Data de 5 decembrie 2013 intră în istorie, pen­tru că în această zi Curtea Constituţională a decis: Declaraţia de Independenţă primează în faţa oricărui alt act al statului. În consecinţă, înseamnă că Limba română devine, oficial, limba vorbită în Republica Moldova:„Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă”.  Şi mai explicit este următorul pasaj din verdictul Curţii Constituţionale: „Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul  constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă primează“. Potrivit documentului adoptat,  decizia Curţii Consti­tuţionale „este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova“.

Povestea limbii române

 Așa cum fiecare elev din România învață la școală, suntem utilizatorii unei limbi absolute originale, singura limbă romanică izolată între idiomuri de cu totul alte origini.

Despărţită de trunchiul comun la începutul veacului al XIX-lea, atunci când Limba Româna literară nu îşi dobândise încă unitatea în varianta sa modernă, vorbirea românilor din actuala Republică Moldova(Basarabia)  nu a devenit şi nu putea deveni o altă limbă, fie ea chiar romanică, diferită de aceea vorbită în teritoriile româneşti aflate la dreapta Prutului. Potrivit specialiștilor, și-a păstrat intacte nu doar caracteristicile structurale originare, morfologice, sintactice şi fondul principal de cuvinte, ci şi puterea de influenţare a celor care au deprins-o şi capacitatea de dezvoltare în plan cultural, în ciuda unui mediu intelectual şi, îndeosebi, a unuia politic prin excelenţă ostile.

Lupta intelectualilor basarabeni pentru întoarcerea la grafia cu litere latine a repetat peste timp efortul îndelung al învăţaţilor latinişti din Transilvania de a crea un alfabet special pentru limba română. Această luptă a realizat apoi o altă cerinţă a marii intelectualităţi româneşti, astfel formulată, în 1876 (într-un articol publicat în „Curierul de Iaşi”) de către Mihai Eminescu, simbol de prim rang al întregii culturi româneşti:

„Ceea ce voiesc românii să aibă este libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limbă şi naţionalitate asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin.”

Realizare de excepţie a idealului naţional, promovarea culturii române în grafie latină după 1989 a permis dezvoltarea rapidă a limbii literare utilizate în Republica Moldova, cu toate funcţiile specifice şi în toate domeniile de activitate.

Limba a devenit, ca în momentele istorice de la mijlocul veacului al XIX-lea, când s-a constituit româna literară modernă, factor de unitate naţională şi mijloc de progres cultural, ştiinţific şi social.

Prin recunoașterea Limbii Române în anul de grație 2013, basarabenii au făcut încă un pas spre Europa și spre sora sa de gintă latină, România. Desigur, mai sunt câteva etape, printer  care modificarea Constituției de către o coaliție guvernamentală care nu are majoritatea, dar aceștia sunt pași de traseu.(VERTICAL, nr 396, 11 decembrie 2013)

Editorial VERTICAL, nr 395(4 decembrie 2013)

Gorjul, speranțe pentru 2014!?

 

 

A trecut și Ziua Națională la Târgu-Jiu marcată cu mult fast dar cu prea puțină lume. Dacă nu ar fi fost elevii și militarii dar și  bugetarii veniți la ordin, mai-marii județului ar fi vorbit singuri. A ne grăbi să aruncăm vina pe conjudețeni că nu dau dovadă de patriotism ar fi o imensă prostie, gorjenii ca toți românii încep să simtă că trăiesc într-o țară care nu le mai aparține din pricina prestației politicienilor. Cred că la noi la Gorj a mai fost și un alt semnal, conjudețenii noștri vor locuri de muncă și nu celebra fasole cu cârnați.

În urmă cu un an, gorjenii erau foarte optimiști pentru ce va urma în Gorj din punct de vedere economic, din păcate speranțele s-au transformat rapid în deziluzii. Cea mai mare dezamăgire este activitatea Complexului Energetic Oltenia, care de la o activitate economică unde fura toată lumea și se mai dădeau și salarii și bani pentru sport, a ajuns cu management privat să aibă tăieri pe toate liniile. Omul simplu de la Rovinari, Negomir sau Motru știe doar un singur lucru, cu vreo doi ani în urmă avea salariu mai mare, ”băieții deștepți” și sindicatele făceau legea dar nimeni nu era supărat. Acum suntem prea ”săraci și cinstiți”,  doar marea masă,  că alții au avut grijă de salariul lor și de avantajele lor.

În pofida tuturor celor întâmplate și al șomajului în creștere în Gorj, anticipez un 2014 mai bun pe tărâm economic. Pentru că trăim în România și este an electoral, cred că se va face ceva și pentru oameni. De fapt toate speranțele se leagă tot de activitatea CEO, e timpul de o redresare altfel politicienii vor juca în ”Misiune imposibilă V”, mi-l și imaginez pe domnul deputat Mihai Weber fugărit de minerii de la Seciuri.

Premierul Victor Ponta ne tot anunță investiții în Gorj, poate că acestea o să ajungă într-un final! Grupul energetic de la Rovinari cu finanțare chineză este o mare aberație atât timp cât noi avem nevoie de desfacere. Iar prețurile la care va trebui să producem sunt atât de mici încât salariu acela de 1000 de lei pe lună de care vorbea cineva va deveni realitate. Bineînțeles, acei puțini care vor mai avea un loc de muncă!

Și totuși, speranța de mai bine moare ultima!

Editorial Vertical, nr 396(11 decembrie 2013)

Sfârșitul crizei

 DSC_0290

Poate cea mai bună veste pentru europeni la acest sfârșit de an este că s-a ieșit definitiv de criza economică, următorii ani putând să readucă bunăstarea. Pentru europeni și mai ales pentru români nu a venit momentul desfacerii șampaniei, în unele cazuri următoarea perioadă va fi la fel de presărată cu privațiuni, direcțiile economice de creștere ale Uniunii Europene fiind bazate pe ajustarea sectorului public și reducerea de salarii. Iar dacă pe la francezi, englezi și germani ar merge o asemenea soluție, au un sector privat bine pus la punct, la noi lucrurile înseamnă doar salariul minim pe economie, de fapt o traducere în practică a realității post-comuniste, noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc.

Dar acestea sunt doar semne de întrebare, vestea bună este că în sfârșit creștem economic și preocupările pentru viitor sunt din ce în ce mai serioase în marea familie europeană. Uniunea Europeană a reunit pentru următorii șase ani  15 miliarde de euro pentru formarea tinerilor sub titulatura Erasmus+, după cum puteți citi în exclusivitate în paginile săptămânalului nostru. Astfel, 2 milioane de studenţi din învăţământul superior vor avea posibilitatea să studieze sau să se formeze profesional în străinătate, inclusiv în cadrul a 450 000 de stagii de practică. Mai mult de    800 000 de profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar, de formatori, personal nedidactic din educaţie şi de lucrători din domeniul tineretului vor avea oportunitatea de a preda sau de a se forma profesional în străinătate. Și avantajele nu se termină aici:    200 000 de studenţi masteranzi care urmează un ciclu complet în altă ţară vor beneficia de garanţii ale împrumuturilor;     peste 500 000 de tineri vor putea desfăşura activităţi de voluntariat în străinătate sau vor putea participa la programe de schimburi de tineri;   peste 25 000 de studenţi vor primi burse pentru a urma programe comune de masterat, ceea ce înseamnă a studia la cel puţin două instituţii de învăţământ superior din străinătate;   125 000 de şcoli, de instituţii de învăţământ profesional şi de formare, de instituţii de învăţământ superior şi de învăţământ pentru adulţi, de organizaţii pentru tineret şi de întreprinderi vor primi finanţare pentru a institui 25 000 de „parteneriate strategice”, cu scopul de a promova schimbul de experienţă şi crearea contactelor cu piaţa muncii etc

 

De Ziua Națională 2013

100_3893100_3930100_3935100_3900