Au trecut cinci ani…

img (52)img (169)img (194)img (273)img (274)

Ziua Curăţeniei marcată de elevii de la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

Lets  2Lets 4Lets 5Lets 6Lets 8Lets 11

Elevii din Băleşti în Proiectul Let’s do it, România!

Curatenie 1Sâmbătă, 28 septembrie, se va desfăşura Ziua de Curăţenie Naţională din cadrul proiectului Let’s do it, România!. În judeţul Gorj se estimează participarea a peste 12.000 de voluntari!

Primele informaţii colectate din judeţ ne indică un număr de peste 12.000 de voluntari ce se vor mobiliza pentru Ziua de Curăţenie Naţională, majoritatea fiind tineri, elevi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar din Gorj.
69 de primării din Judeţul Gorj au răspuns pozitiv apelului lansat de organizatori, acestea fiind responsabile de implementarea proiectului la nivelul localităţilor pe care le administrează. Singura localitate de pe teritoriul judeţului care nu a dorit să se implice este comuna Schela.
Cei care doresc să participle la acţiune sunt aşteptaţi la unul din aceste puncte de înregistrare sâmbătă la ora 10:00, echipaţi cu mănuşi şi saci menajeri.
Materialele necesare proiectului sunt asigurate de organizatori, de primăriile ce vor desfăşura acţiunea de curăţenie precum şi diverse instituţii publice şi parteneri privaţi.
În cadrul ediţiei anterioare Let’s do it Romania, Gorjul a fost judeţul cu cea mai mare rată de implicare a comunităţii locale, numărul de voluntari mobilizaţi fiind de 13.000 de persoane. Potrivit profesorului Cornel Şomîcu, directorul Şcolii Gimnaziale “Antonie Mogoş” Ceauru, la nivelul comunei Băleşti participă peste 300 de voluntari, dintre care 260 de elevi şi 20 de cadre didactice. Conform programării, există trei locaţii pentru strângerea gunoaielor la Băleşti, Corneşti şi zona Jaleşului.

Cele mai noi informaţii din învăţământ în emisiunea „Viaţa Gorjului”, joi, 26 septembrie 2013, orele 18.00 şi 21.00

Emisiunea „Viaţa Gorjului”, ediţia din 26 septembrie 2013 realizată de Cornel Şomîcu, vă oferă o întâlnire cu profesorul Ion Işfan, inspectorul şcolar general al judeţului Gorj. Dacă în anul şcolar precedent conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj a fost preocupată ca toate cadrele didactice să îşi facă orele, existau probleme la învăţământul seral şi frecvenţă redusă, în anul şcolar 2013-2014 se va urmări în special calitatea actului didactic. Alte informaţii în exclusivitate joi, 26 septembrie 2013, de la orele 18.00 şi 21.00.

Viata in Gorj 1

Editorial VERTICAL, nr 386, 25 septembrie 2013

DSCN2775

Certitudinea Prezidenţialelor

 

 

Anul 2014 este plin de necunoscute pe tărâm politic, singura certitudine fiind că liderul liberal Crin Antonescu nu va fi candidatul USL pentru Preşedinţie. Acest lucru este clar nu pentru că PSD-ul şi Victor Ponta nu ar vrea să se ţină de cuvânt, ci datorită faptului că acest partid este obligat să îşi impună un candidat propriu. Faptul că am rămas cu o Constituţie care i-a dat lui Băsescu puteri extraordinare îi obligă pe social-democraţi, de fapt cei mai numeroşi membri de partid din România, să se asigure că nu vor mai trimişi în opoziţie timp de zece ani de un preşedinte jucător.

Acest lucru a fost confirmat zilele trecute când mesajul lui Crin Antonescu faţă de militanţii de partid liberali  a fost Preşedinţia din 2014 şi Premierul din 2016. USL-ul este ca şi spart, la acest moment PSD-ul construindu-şi o nouă majoritate. Liberalii au fost abandonaţi iar şansele lor se leagă acum de eşecul guvernării Ponta-unde liberalii contribuie din plin-sau de o recuperare a lor de un proiect al Dreptei Unite în jurul lui Mugur Isărescu. Politica românească are un asemenea caracter încât unele decizii se impun de la sine, nu sunt rodul unor manevre elaborate.

Poate că problemele lui Victor Ponta abia acum încep, PSD-ul nu are un alt prezidenţiabil iar premierul şi-a dat cuvântul că nu va candida. Chiar dacă s-a putut învăţa de la Băsescu cum e cu răzgândirea, va fi un punct delicat pentru candidatura lui Victor Ponta această decizie de a merge la Cotroceni. Unde mai punem, vorba lui Robert Turcescu, că ar trebui să mai guvernăm şi noi ceva până peste un an şi doar cine nu munceşte nu greşeşte.

Este foarte clar că o eventuală candidatură la Cotroceni îl plasează în postura de favorit pe Victor Ponta, inclusiv Occidentul i-a dat binecuvântarea, dar nu şi câştigător sigur. Un singur candidat dinspre Dreapta, fără să fie legat de Traian Băsescu, un Mugur Isărescu de exemplu, poate schimba datele problemei. Este foarte clar că certitudinea Prezidenţialelor este că lucrurile nu au fost încă tranşate, din păcate unii nu au luat startul deşi competiţia a început deja!

Editorial în VERTICAL, nr 385(18 septembrie 2013)

DSC_0290Bătaie de joc pe banii noştri

 

De câteva zile a început o dezbatere publică pe seama aberaţiilor din noul Cod Rutier. Terorizaţi de drumurile proaste şi de corupţia care domneşte printre cei care aplică legea, românii vor fi lăsaţi şi fără elementarul permis de conducere de categoria B pentru  că aşa au gândit nişte capete pătrate din structurile Poliţiei Rutiere. Cine ia acum apărarea agentului rutier, individul ăla care scrie într-o jumătate de oră un proces verbal de trei rânduri şi „face în pantaloni” când trece pe lângă el un „băiat deştept”, face o mare prostie. Noua lege îi permite agentului din boscheţi să îţi ia permisul şi să te îngroape cu o amendă care poate să fie mai mare decât câştigul anual al unora.

Personal cred că noul Cod Rutier este construit în aşa fel încât să crească şpaga la omul legii. Mă bazez în această afirmaţie pe faptul, observabil şi la Târgu-Jiu, în care foarte mulţi indivizi nu sunt atinşi de prevederile legale în vigooare. Cu alte cuvinte, permiteţi-mi să nu cred că domnul agent care se întoarce cu spatele sau, dimpotrivă, ia poziţia de drepţi când trec  anumite maşini scumpe, dar e vigilent cu DACIA şi LOGANUL, va aplica legea când acum nu o face. „Motivele” care îl reţin acum îl vor opri şi atunci, poate fi doar o chestie de consistenţă.

Desigur, ceva trebuie făcut pentru a reinstaura disciplina pe străzi, acolo unde se moare într-un an mai mult decât într-un război. Una din primele măsuri ar fi ca agenţii să aplice actualele normative în vigoare iar  Fiscul, local sau judeţean, să aibă preocupări minime să recupereze banii. Sunt la Târgu-Jiu taximetrişti, angajaţi pe maşinile unor  tipi cu relaţii, care au sute de milioane de lei vechi amenzi neplătite. Respectivii sunt şi acum pe stradă, ne pun viaţa în pericol pentru că dacă  au amenzi când sunt protejaţi înseamnă că sunt chiar boi în trafic, şi cred că vor fi şi în viitor.

Vrem să schimbăm Codul Rutier, foarte bine, dar a fi luaţi la mişto cetăţenii de oamenii cu epoleţi este cam mult. Poate că începem cu patrule în stradă, cu prevenire etc., etc., şi apoi cu amenda!

În Vertical, nr 385, 18 septembrie 2013

 

Primarie CeauruLANSARE O carte eveniment de istorie locală,

„Genealogia localităţii Ceauru(1832-1905)

 

De curând, cercetătorul şi colaboratorul nostru Daniel Cismaşu a lansat o nouă carte despre trecutul localităţilor din comuna Băleşti, lucrarea „Genealogia localităţii Ceauru(1832-1905)”. Cartea este o premieră pentru judeţul Gorj iar documentarea a însemnat ani de trudă în arhivele gorjene.

 

 Aşa cum precizează autorul încă din introducere, pentru realizarea acestei cărţi s-au studiat un număr total de 67 registre de stare civilă din care 43 pentru perioada 1832-1864 când scrierea acestora s-a efectuat cu alfabet chirilic, de multe ori fiind destul de greu de descifrat acest scris dat fiind faptul că scriitorii acestor registre nu stăpâneau întotdeauna meşteşugul scrierii iar pentru perioada 1865-1905 s-au cercetat un număr de 24 registre însă mult mai bogate în date referitoare la persoanele înscrise în ele.

Incursiune în istoria stării civile la Ceauru

 Între anii 1832-1864 obligativitatea întocmirii registrelor de stare civilă a revenit preoţilor care pentru satul Ceauru care atunci avea biserică din lemn cu hramul Sfinţii Voievozi, au fost: PLĂVIŢU Constantin zis şi Dincă (1819-1861) şi PÂRVUŢOIU zis Pârvulescu Gheorghe/Ghiţă (1846-1873), căruia i se mai zicea şi Arcanu deoarece era venit din acest sat. Pentru satul Tămăşeşti Moşneni preoţii care au completat actele de stare civilă deţinute la biserica lor cu hramul Adormirea Precistei au fost: POPESCU Dumitraşcu decedat la 27 aprilie 1843 dar şi POPESCU Pătru zis ulterior Ţuculină care, după ce a servit un timp la biserica din Copăceni a boierilor Viişoreni, a venit de prin anul 1833 şi a slujit la biserica din Tămăşeşti Moşneni. Biserica din mahalaua boierească cu hramul Naşterea Precistei a fost păstorită în această perioadă de preoţii: GRUIA Ion, ARMEGIOIU Dinu Dumitru/Dumitrache, POPESCU Dumitraşcu o scurtă perioadă de timp slujind alternativ între anii 1838-1841, POPESCU/ŢUCULINĂ Petre între anii 1840-1843 continuând apoi cu ANINOIU Gheorghe.

După anul 1865 întocmirea registrelor de stare civilă a revenit în sarcina noilor înfiinţate primării iar pentru comuna Ceauru au semnat în aceste registre ca ofiţeri de stare civilă următorii primari: DAIA RADU-1865; MILITARU GHIŢĂ-1869-1870, 1876-1879; PÂRVULESCU DUMITRU-1871-1874, 1880sept.-1882mart.; POPESCU DUMITRACHE-1880ian.-iun.; POPESCU IOAN-1880iul.-aug., 1883-1884, 1891ian.-mai; NIŢU VASILE-1882apr.-dec.; MILCULESCU GHEORGHE-1885-1890, 1891iun.-1894, 1899-1903mart.; HOLT C. MIHAIL-1895-1897mart.; ALEXANDRESCU ION-1897apr.-1898, 1905ian.-iun.; CROICU M. VASILE-1903apr.-1904, 1905iul.-1908sept., 1913-1914apr.

Obiceiuri din trecut

Pruncii născuţi în prima perioadă, adică până în anul 1864 erau botezaţi în general după vârsta de 6-8 zile dar există şi foarte multe excepţii când de exemplu părinţii îşi botezau copii chiar în ziua în care se năşteau sau chiar şi după aproape o lună de la naştere. Nu exista o regulă referitoare la zilele în care se oficiau botezurile ci acestea se puteau face în orice zi a săptămânii începând de luni şi până duminică. După anul 1865 în registrele de născuţi nu mai este prevăzută rubrică cu data botezului pruncului, deoarece aceste înregistrări se făceau la sediul primăriei unde de regulă cei născuţi se înregistrau după două zile de la naştere, existând foarte puţine excepţii de la această regulă. Pentru cei cununaţi în perioada de început din documente nu reiese că ar fi trebuit să îndeplinească anumite proceduri care apar după aceea în următoarea perioadă când, de exemplu, ca şi în zilele noastre trebuiau să fie îndeplinite nişte termene sau formalităţi ce ţineau de vârstă sau de stare civilă şi nici nu se ţinea cont de ziua în care cununia se oficia. Cei decedaţi erau înmormântaţi de regulă a doua sau a treia zi dar existau şi excepţii atunci când în localitate exista vre-o epidemie cei decedaţi se înmormântau imediat. Nici în acest caz nu se ţinea cont de ziua înmormântării care se făcea în orice zi a săptămânii.

Admiterea în liceu se face în proporţie de 75% pe media de la Evaluarea Naţională

 

100_1416Ministerul Educaţiei Naţionale a decis ca, din anul şcolar 2013-2014, în media finală pentru admiterea în învăţământul liceal, proporţia mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%, redusă aşadar, comparativ cu cea existentă până acum, de 50%. Media obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75%, faţă de 50%, cât era până acum, informează www.edu.ro.

Decizia vine în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a. Acestea au relevat diferenţe notabile între mediile, mai mari, obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile, mai mici, obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională. Cele mai multe situaţii (59,52% din unităţile de învăţământ) relevă diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora. Ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş,  Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. În alte 6 județe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte. O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară). Numai Bucureştiul şi județul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Națională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Naţională, nu au reuşit să obţină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcţional. De asemenea, abandonul şcolar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi este direct proporţional cu eşecul şcolar înregistrat în urma Evaluării Naţionale. Toate unităţile de învățământ unde diferenţele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant. Inspectoratele şcolare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile şcolilor vizate vor fi evaluate în funcţie de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătăţirea procesului de predare – învăţare. Menţionăm că toate măsurile adoptate de ministrul Educaţiei au fost discutate şi agreate cu partenerii sociali – sindicatele reprezentative, asociaţiile de părinţi. Toate informaţiile care vizează aceste modificări sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Educaţiei Naţionale, în secţiunea Date calitative despre şcolile gimnaziale.

Sursa: www.edu.ro

Editorial în VERTICAL, nr 383, 4 august 2013

DSC_0290O sărbătoare pentru minte, inimă şi istorie

În acest an a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Limbii Române, sărbătoare instituită de Parlamentul României în această primăvară. Autorităţile române nu au făcut atunci decât să legifereze o propunere din 2011 a mai multor asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina de a stabili Ziua Limbii Române pentru românii de pretundineni.

Cu siguranţă, Ziua Limbii Române  are o semnificaţie deosebită pentru cetăţenii din Republica Moldova, fraţii noştri de peste Prut. Foarte important, dincolo de Prut-în Republica Moldova-această zi se sărbătoreşte începând cu 31 august 1989. La momentul acela, pe fondul evenimentelor din fosta URSS şi în urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989, fostul Soviet Suprem a decretat limba română ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină.

Datorită unei istorii şi a luptei duse de românii din Basarabia şi Bucovina, această sărbătoare are o semnificaţie mai mare dincolo de Prut. Salutăm importanţa dată de autorităţile române evenimentelor, pe lângă mesajele speciale din această zi ale preşedintelui României, Traian Băsescu, şi premierului Victor Ponta, fiind de reţinut vizitele din ultimele luni de la Chişinău ale celor doi. În pofida propagandei antiromâneşti de dincolo de Prut, România şi Republica Moldova sunt sortite să se întâlnească în marea familie europeană. Au fost furtuni şi o să mai fie dar  moldovenii şi românii sunt unul şi acelaşi popor şi nu au decât o limbă pentru care „Eminescu să ne judece!” după cum spuneau versurile regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Pentru români importanţa acestei sărbători pleacă de la versurile memorabile ale lui Alexei Mateevici de la începutul secolului trecut: „Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată/Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată./Limba noastră-i foc ce arde/Într-un neam, ce fără veste/S-a trezit din somn de moarte/Ca viteazul din poveste./Limba noastră-i numai cântec,/Doina dorurilor noastre, /Roi de fulgere, ce spintec/Nouri negri, zări albastre.”