Ziua Limbii Române pentru românii de pretutindeni

În acest an a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Limbii Române, sărbătoare instituită de Parlamentul României în această primăvară. Autorităţile române nu au făcut atunci decât să legifereze o propunere din 2011 a mai multor asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina de a stabili Ziua Limbii Române pentru românii de pretundineni. Instituirea acestei sărbători este printre cele mai importante acte ale Parlamentului României din ultimii ani.

 Astfel, legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române’. Potrivit acestui act normativ, în ziua de 31 august trebuie să fie arborat Drapelul României iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte în programele lor manifestările dedicate acestei zile.

Cu siguranţă, Ziua Limbii Române  are o semnificaţie deosebită pentru cetăţenii din Republica Moldova, fraţii noştri de peste Prut. Foarte important, dincolo de Prut-în Republica Moldova-se sărbătoreşte începând cu 31 august 1989. La momentul acela, pe fondul evenimentelor din fosta URSS şiîn urma Marii Adunări Naţionale de la 27 august 1989, fostul Soviet Suprem a decretat limba română ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină.

Pe meleagurile româneşti din fosta Uniune Sovietică, istoria a fost necruţătoare cu graiul de la strămoşi. Mai multe decenii, românii au fost obligaţi să vorbească în “limba  moldovenească” şi să folosească alfabetul rusesc. Ultimele două decenii au fost cu suişuri şi coborâşuri pentru Limba Română, astfel a fost decretată ca limbă de stat a Republicii Moldova, consfinţită în Declaraţia de Independenţă adoptată la 27 august 1991. Constituţia din 1994 se întorcea la nenorocirea de “limbă moldovenească”.

Datorită acestei istorii şi a luptei duse de românii din Basarabia şi Bucovina, această sărbătoare are o semnificaţie mai mare dincolo de Prutt. Cu atât mai importantă este importanţa dată de autorităţile române evenimentelor, pe lângă mesajele speciale din această zi ale preşedintelui României, Traian Băsescu, şi premierului Victor Ponta, fiind de reţinut vizitele din ultimele luni de la Chişinău ale celor doi. În pofida propagandei antiromâneşti de dincolo de Prut, România şi Republica Moldova sunt sortite să se întâlnească în marea familie europeană. Au fost furtuni şi o să mai fie dar  moldovenii şi românii sunt unul şi acelaşi popor şi nu au decât o limbă pentru care „Eminescu să ne judece!” după cum spuneau cântecele regretaţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Orice recurs la Limba Română nu poate începe fără să amintim câteva din versurile memorabile ale lui Alexei Mateevici de la începutul secolului trecut: „Limba noastră-i o comoară//În adâncuri înfundată//Un şirag de piatră rară//Pe moşie revărsată.//Limba noastră-i foc ce arde//Într-un neam, ce fără veste//S-a trezit din somn de moarte//Ca viteazul din poveste.//Limba noastră-i numai cântec,//Doina dorurilor noastre, //Roi de fulgere, ce spintec//Nouri negri, zări albastre.////Limba noastră-i graiul pâinii, //Când de vânt se mişcă vara;//In rostirea ei bătrânii//Cu sudori sfinţit-au ţara.//Limba noastră-i frunză verde, //Zbuciumul din codrii veşnici, //Nistrul lin, ce-n valuri pierde//Ai luceferilor sfeşnici.//Nu veţi plânge-atunci amarnic, //Că vi-i limba prea săracă, //Şi-ţi vedea, cât îi de darnic//Graiul ţării noastre dragă.”

Prof. Cornel Şomîcu,

Secretar general Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Gorj

Editorial VERTICAL 382(28 august 2013): „Bani cu preţul vieţii oamenilor”

DSC_0290Una din preocupările majore ale presei locale în această perioadă se referă la soarta mineritului şi producerii de energie electrică în această zonă, singurul plămân economic al acestor meleaguri. Strategia de restructurare/modernizare pare să fie greşită atât la noi cât şi la Hunedoara la huilă de vreme ce singura măsură de eficientizare a sectorului extractiv este/a fost trimiterea minerilor în concediu mai mult sau mai puţin forţat.
Desigur, lucrurile au mai evoluat faţă de în vară iar la Gorj chiar la modul rezonabil în sensul că oamenii încep să îşi primească banii pe zilele pierdute. Cu toate acestea există multe lucruri similare, Complexul Energetic Hunedoara se face acum aşa cum am făcut şi CEO anul trecut, fără investiţii majore în retehnologizarea activităţii de extracţie. Hunedorenii au şi un alt mare dezavantaj, în timp ce la noi carierele ne-au scăpat de mine, la ei trebuie băgaţi bani grei pentru a aduce aurul negru la suprafaţă. O situaţie rămâne comună, lipsa fondurilor pentru investiţii.
Şi totuşi de pe „cadavrul” mineritului din Valea Jiului unii mai încearcă să obţină ceva. Astfel, conducerea SNH invocând necesitatea de urgenţă, chiar şi atunci când nu poate fi vorba de aşa ceva, a luat plasă de sârmă cu mult peste preţul pieţii şi la o calitate care pune în pericol vieţi omeneşti, după cum vedem din presa ultimelor zile. Se vorbeşte că la Exploatările Miniere Lonea şi Vulcan, datorită folosirii de stâlpi de susţinere care nu mai corespund cerinţelor de rezistenţă, durabilitate şi calitate, sunt frecvente blocările tubulaturilor de aeraj, urmare a surpărilor galeriilor. În aceste condiţii, creşterea concentraţiei de gaz metan peste limitele de siguranţă este o consecinţă firească, iar focurile de mină care sunt mai peste tot fac tot mai probabilă producerea de noi de explozii.
Presa din toată ţara este plină de asemenea relatări, din nefericire cei abilitaţi să ia măsuri nu o fac. Când apare câte o dramă, şi la Petroşani au tot fost în anii din urmă, toată lumea se bate cu pumnul în piept că face şi drege. Apoi ne întoarcem iar la „învârtelile” cu produse proaste care ne pun viaţa în pericol pentru câţiva arginţi. Poate că acest editorial ar trebui să fie citit cu mare atenţie mai ales în Gorj!

EXCLUSIV Programul manifestărilor ZILELE COMUNEI BĂLEŞTI, ediţia a VII-a, 6-8 septembrie 2013

Sc Balesti IVPRIMĂRIA COMUNEI BĂLEŞTI

CONSILIUL LOCAL BĂLEŞTI

CASA DE CULTURĂ  BĂLEŞTI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ANTONIE MOGOŞ” CEAURU-BĂLEŞTI

ZILELE COMUNEI BĂLEŞTI,

Ediţia a VII-a, 6-8 septembrie 2013

Vineri, 6 septembrie 2013

 Ora  12.00. Primăria Comunei Băleşti

  • Şedinţă festivă a Consiliului Local Băleşti prilejuită de deschiderea ediţiei a VII-a a manifestărilor „ZILELE COMUNEI BĂLEŞTI”
  • Lansarea lucrării „GENEALOGIA FAMILIILOR DIN CEAURU ÎN PERIOADA 1832-1905” de Dan Cismaşu, lucrare editată cu sprijinul Consiliului Local Băleşti
  • Şedinţă festivă a Cercului de Istorie  al elevilor de la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru prilejuită de lansarea cărţii „GENEALOGIA FAMILIILOR DIN CEAURU ÎN PERIOADA 1832-1905” de Dan Cismaşu,

 Ora 14.00.  Baza Sportivă Ceauru

·        Întreceri sportive

·        Festivitatea de premiere a campionatului de fotbal pe comună

 

 

 Ora 20.00. Baza Sportivă Ceauru

  • Recital formaţia Emil şi Nicoleta Lăcătuşu
  • Hora Satului la Băleşti

 

 

 

 

Sâmbătă, 7 septembrie 2013

 

 

 Ora  18.00.  Baza Sportivă Ceauru

  • „Pe Jaleş în jos…”, Concurs de costume populare realizat de Casa de Cultură Băleşti în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru pentru tinerii din această zonă, ediţia a III-a
  • Ansamblul „Brâuleţul” al Casei de Cultură Băleşti în recital-DIALOGUL GENERAŢIILOR
  • „FLORI DE CÂNTEC DIN BĂLEŞTI”, spectacol oferit de solişti de muzică populară originari din Băleşti:

                        LUCIANA ENE, DANIELA RUSU, DANIELA GURAN, RALUCA CISMAŞU, ROXANA CIDOIU, GAVIOTA TROHONEL, ELENA POPESCU LĂZĂROIU, MARICICA LĂZĂROIU

 

Ora 21.00. Baza Sportivă Ceauru

 

·        Recital formaţia Emil şi Nicoleta Lăcătuşu

·        Hora Satului la Băleşti

 

 

 

 Duminică, 8 septembrie 2013

 

Ora. 12.00.  Biserica Băleşti

  • Slujbă religioasă festivă dedicată sărbătorii Naşterea Maicii Domnului(Sfânta Maria Mică)
  • Decernarea unor „Diplome de fidelitate” pentru cetăţenii comunei Băleşti, care au împlinit 50 de ani de la căsătorie

 

Ora 18.00. Hora Satului la Băleşti

 

Ora 20.00. Spectacol extraordinar: ION DRĂGAN ŞI INVITAŢII SĂI

·        Participă: NINA PREDESCU, IONUŢ TUDORESCU, CLAUDIA TOROP, TEODORA PANĂ, ANA MARIA CÂRJAN, ELISABETA VASILE, LILIANA BURCEANU, CRISTINA OLTEANU şi ION DRĂGAN.

                      Spectacolul este prezentat de CODRUŢA FLORESCU şi acompaniat de formaţia Alin Pană

 

 

 

 Ora  23.00. Foc de artificii

                   Sfârşitul manifestărilor

 

 

 

 

 

 

 

EDITORIAL în VERTICAL, nr 381, 21 august 2013

DSC_0290

Ţara arde şi baba se piaptănă!

 

După această vorbă populară pare să se conducă activitatea la nivelul mineritului şi energeticii din Oltenia, cel puţin în ultima perioadă. Cei care vor să afle care e viitorul acestui sector, cum stau din punctul de vedere economico-financiar unităţile din acest sector, de ce angajaţii prestatorilor pleacă acasă, sunt informaţi, cam odată pe zi, de organe de presă cu interese în minerit că liderul sindical Marin Condescu nu a prezentat nu ştiu ce raport. Nu că n-ar fi importantă o asemenea situaţie, dacă s-au făcut ilegalităţi cei vinovaţi ar trebui să plătească, dar parcă alta ar fi treaba “managerilor privaţi”decât să stea pe la televizor şi să îşi dea cu părerea. Dacă nu e o fumigienă ca să acopere alte lucruri, înseamnă că respectivii nu prea îşi au obiectul de activitate şi de aici ar trebui să înceapă restructurarea CEO.

Îngrijorarea întemeiată a majorităţii gorjenilor se îndreaptă în altă parte, care e viitorul CEO pentru următorii ani pentru că de asta depindem toţi. Dacă pentru unii statutul şomer-angajat a însemnat o sursă de bogăţie şi nu este exclus să fie la fel şi în viitor, pentru alţii este vital ca mineritul şi producerea de energie electrică pe baza acestui combustibil fosil să continue. Ori aici e marea problemă, surse bine informate din CEO ne spun că s-au abandonat în diverse stadii investiţiile de mediu pe motiv că legislaţia europeană o să ne mai păsuiască. E adevărat că nu sunt bani pentru asta, profitul declarat fiind doar pentru FMI, dar ce ne facem dacă ne sunt închise termocentralele în 2014 sau 2015? Poate că este mai important acest lucru de aflat decât toate bazaconiile care ne sunt livrate zi de zi de ceva vreme.

Poate că miile de salariaţi de la prestatori, inclusiv de la firmele sindicatelor, ar vrea să ştie dacă mai au ce pune pe masă, nu doar veşti despre când pică Marin Condescu. Încă odată, e treaba oamenilor legii şi senzaţia mea este că la Gorj lucrurile au început să se mişte. Avem însă şi aici o problemă, nici măcar Antena 3, acuzată de CSM, nu şi-a permis vreodată ce încearcă anumite organe de presă de pe malul Jiului. Dacă tot o fac unii pe “independenţii” şi “incoruptibilii”, poate aflăm-inclusiv de la Marin Condescu-cine sau ce îi mână în luptă! În rest, să auzim numai de bine că de rău ni s-a cam aplecat!

Pe cine nu laşi să moară…

Premierul Victor Ponta şi USL-ul încearcă să iasă cu faţa curată din scandalul CFR Marfă după un comportament care dacă nu este prostie crasă, sigur avem de-a face cu corupţie. Cât o fi el Băsescu de nociv pentru România, chiar şi în acest caz, nu pornea războiul decât dacă avea ceva în mână. În aceste condiţii, îl înţeleg pe premierul Victor Ponta că trage de timp însă salariaţii de la această firmă vor reţine că USL-ul i-a lăsat fără serviciu.

Preşedintele Traian Băsescu în rol de lider al Opoziţiei se comportă de o manieră entuziasmantă, pentru cei care mai  cred în fantasmele pe care le propune. Animal politic prin definiţie, Traian Băsescu mătură pe jos cu Ponta la micul dejun, conduce de o manieră categorică tot ce înseamnă structură de forţă în România la prânz, face o baie de mulţime prin nu ştiu ce comună rurală ca să bea o bere la amiază şi trage un dans cu consoarta din dotare la Cireşica. Cu un astfel de om încearcă să concureze, din concediu, Victor Ponta.

Nu numai că nu se mai pune problema susppendării, Băsescu şi-a mai recâştigat din propriul electorat, dar acum el ţine agenda publică. „Demisul” de acum un an a revenit pe cai mari pentru că a beneficiat de „coabitare” iar acum suportăm consecinţele. Pe cine nu laşi să moară…