Editorial în Vertical(nr 380, 31 iulie 2013)

Un an de chin cu Băsescu

EDITORIAL  IANUARIE 2013

EDITORIAL IANUARIE 2013

A trecut un an din momentul când majoritatea românilor l-a debarcat prin vot, din nefericire fără urmări practice, pe Traian Băsescu de la conducerea ţării. Acesta a reuşit să se menţină graţie complicităţii unor structuri ale statului, unde Curtea Constituţională nu a fost decât vârful aisbergului, şi mai ales dictatului străinătăţii. Nu întâmplător, sintagma „guvernator” lansată în ultimul an a prins atât de bine la public.
Dar evenimentele de acum un an sunt deja istorie şi măcar una din lecţii a fost învăţată, aceea de a nu relua, pentru a treia oară, măsura suspendării. A trecut un an, va mai trece unul şi vom scăpa de reprezentantul celei mai negre perioade din istoria noastră recentă. Traian Băsescu, altfel cel mai capabil om politic din România după un Ion Iliescu, ca un exemplu, a patronat o perioadă în care românii nu au mai contat. De la votul din 2009 care rămâne cu enigmele lui şi până la tăierile salariale, statul propus de Băsescu şi acoliţii lui a produs uriaşa revoltă din anul 2012. Şi totuşi, nu a fost deajuns! Complicitatea liderilor USL a fost suficientă ca preşedintele-jucător să depăşească momentul de cumpănă şi acum să încerce să joace iar în liga mare a politicii.
Românii nu par impresionaţi de zbaterile băsesciene şi nu cred că Mişcarea Populară, noul proiect de suflet al preşedintelui, va aduna mai multe voturi decât un PDL unit. Problema este că acest eveniment nu trebuia să se întâmple, cetăţeanul Traian Băsescu trebuia izolat la Cotroceni şi nu relegitimat de coabitare. Cine a făcut acest gest va trebui să explice odată, şi pe bune, cine a dictat recalibrarea lui Băsescu şi readucerea lui în prim-plan. Bineînţeles, nici cei de afară nu au crezut vreodată că preşedintele demis al României este atât de jos în preferinţele românilor încât după un an să fie cel mult ignorat de electorat. Ba, s-a mai întâmplat ceva, oamenii încă îl mai folosesc pe post de maimuţă în pozele de familie.
Ultimul an a fost un an greu pentru români cu Traian Băsescu la Cotroceni, inclusiv pentru politicienii USL, urmează încă unul şi apoi fuga pe mare deşi la Chişinău nu este decât Nistru. Subliniem doar, Traian Băsescu este un politician terminat şi aşa va rămâne!

Reclame

Editorial în VERTICAL(nr. 379, 24 iulie 2013)

DSC_0290

 

 

 

 

Echilibrul lui Cârciumaru

 

 

 

 

 

Cei care urmăresc mijloacele mass-media din Gorj în ultimele luni au senzaţia că asistăm la un veritabil Turn Babel. Nu a mai rămas nimic din judeţul liniştit şi unde nu se întâmpla nimic, acum toată lumea are un război de purtat. Capul de afiş este fără îndoială Complexul Energetic Oltenia unde Sindicatele şi Administraţia duc un război surd şi cu substrat politic deşi, la modul ideal, nici una din părţi nu ar trebui să aibă asemenea preocupări. Conflictul a ricoşat spre echipa de fotbal a oraşului, club care nu a fost niciodată atât de sus. Un alt mare subiect, care s-a încercat să fie legat de celelalte, se referă la supravieţuirea în funcţie a inspectorului şef de Poliţie, Viorel Salvador Caragea. Şi exemplele noastre de scandal, de actualitate pentru jurnalişti, ar putea continua.

În această nebunie generală, în care fiecare se ceartă cu fiecare iar scenariile sunt care de care mai abracadabrante, un singur om politic pare că şi-a păstrat echilibrul şi a încercat chiar să rezolve problemele. Florin Cârciumaru, liderul PSD Gorj, a fost vehiculat în toate aceste războaie, chiar şi colegii de partid şi din USL vorbind pe la colţuri că îi apară pe Caragea şi Condescu, ca să vorbim de exemplele cele mai vehiculate. Liderul social-democrat a răspuns într-un final dar, îm ambele cazuri, performanţa îi ţine pe cei doi şi nu culoarea carnetului de partid. Poate că mai repede decât ne-am închipuit, Florin Cârciumaru se doreşte un lider politic de manieră occidentală, lucru pe care îl vedem mai rar la Târgu-Jiu mai ales la politicienii mai tineri. Personal, mă îngrijorează că lideri de calibrul lui Florin Cârciumaru acceptă să fie puşi la punct în mass-media de un Laurenţiu Ciurel, nu cred că cineva din Gorj crede că acesta ar fi ajuns în fruntea CEO fără sprijin politic.

Ca lucrurile să meargă bine în Gorj, să avem dezvoltare economică şi să contăm în bătălia regională, nu avem nevoie de scandaluri care să ne mascheze eşecul. Regimul Băsescu a dat ţării nouă ani de scandal şi atât, de fapt asta spune şi Cârciumaru cui vrea să îl asculte. E timpul mai întâi să lucrăm cu simţ de răspundere, suntem prea săraci pentru scandaluri.

Editorial în VERTICAL(nr 378, 17 iulie 2013)

 

 

DSCN1275De ce ne încurcă Brâncuşi?

 

 

 

Privind evenimentele din Gorj din ultimele şapte decenii am putea ajunge la o concluzie şocantă, pentru noi moştenirea brâncuşiană a fost o pacoste şi nu un dar de la Dumnezeu, cum ar fi fost firesc. Nu o să mai intru în detaliile celor întâmplate în primii ani ai comunismului românesc, când s-a tras inclusiv cu tractorul de Coloana Infinitului sau alţi tembeli vroiau să facă case în parcul din preajma monumentului menţionat, ci poate ne aducem aminte că am stat mai mulţi ani fără opera brâncuşiană la locul ei iar unii încă mai cred că a fost de bine. Ce să mai vorbim de faptul că nu suntem în stare să protejăm şi să valorificăm cele lăsate de Brâncuşi la Târgu-Jiu!

O să invocăm în cele ce urmează trei evenimente, în ordine cronologică, care dau senzaţia că Brâncuşi este pentru noi o povară prea mare. Nu cred să fi uitat cineva un individ care vrea să aducă acasă osemintele lui Brâncuşi şi până şi premierul a căzut pradă acestei iluzii. Ce să mai vorbim de instituţii cu specific cultural care s-au raliat unui asemenea bizar demers, deşi noi nu suntem în stare nici de ce ne-a lăsat Brâncuşi, dar să ne mai gândim la un asemenea demers. Cât despre un Muzeu „Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu, o idee mult mai normală şi un demers pe care îl datorăm marelui sculptor, parlamentarii noştri s-au făcut că plouă, degetul şefului de grup fiind în jos.

Desigur, regionalizarea va face din reşedinţele acestora un fel de mici capitale. În cazul Olteniei, deşi cultura şi economia sunt la noi, totul se va concentra pe Craiova. Dar de la asta până la  a-i ajuta pe craioveni să se identifice cu Brâncuşi, lucru care s-a întâmplat tocmai zilele trecute prin sprijinul acordat  de Târgu-Jiu pentru Craiova-capitală culturală europeană, e totuşi cam mult. Doljenii au un muzeu Brâncuşi iar foarte curând se va ajunge „în provincie” pentru operele în piatră, restul legăturilor cu Brâncuşi fiind tăiate.

O opinie personală, toate aceste lucruri s-au întâmplat pentru că nu găsim resursele, intelectuale şi materiale, să ne bucurăm de o asemenea moştenire. Iar chestia cu autostrada „Brâncuşi” nu este nici măcar un banc bun!

CNTV-ul iar şi-a luat-o: al XI-lea profil din judeţ

1

CNET Stiinte ale Naturii

9.32

2

CNSH Matematica-Informatica

9.27

3

C.N. „GEORGE COSBUC” MOTRU Stiinte ale Naturii

9.19

4

CNET Filologie

9.14

5

CNSH Stiinte ale Naturii

9.10

6

CNET Matematica-Informatica

9.08

7

CNSH Filologie

9.07

8

C.N. „GEORGE COSBUC” MOTRU Filologie

8.95

9

CNSH Matematica-Informatica

8.91

10

CNSH Stiinte Sociale

8.78

11

CNTV Filologie

8.68

12

LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI Filologie

8.59

13

C.N: „GEORGE COSBUC” MOTRU Stiinte Sociale

8.54

14

CNTV Stiinte ale Naturii

8.52

15

CNTV Matematica-Informatica

8.47

16

C.E. „VIRGIL MADGEARU” TG-JIU Turism si alimentatie

8.18

17

C:N: „GEORGE COSBUC” MOTRU Matematica-Informatica

8.16

18

CNTA TIRGU   CARBUNESTI Filologie

8.05

19

COLEGIUL TEHNIC MOTRU Economic

8.01

20

LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI Stiinte ale Naturii

7.89

Rezultatele Bacalaureatului în Gorj în 2013

 

1 COLEGIUL NATIONAL „TUDOR VLADIMIRESCU” TG-JIU  235            100.00%

2 COLEGIUL NATIONAL „SPIRU HARET” TG-JIU                     223             99.55%

3 COLEGIUL NATIONAL „ECATERINA TEODOROIU” TG-JIU 211            99.53%

4 COLEGIUL NATIONAL „GEORGE COSBUC” MOTRU            161             94.15%

5 COLEGIUL COMERCIAL „VIRGIL MADGEARU” TG-JIU       254            92.03%

6 COLEGIUL NATIONAL „TUDOR ARGHEZI” – TG. CARBUNESTI  90     91.84%

7 LICEUL TEOLOGIC TG-JIU                                                            71             88.75%

8 LICEUL TEHNOLOGIC BUSTUCHIN                                            46             88.46%

9 LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE  TG-JIU                     64              85.33%

10 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ,TG-JIU                                 81              82.65%

11 COLEGIUL TEHNIC „G-RAL GHEORGHE MAGHERU”          88               79.28%

12 LICEUL TEHNOLOGIC ROSIA DE AMARADIA                       50               78.13%

13 LICEUL TEORETIC NOVACI                                                      113               77.93%

14 LICEUL TEHNOLOGIC BAIA DE FIER                                      83                74.77%

15 LICEUL ROSIA JIU, FARCASESTI                                              13                59.09%

16 COLEGIUL „MIHAI VITEAZUL” BUMBESTI-JIU                     86                55.84%

17 LICEUL ENERGETIC TG-JIU                                                      118              53.64%

18 COLEGIUL TEHNIC MATASARI                                                 67               53.60%

19 COLEGIUL TEHNIC „ION MINCU” TG-JIU                               65                51.18%

20 LICEUL TEHNOLOGIC „C.BRANCUSI”- PESTISANI              30                 47.62%

21 LICEUL TEHNOLOGIC STOINA                                                 17                42.50%

22 LICEUL TEHNOLOGIC  BILTA, RUNCU                                    5                 41.67%

23 COLEGIUL TEHNIC „HENRI COANDA” TG-JIU                     69                39.88%

24 COLEGIUL TEHNIC MOTRU                                                     153                39.53%

25 LICEUL TEHNOLOGIC BILTENI                                                52                 38.24%

26 COLEGIUL TEHNIC NR. 2 TG-JIU                                               74                37.76%

27 LICEUL TEHNOLOGIC TICLENI                                                  49              34.27%

28 LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI                                              107              28.76%

29 COLEGIUL „GHEORGHE TATARESCU” ROVINARI 246         60               25.86%

30 COLEGIUL AUTO „TRAIAN VUIA” TG-JIU                               54               22.50%

31 LICEUL TEHNOLOGIC TISMANA                                               10               22.22%

32 LICEUL TEHNOLOGIC BIRSESTI                                                29               10.51%

CERCETARE: Vertical, nr 377, 2013

Vama Schela din judeţul Gorj(V)

În localitatea Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea. În acest episod întâlnim şi pe strămoşul cunoscutului om politic gorjean Dincă Schileru, constandin Schileriu.

Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu

Continuăm serialul nostru despre Vama Schela şi locuitorii acesteia din vechime, mai ales că din această zonă a provenit Dincă Schileru, marele om politic gorjean. În cartea sa invocată în episodul trecut, istoricul Gheorghe Nichifor face o incursiune în istoria şi tradiţiile locurilor. Astfel, Schela a fost mai întâi Hrăboru, atestată documentar cu exact 425 de ani în urmă. Aici s-a organizat un punct de vamă, căruia i se spunea „Schela”, iar celor care îl deserveau „schileri „Hărăborenii”, cum li se spune în tradiţia locurilor, au fost oameni aprigi, utilizând la nevoie armele pentru a se apăra. Descrieri ale acestora găsim în opera lui Alexandru Doru Şerban: „Ei purtau la brâu salafuri pentru pistoale şi au fost scutiţi de dări către domnie fiindcă aveau obligaţia să crească şi să dreseze şoimii de vânătoare”. Gheorghe Nichifor a găsit chiar la Dincă Schileru câteva informaţii lămuritoare: „Unul dintre străbunii mei purta în salaf o măciucă de alamă pe care o numea el «Stanca». Într-una din zile turcul care administra comuna s-a apucat la ceartă înjurând şi ameninţând pe străbunul meu. Acesta a pus mâna pe Stanca, zicând: «Auzi tu, Stanco, cum mă înjură turcul?» Şi imediat s-a repezit la turc trântindu-l şi l-a bătut cu Stanca numai la ţârloaie de la gleznă până la genunchi, sfărâmându-i-le cu Stanca şi l-au dus într-un ogaş la Hărăbor”.

Strămoşii Schilerilor

Arhivele gorjene păstrează documente despre starea Vămii Schela şi implicarea strămoşului lui Dincă Schileru în vremea Regulamentelor Organice. Iată ce scria Constandin Schileru autorităţilor judeţene în 1833:

„CINSTITA OTCÂRMUIRE JUDEŢUL GORJ
Plecat slug Costandin Schileriu
Porunca cinstitei otcârmuiri de supt n. 3006 cu plecăciune am primit-o zicele? poruncite am văzut ca pe dată după primirea cinstitei porunci să ne sculăm înpreună cu d. Vlăduţi Crăznariu vameşu aceşti schela Vâlcanu să venim la cinstita otcârmuire spre a da răspuns la cele ce vom fi întrebaţi fiecare cu plecăciune nu lipsii a încunoştiinţa cinstita otcârmuire că dumnealui vameşu Vlăduţi lipseşte trimis de dumnealui armaşu Ghiţe Zisu casieriu cinstitei carvasarale într-ale dumisale trebuinţe lăsându-m pă mine dumnealui vameşu Vlăduţu veichil spre căutatu huzmetului vămii pe locu dumisale pân va veni şi eu după datoriea însărcinării ce îmi easte asupra acestui venit al vămi cu supusă plecăciune nu lipsii a cere dezlegare cu poruncire de poci lăsa huzmetul vămi batalisit şi a veni după cinstita poruncă spre a nu rămânea eu la învinovăţire şi supt răspundere pagubi huzmetului după care dezlegare ce mi să va face într-acel minut voi fi şi următori cu a veni.
Costandin Schileriu 1833 iulie 4 „

Punct şi de la capăt

Despre neamul moşnenilor Schileri, „ce ne tragem din legendara familie a Hărăborenilor”, cum inspirat spunea autorul, vom reveni cu siguranţă ca urmare a tezaurului documentar care îl are Gorjul. Aceştia, descendenţi din vameşii şi plăiaşii din pasul Vâlcan, alcătuiau, potrivit lucrărilor juridice de genealogizare, efectuate în baza „Codului silvic”, din 1910, toate familiile satului Schela înrudite între ele, îndreptăţite să-şi împartă drepturile de proprietate în obşti, după descendenţa din unul dintre cei şase „moşi mari”.

CERCETARE IV: Vertical, nr 376, 2013

 

Vama Schela din judeţul Gorj(IV)

 

În localitatea Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea,mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă  la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea. În acest episod întâlnim şi pe strămoşul cunoscutului om politic gorjean Dincă Schileru, constandin Schileriu.

 

Dan Cismaşu

Cornel Şomâcu

 

Continuăm serialul nostru despre Vama Schela şi locuitorii acesteia din vechime cu câteva informaţii importante oferite de cercetătorii Gheorghe şi Dorina Nichifor, secondaţi de Andrei Popete Pătraşcu. Astfel, localitatea Schela s-a numit în trecut Schila, Schila Mare. Termenul s-ar traduce prin „vamă”, satul aflându-se la capătul dinspre Oltenia al pasului Vâlcan şi a fost important punct de vămuire pe tradiţionalul drum comercial ce unea ţinuturile de la sud de Carpaţi şi zona sudică a Transilvaniei (Valea Jiului Superior, Ţara Haţegului etc.). Şi-a pierdut această funcţie după Marea Unire.

Din textele aflate în arhivele gorjene înţelegem   mai bine rolul „schilerilor” (vameşi şi plăiaşi afectaţi serviciului în punctele de trecere a hotarelor), precizând că pentru a se asigura deservirea „schelelor” vamale, se utiliza o structură specifică, ce permitea nu numai perceperea taxelor vamale, ci şi obligativitatea achitării, în cazul că, din diferite motive, vreunul dintre negustori ar fi încercat să se eschiveze prin folosirea, pentru transportul mărfurilor, a altor căi decât cele uzuale, aşa cum am văzut în numărul trecut.

 

Constantin Schileriu, omul Vămii

 

Dintr-un document din 1833 aflăm următoarele:

 

 

OTCÂRMUIREA JUDEŢULUI GORJ – CINSTITA CARVASARA A CRAIOVEI

            Primindu-se adresul acei cinstite Carvasarale no. 594 sau văzut cele coprinzătoare în pricina lui Vlăduţi Crăznariul vameşul Scheli Vâlcanul din tracest judeţ, pentru care cu cinste să răspunde că pricina numitului este întracesta-şi chip adică lăcuitorii satului Porceni Moşteni au dat drepte şi necurmate jălbi atât la cinstitul tribunal cât şi la cinstita Mare Logofeţie pentru închiderea Scheli Porceni ce au fost slobodă din veichime i luările de bani ce li să face dă către numitul vameşi şi Costandin Schileriul omul vămi cu aceste numiri ale pomenitei însă câte 10 parale dă un cal încărcat cu ceraşe, parale 10 pentru chezăşia ce înfăţişază după obicei pentru trecerea lor la Vâlcan şi câte parale 2 cu numire pentru cutie care să adună parale 22 de la tot omul luate la trecerea fieşcăruia, aflându-să păgubaşi tot trecătorul dă câte lei 40 luaţi cu numirile de mai sus bez alte gloabe care zic că le vor arăta osebit şi în pizma acestora acum nu i-ar fi mai lăsând să treacă pentru nici o trebuinţă ţiindu-i câte o zi şi dace? zetoniţi la acea schelă dă acum rupându-le în cea din urmă şi căzăşiile ce înfăţişază şi nu-i lasă nici cum a trece şi atât pentru aceasta dă mai sus cât şi pentru pătrile de moară ce ar fi trecând numiţi pră schela veiche a Porcenilor ce să numeşte acum poprită, cer îndestularea şi după porunca cinstitei logofeţii ce ar fi dată în pricina aceasta, şase otnoşenii au venit la otcârmuire atât dă la cinstitul tribunal cât şi de la d. procurorul judeţului cerându-i pă numiţii a să aduce spre înfăţişare după strigările jăluitorilor perind în cheltuieli în vremea de acum şi fiindcă otcârmuirea are straşnice porunci dă la cinstita Mare Dvornicie ca să să dea cuviinciosul ajutor cinstitului tribunal i d. procurorului ori la ce trebuinţă va cere spre a nu să întâmpla cusur lucrărilor ce sânt puse asupră-le, pă aceste temeiuri dar sau făcut cuviincioasa punere la cale întâiu cu pitac cât renumiţi după orânduială şi al doilea cu volnicie fiindcă chiar Costandin Schileriu au arătat în presutvie că numitul Vlăduţi lipseşte dă la Schelă la casa sa dă unde au dat răspuns otcârmuiri cu chip dă nesupunere şi necuvenit lui pă care aducându-l până aproape dă tahtul aceşti dregătorii deodată s-au arătat cu asprime asupra dorobanţului şi dând scară calului au dat fuga la Schelă fără să voească a veni pentru oareşi care întrebări spre a scăpa şi otcârmuirea dă această corespondenţie a cinstitului tribunal în pricina lui şi fiindcă numiţii să cer de către pomenita dregătorie negreşit să binevoiască cinstita carvasara să-i dea în cunoştinţă numitului Vlăduţi că să supuie veniri sale în cinstitul tribunal precum să cere căci într-alt chip otcârmuirea este silită a raportui mai pre larg unde să cuvine pentru nesupunerea lui nevrînd aşi lăsa la post pentru o zi nici vechil măcar.

            Pentru d. otcârmuitor C. Mihuleţu”

CERCETARE III:VERTICAL, numărul 375, 2013

Vama Schela din judeţul Gorj(III)

În comuna Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea.

Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu

Reţinem că organizarea vamală a statelor feudale româneşti datează încă din secolul al XIV-lea. Istoricul Constantin Şerban aprecia într-un studiu că în tot secolul al XVIII-lea, venitul vămilor a ocupat locul al treilea după cel al oieritului şi al ocnelor. Astfel, la 8 decembrie 1716, reprezentanţii boierimii şi cei ai clerului îi scriau împăratului Carol al VI-lea, privitor la închinarea ţării Austriei, că: „Ţara Românească era bogată în tot felul de alimente, ocne de sare, mine de aramă, fier şi aur din care, chiar în acest an nenorocit, domnul a avut un venit de 50.000 de taleri”.

Vameşii Schelei Vâlcanul la datorie


La începutul secolului al XVIII-lea, vameşii Schelei Vâlcanul raportau autorităţilor de la Craiova că îşi făceau datoria în ciuda condiţiilor vitrege: “Cu plecăciune răportuesc cinstitei Carv. pentru satul Vălari că de când s-au desfiinţat plăeaşi du pă la poteci au rămas schela plaiului să-l străjuiască ci să nu umble nimeni pă el şi mulţi săteni au deschis schelă dă trec cu orice mărfuri voesc în Austria şi din Austria scoate în Prinţipat pă acolo precum în trecutele zile am mai răportuit cinstitei Carvasale tot pentru această pricină şi să pricinueşte simţitor pagubă huzmetului vămi şi văz că nici o lucrare nu s-au pus, aşa văzând la 22 ale aceşti luni am rugat pă ofiţerul graniţei şi au eşit cu mine pă munte de am păzit la hotarul vămii Austriei în dreptul schelei plaiului Vălari şi am prins 4 mocani cu 6 capete de cai adică 4 iepe şi doi cai eşind cu ei din Prinţipat prin arătatul plai cu sare şi cu rachiu pă cai fără să aibă peşuşi? pă cai, aşa dându-se bănuială că să poate să fie acei cai din Prinţipat fiindcă n-au paşuşi? pă ei s-au luat cai de controbont şi coborând pă plaiu acest al Vălarilor am găsit tot pă munte la comanda unde strejuia plăeaşi mai nainte 2000 oca sare scoasă dă acei săteni Vălari şi au vorbă cu cei din Austria de ai scoate mărfuri de aici până în munte şi acei din Austria până la ei şi vin unii la alţii, acolo au deschis schelă, eu destul am făcut arătare ocârmuirii de acei şi nimic nu am ales, acum văz că au coborât şi acei ungureni ce li sau luat caii în vale şi umblă cu vechilul aghenţii de aici zicând să le dau cai înapoi şi de la judecata vechilului ocârmuiri sau hotărât să nu dau cai ungurenilor că bine ar fi pentru toate să chibzuiască o poruncă a stăpânirii cât mai în grab căci judecăţile de aici sânt tot pă interes.”. Cel care semna documentul din toamna anului 1832 era Vlăduţ Crăznaru.

Au vrut să evite grănicerii


Unii dintre cei care doreau să treacă graniţa spre Ardeal fără aprobările de rigoare erau interceptaţi de vameşii de la Schela. Suptocârmuitorul Plaiului Vâlcan raporta autorităţilor despre cei prinşi:”Pentru acei mai jos arătaţi mocani ce s-au prins de către păzitorii graniţii cu şase cai trtecând în Austria făr de răvaş de slobozenie şi sau trimis la cinstita Ocârmuire, dau ieu acest înscris chezăşie ca să fie slobozi şi oricând să vor cere de cinstita Ocârmuire sânt datori ai da făr de apărare şi spre încredinţare am iscălit. Fried. Drexler – starost ; Gheorghe Bistran ot Uricani; Ştefan Stanc o tam; Gheorghe Dăneasa o tam; Pătru Motoc ot Lupeni; Dumitru Brânzoi ot Coreşti”.

Suptocârmuitorul Plaiului Vâlcan primea mână liberă

De fapt, încă din septembrie 1832, mai-marele Plaiului Vâlcan primise mână liberă să îşi facă datoria: “SUPTOCÂRMUITORUL PLAIULUI VÂLCAN, pă temeiul poruncii cinstitei Ocârmuiri ce am primit cu no. 3024 prin care face cunoscut că după poruncile stăpânirii ce sânt venite la cinstita Ocârmuire sânt slobozi toţi lăcuitorii a-şi face a lor aleşverişi cu sare atât prin ţară cât şi prin munţii statului către ungureni du pă la stâni fără să o treacă peste graniţă în Austria ci numai în cuprinsul ţării. Drept aceia după încredinţarea şi chezăşia ce au dat aici cei mai jos numiţi patru lăcuitori din satul Vălari au voe şi slobozenie să urce cu sare pă la stânile ungurenilor din munţii satului lor. Pentru care ţi se porunceşte căprarule de cordonaşi satelor să fi cu toată îngrijirea şi prevegherea la aceasta ca nu şi alţi dintre lăcuitori cei rău nărăviţi să treacă şi peste graniţă în Austria ca un lucru poprit de stăpânire ci numai în pământul ţării aceştia.
Cu acest bilet să vor arăta şi la domnul ofiţer strejuitorul graniţi acestui plai ca să fie şi cu ştirea domniei sale.”

EDITORIAL

DSCN1275Un Bacalaureat cum nu a mai fost

 

În ultimele zece zile am aflat lucruri grave, pe unele le ştiam deja iar pe altele le bănuiam doar, despre starea şcolii româneşti. Mai exact, elevii din România învaţă tot mai puţin carte dar au asimiliat, deopotrivă cu părinţii, faptul că în societatea românească există “scurtături”. Adică de ce ar trebui să înveţe elevii pentru un Bacalaureat care nu le aduce nimic când în toată România nu se mai organizează un concurs pe bune? Iată unde a dus corupţia şi nepotismul! Cât despre poliţiştii şi procurorii din cazul „Bolitineanu” nu ne rămâne decât să ne întrebăm, evident retoric, cum au luat ei Bacalaureatul cu ani în urmă?

Toată presa s-a grăbit să se năpustească asupra şcolii şi actualei conduceri a ministerului de resort. Problemele sunt vechi şi vin tocmai ca urmare a faptului că nimănui, şi aici mă refer la politicieni, nu i-a păsat de şcoală. Cel mai bun exemplu, continuăm să funcţionăm pe o lege care nu este intrată decât parţial în vigoare iar în privinţa examenelor naţionale nu s-au adus schimbări de cel puţin trei ani. Iar părinţii cu lecţia învăţată că dau şpagă când obţin un act, când fac o angajare la stat, când merg la spital ş.a., au luat şi calea şcolii. Şi nu de ieri de astăzi, ci de ani şi ani pentru o şcoală mai bună, o clasă mai bună, o notă mai bună…Intervenţia pentru promovarea Bacalaureatului nu este nici ultima şi nici cea mai importantă, indiferent de ce declară oficialităţile.

Sunt convins că scandalul din acest an de la Bacalaureat a fost o perdea de fum lansată de autorităţi pentru a nu se mai discuta de ilegitimitatea lui Băsescu, demis de peste jumătate dintre români conform cifrelor Recensământului, sau de o tinereţe mai năbădăioasă a premierului Victor Ponta, acuzaţia unui senator făcută chiar pe agenţia naţională de ştiri a guvernului. Cele două evenimente au trecut practic neobservate în timp ce marea masă de români nu pricepe cum zecile de elevi care au dat câte 500 de euro pentru Bac nu au strâns decât 130 de milioane de lei vechi pentru…protocol. Dacă procurorii nu au dat şpagă la examenul de Bacalaureat la proba de Matematică, poate ne explică măcar această situaţie!

Editorial în VERTICAL, nr 377, 10 iulie 2013

Amintiri de familie

101_2187101_2204101_2232101_2235101_2274101_2265101_2224