Rezultatul unui an de muncă la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

ALEXANDRESCU V BOGDAN IOAN                 8,00        7,90         7,95
ANGHELOIU RAZVAN CONSTANTIN             6,75        7,70        7,22
ARMEGIOIU VASILICA ADELINA                  7,20         7,70        7,45
AVRAMOIU DANIELA ANA MARIA              7,80         8,20         8,00
BALASOIU ION IRINEL                                        6,50          5,00        5,75
BIRA ROBERT DANIEL                                         6,55           5,00        5,77
BITAN CARMINA                                                   6,40           5,40         5,90
BRATILOVEANU DANIELA-TEODORA         6,55           6,70        6,62
BRINZAN LAURENTIU-GABRIEL                       ABSENT
BURLAN LUIGI ANDREI                                      6,30          5,75         6,02
CARAGEA CONSTANTIN ADRIAN                  8,80           7,90         8,35
CISMAȘU GHEORGHE LAURENTIU                8,00          8,70          8,35
CISMAȘU RALUCA CRISTINA                           9,60          8,20           8,90
COPOTOIU GHEORGHE GABRIEL                     9,30          8,40           8,85
CRETAN IONELA CRISTINA                               9,40          6,70          8,05
CRIVAC-TOPIRDEA DENISA                              7,20          8,10            7,65
CUCU NICOLAE PETRISOR                                  6,60          4,20            5,40
DANEȚ ALEXANDRU TINEL                              8,40           8,00            8,20
DRAGA ELENA EVELINA                                   8,20            6,05            7,12
ENASEL ION ILIE                                                   8,80            8,50            8,65
FIROIU ION DUMITRU                                        7,40           5,50             6,45
FIROIU PAULA FLORENTINA                          7,20         4,35               5,77
GAVANESCU DORU VASILE                              5,30          5,00               5,15
GIUGELEA TABITA                                                6,10           5,20              5,65
GOMOTIRCEANU IONELA LAVINIA              8,20          6,30               7,25
GRECU IONEL ALEXANDRU                                9,40         6,95               8,17
GURAN ION GABRIEL                                            8,90          7,25             8,07
HALASZ RALUCA MARIA                                   7,85           7,00             7,42
HOSTINA IRINEL DANIEL                                   6,60           5,75             6,17
LAZAROIU ION DANIEL                                       8,40          6,50             7,45
MALAESCU DUMITRU ADRIAN                        7,65           6,50             7,07
MALAESCU PANTELIMON VASILE TRAIAN 6,85          5,45             6,15
MARINESCU ION ADRIAN                                     9,30          8,20             8,75
MILITARU RAUL OCTAVIAN                                7,20         5,45              6,32
MIRCEA FLORIN ALEXANDRU                             7,00          5,50             6,25
MOGOȘ MIHAELA GEORGIANA                           8,90           7,70            8,30
MUNTEANU GHEORGHE ROBERT                        6,00          5,50             5,75
MUSCHICIU ANDREEA MIHAELA                       8,45           7,30             7,87
NEDELCU VASILICA DENISA                                9,30           5,25              7,27
NEGREA ELISABETA DORINELA                          8,40            6,00            7,20
NEGRILA FLORIN VASILE                                      7,00           5,25               6,12
PANAIT ION LEONARD                                            5,00            5,00              5,00
PETRESCU DANIEL ANDREI                                  8,40            7,20               7,80
PIRAIIANU IONUT CONSTANTIN                      6,60             5,10               5,85
POPESCU IONELA ADELINA                                  9,50             8,70              9,10
PREDESCU CLAUDIU ADRIAN                              8,20             5,70               6,95
RADU DRAGOS PAVEL                                              8,15             7,75               7,95
RADULESCU TEODORA ALEXANDRA                 7,60            5,10                6,35
RATA CORNEL IRINEL                                               5,55            7,70                6,62
SAMFIROIU REMUS CATALIN                               8,05            7,70                 7,87
SAMOILA SILVIU CONSTANTIN                           8,70            7,00                 7,85
SARAGEA CONSTANTIN ANDREI                         6,30             5,60                 5,95
SARAPATIN IONUT MIREL                                      4,00            5,00                 4,50
SAUCA MARIUS DORIAN                                          6,60             5,70                 6,15
SCHEAU ANDREEA ORIANA                                    8,80             5,70                 7,25
SPATARU CATALIN VASILE                                    6,70             5,35                  6,02
STANCELE PETRE AUREL                                          7,60             6,80                  7,20
STOLOJANU CONSTANTIN                                         7,95             7,00                  7,4
STRINU DUMITRU VALENTIN                                 5,70             5,45                 5,57
STROE OCTAVIAN DANIEL                                        9,00            6,20                 7,60
STROIE ROMEO ARNOLD                                             5,00            5,00                 5,00
TABANESCU EDUARD EUGEN                                   8,90            7,00                7,95
TANASOIU ANDREEA                                                   8,70             5,65                  7,17
TANTAN IONUT ANDREI                                             9,00            5,40                  7,20
TOANTA CLAUDIU ALEXANDRU                             8,80             6,95                    7,87
TROHONEL ELENA MARIA GAVIOTA                     8,60             5,40               7,00
TUDORESCU IONUT FLORIN                                      6,45                5,00               5,72
UDRISTIOIU ANA ANDREEA                                      9,60              5,50               7,55
ULARU FLORIN VASILE                                               6,90               5,90               6,40
VERBUNCU VASILE DAMIAN                                      7,30             5,25                6,27
VLADUT ANDREI CRISTIAN                                        7,15              5,00              6,07
VOICA SILVIU LUCIAN                                                 8,65               6,00               7,32

Elevii gorjeni absolvenţi de gimnaziu dau examen marţi şi joi

Evaluarea Nationala se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune, anul acesta în 25 şi 27 iunie 2013. Subiectele sunt elaborate in cadrul Centrului National de Evaluare si Examinare si permit rezolvarea in 120 de minute. Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a pregătit acest examen într-o şedinţă specială desfăşurată duminică, 24 iunie 2013.

Potrivit Metodologiei, la sustinerea examenelor, elevii sunt asezati câte unul în bancă, în ordine alfabetica, pe clase. Pe uşa fiecărei săli de examen este afişată lista nominală cu elevii repartizaţi în acea sală. Daca elevii intră în sală cu materiale ajutătoare sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare sunt eliminaţi din examen şi li se acordă nota 1 la proba respectivă, indiferent dacă au copiat sau nu.

Examenele din cadrul Evaluării Naţionale încep la ora 9:00, când se deschid plicurile sigilate care conţin varianta de subiecte multiplicată, în fiecare sală în care se susţine proba. Accesul elevilor în săli este permis, cel mai târziu, cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30, în fiecare zi în care se desfăşoară probele scrise.

Supravegherea este asigurată, pentru fiecare sala, de doi profesori de altă specializare decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susţine proba.

Fiecare elev primeşte o hârtie tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit. Colţul tipizatului este lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.

Colţurile lucrărilor sunt lipite numai după ce elevii au început să scrie pe foaie rezolvarea subiectelor. Elevii primesc atâtea tipizate şi ciorne marcate cu ştampila şcolii câte le sunt necesare. Aceştia completează, pe fiecare dintre tipizate utilizate, datele personale, în colţul care urmează să fie lipit.

Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă. In cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicita părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, până la înapoierea în sala de clasa. În aceasta situaţie, timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.

Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneala sau pasta de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina „Matematică”, elevii pot să folosească instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul şi se folosesc numai colile distribuite de către asistenţi.

Elevii care vor să corecteze o greşeală taie fiecare rand din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii elevi, din diferite motive – corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere – doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate.

În timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, asistenţilor le este interzis să le dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să discute între ei şi să rezolve subiectele. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei.

După ce îşi încheie lucrările, elevii numerotează foile sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar cateva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, elevii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini.

La expirarea celor 120 de minute acordate, elevii predau lucrările în faza în care se afla, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei elevi rămân în sala pana la predarea ultimei lucrări.

În cazul în care un elev refuză să predea lucrarea scrisă, atunci el va fi eliminat din examen. Candidaţii aflaţi în această situaţie vor lua nota 1 la lucrarea respectivă, nu vor mai putea participa la probele următoare, vor fi menţionaţi în lista finală ca „eliminaţi” şi nu li se va incheia media la Evaluarea Naţională.

Corectarea lucrărilor se face pe baza baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza unui punctaj pe scară 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire, si o trece pe lucrare.

În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează si se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori.

În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alti doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei, iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.

Metodologia precizeaza ca elevii surprinsi având asupra lor manuale, dicţionare, notiţe, însemnări, alte materiale sau instrumente care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinsi copiind în timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, comunicând cu ceilalţi elevi sau comiţând alte fapte menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor, primesc nota 1 (unu) la lucrarea respectivă; tentativa de fraudă se pedepseşte în acelasi mod.

Povestea unei reuşite: Şcoala Gimnazială Băleşti

Reconstrucţia Şcolii Gimnaziale Băleşti, structură a Şcolii Gimnaziale „Antonie Mogoş” Ceauru, a început din punct de vedere al actelor în toamna anului 2004. În calitate de director al Şcolii Generale Băleşti, aşa cum se numea pe atunci,  am reuşit să introduc împreună cu inspectorul şcolar general Nicolaie Mergea această şcoală pe lista de reconstrucţie cu Banca Mondială.

Doar că lucrurile s-au prelungit nepermis de mult, abia în primăvara anului 2012 începând lucrările. Din fericire, constructorul a fost unul serios, lucrările fiind finalizate în aprilie 2013. Ce mai este de făcut se rezumă la contribuţia Consiliului Local Băleşti, circa 300 000 de lei în lucrări, iar primarul comunei Băleşti, ing. Aristică Paicu, ne-a promis că totul va fi gata până la debutul noului an şcolar. Peste 100 de elevi vor învăţa în noua şcoală din anul şcolar 2013-2014.Sc Balesti IVSc Balesti ISc Balesti 2Sc Balesti 3

CERCETARE II(Vertical, nr 374, 19 iunie 2013)

Vama Schela din judeţul Gorj(II)

 
În comuna Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea.
Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu
Trebuie să reţinem că organizarea vamală a statelor feudale româneşti datează încă din secolul al XIV-lea. Istoricul Constantin Şerban aprecia într-un studiu că în tot secolul al XVIII-lea, venitul vămilor a ocupat locul al treilea după cel al oieritului şi al ocnelor. Astfel, la 8 decembrie 1716, reprezentanţii boierimii şi cei ai clerului îi scriau împăratului Carol al VI-lea, privitor la închinarea ţării Austriei, că: „Ţara Românească era bogată în tot felul de alimente, ocne de sare, mine de aramă, fier şi aur din care, chiar în acest an nenorocit, domnul a avut un venit de 50.000 de taleri”.
Punctele de vamă, destul de numeroase în Ţara Românească, erau numite schele şi mergeau, potrivit aceluiaşi Dinică Ciubotea, de la Orşova (Ruşava), Cerneţi, Cioroboreni, Salcia, Calafat, Zdelga, Ghidiciu (Tija), Bistreţ, Nedeia, Ciolpanu, Celei, Izlaz şi până la pasul Vâlcan în nord.

Vameşii nu îşi făceau datoria

Potrivit unor documente păstrate de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, autorităţile centrale(Vornicia Mare a Treburilor din Lăuntru) atrăgeau atenţia otcârmuitorului(prefectului) de Gorj că vameşii(potecaşii) nu îşi făceau treaba: „Cinstita Spătărie prin otnoşenie cu no. 1791 face cunoscut aceştii vornicii că potecaşii orânduiţi du prin satele plaiurilor pentru paza potecilor nu-şi împlinesc ale lor datorii din care pricină căpitanii orânduiţi pă la graniţă nu pot face paza trebuincioasă după instrucţiile ce sânt date, drept aceea să scrie dumitale să să îndatoreze satele plaiurilor a da potecaşii trebuincioşi precum au dat şi până acum după punerea la cale ce este făcută ca să nu să întâmple dintr-aceasta neorânduială la paza graniţilor că atunci vinovaţi vor fi în răspundere şi de urmare să trimiţi răspuns. Marele Vornic din Lăuntru Gheorghe Vel…? 1831 noiembrie 13”
Situaţia era de-a dreptul îngrijorătoare, de vreme ce aceeaşi autoritate insista ceva mai târziu: „Cinstitei Spătării prin otnoşenia de la 7 ale următorului supt no. 1787 au făcut arătare vistierii că neîncetat primeşte raporturi de la căpitanii dă paznici ai graniţelor coprinzătoare că graniţele mai toate sânt rămase fără paznici din pricină că potecaşii du prin satele plaiurilor fiind trecuţi în tablile capitaţii au încetat din urmarea datoriilor fugind de la locurile cele de pază. Şi fiindcă o asemenea urmare este de mare zăticnire să scrie acei ocârmuiri ca fără zăbavă prin cele mai iscusite mijloace să facă a înţălege pă toţi lăcuitorii satelor întru care să află potecaşii că prin desfiinţarea vătăşiilor de plaiuri sau desfiinţat din datoriile satelor numai plăeaşii ce să afla în slujba plaiurilor iar nu şi potecaşii căci aceştia sânt datori să păzească potecile făcându-şi toate satele rândurile între dânşii după cum au urmat şi mai nainte şi să cunoască că aceasta va urma numai vremelniceşte până la aşezarea militarilor asupra cordoanelor de paza graniţilor.
Întocmai dar să va face urmare. 1831 noiembrie 13”

Grănicerii

După o situaţie făcută pentru Plaiul Vâlcanului la 1832, aflăm pe cei răspunzători cu graniţa la vremea respectivă. Astfel:
„La poteca plaiului Schela
Costandin Epure – Hurez
Nicola Duca – Schelă
Ilie Dijmărescu – Hurez
Vasâle Vlădulescu – Curpenel
Costandin Băuran – Schelă
Lăpădat Druţea – Rugi
Fota Târnei – Porceni Birnici
Nicola Sănătescu – Sănăteşti
Pătru Şărămăt – Izvarna
În trebuinţa căpitănii şi la vameşul Scheli
Dumitru sin Costandin Cărăbea – Godineşti
Pătru sin Tudor Dudău – Curpen
Nicolae sin Lazăr – Topeşti
Gheorghe sin popa Ioniţă – Boroşteni
Pătru Popeangă – Leleşti
Gheorghe sin Dinu Begu – Brădiceni
Costandin Hârs – Schela – care este însăşi căpitanul
Adică:
10 – la poteca Topeşti
9 – la poteca Frânceşti
6 – la poteca Bâltişoara
8 – la poteca Dobriţa
8 – la poteca Vălari
9 – la poteca Schela
8 – la poteca Porceni
7 – în trebuinţa căpitanului
65 „

O nouă generaţie de absolvenţi păşeşte în viaţă

DSCN3430DSCN3628DSCN3429DSCN3431DSCN3433

DREPTATE PENTRU UNIVERSITATEA CRAIOVA

Mi-am exprimat de nenumărate ori părerea că Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir nu pot să scape nepedepsiţi în cazul Universitatea Craiova, unde au scos jucători de sub sechestru, probabil nu degeaba. DNA a confirmat astăzi acest lucru.

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
SANDU MIRCEA, preşedintele FEDERAŢIEI ROMÂNE DE FOTBAL (FRF) şi DRAGOMIR DUMITRU, preşedintele LIGII PROFESIONISTE DE FOTBAL (LPF) şi vicepreşedinte al FRF, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor formă calificată, infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000) şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru precum şi a persoanelor juridice fără scop patrimonial, FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE FOTBAL şi LIGA PROFESIONISTĂ DE FOTBAL, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi infracţiunea de sustragere de sub sechestru.

La data de 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal s-a hotărât excluderea provizorie a S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. Excluderea a fost pusă pe seama încălcării grave a statutului Federaţiei, fără a se detalia şi motiva în ce au constat încălcările şi gravitatea lor. Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, inculpaţii Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai Federaţiei Române de Fotbal, respectiv ai Ligii Profesioniste de Fotbal şi-au folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal. Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic şi pe susţinerile celor doi reprezentanţii ai FRF, respectiv LPF, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. La baza acuzaţiilor formulate împotriva S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A au stat o serie de acţiuni civile intentate de club fostului antrenor şi manager, acţiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva federaţiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpaţi drept încălcare gravă a statutului.

Concret, urmare a deciziei de excludere a S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. din Federaţia Română de Fotbal, contractele civile dintre S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. şi jucătorii săi de fotbal au fost desfiinţate, iar jucătorii au fost legitimaţi la alte cluburi sportive, fără nicio contraprestaţie aferentă drepturilor federative ale acestora. Toate acestea, în condiţiile în care drepturile federative fuseseră puse sub sechestru legal, aplicat pe seama clubului craiovean, ca urmare a existenţei unor obligaţii faţă de bugetul statului. Mai precis, la data de 31 ianuarie 2011, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, dispusese sechestrarea bunurilor mobile ale S.C. FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. şi totodată indisponibilizase un număr de 39 de jucători de fotbal care aveau încheiate contracte civile cu clubul respectiv, sub aspectul valorii de contract, ca drepturi federative apreciate la suma de 15.800.000 lei.

PREJUDICIU: Suma respectivă de 15.800.000 lei este considerată a fi prejudiciu cauzat prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpaţilor Sandu Mircea, Dragomir Dumitru şi ale Ligii Profesioniste de Fotbal.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”(SURSA GSP)

CERCETARE ISTORICĂ:

Vama Schela din judeţul Gorj(I)

În localitatea Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea.

Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu

Ca informaţii de context, organizarea vamală a statelor feudale româneşti datează încă din secolul al XIV-lea. Istoricul Constantin Şerban aprecia într-un studiu că în tot secolul al XVIII-lea, venitul vămilor a ocupat locul al treilea după cel al oieritului şi al ocnelor. Astfel, la 8 decembrie 1716, reprezentanţii boierimii şi cei ai clerului îi scriau împăratului Carol al VI-lea, privitor la închinarea ţării Austriei, că: „Ţara Românească era bogată în tot felul de alimente, ocne de sare, mine de aramă, fier şi aur din care, chiar în acest an nenorocit, domnul a avut un venit de 50.000 de taleri”.
Punctele de vamă, destul de numeroase în Ţara Românească, erau numite schele şi mergeau, potrivit aceluiaşi Dinică Ciubotea, de la Orşova (Ruşava), Cerneţi, Cioroboreni, Salcia, Calafat, Zdelga, Ghidiciu (Tija), Bistreţ, Nedeia, Ciolpanu, Celei, Izlaz şi până la pasul Vâlcan în nord.

Vama de la Schela

Arhivele gorjene păstrează mai multe documente din vremea reluării activităţii vămii de la Schela, documente care văd pentru prima dată lumina tiparului. Vămile au fost reorganizate în 1831 după cum o să vedem. La 17 iunie 1831, otcârmuitorul judeţului Gorj primea următorul document de la Dvornicia Mare a Trebilor din Lăuntru a Prinţipatului Ţării Rumâneşti:
„Să face cunoscut acei ocârmuiri că de vreme ce din porunca stăpânirii partea otcârmuitoare şi cea judecătorească începând a să întocmi după noul regulament şi după aceasta formiruindu-se pă lângă otcârmuirile judeţelor hotărât un număr dă dorobanţi şi pă lângă judecătorii asemenea cel de aprozi. Drept aceea toate cetele slujitoreşti supt orice numire şi supt oricare dregătorie au fost până acum să desfiinţează cu totul rămâind în rândul dajnicilor ţării de la zi 1-iu a trecutului iulie, să osebesc însă dintr-aceştia vremelniceşte numai una mie cinci sute nume ce au să rămâie în slujba spătării încă pă o curgere de vreme (adică până când vor coprinde toată slujba ţării militarii pământeneşti) supt numire de catane spătăreşti şi carii pă această vreme pă lângă scuteala dă dajdii vor avea şi o sâmbrie hotărâtă câte lei cincisprezece pă lună pentru fieşcare carea li să va plăti prin orânduiţii dumnealui vel Spătar din alegerea acestor nume cei ce au fost să să osebească şi la acel judeţ, sau făcut cunoscuţi acei ocârmuiri încă de mai nainte prin poruncile vistierii arătătoare şi dă mijlocu dărilor în slujba spătării.
Către aceasta tot acum să dăsfiinţează şi vătăşiile plaiurilor înplinindu-să locurile acestora cu orânduirea supt ocârmuitorilor dă plaiuri întocmai ca şi cei ce au să orânduiască prin plăşi şi după aceasta rămân lăcuitorii satelor du prin plaiuri pentru totdeauna feriţi şi apăraţi de a mai da plăiaşi în slujba vătăşiilor, pentru că fieşcare suptocârmuitor dă plaiu va avea în slujba sa câte doi dorobanţi călări simbrieaşi precum şi de a mai răspunde către cinevaşi ceea ce da până acum vătăşiilor supt numire de clacă şi dvornicie, pentru că şi această dare sau desfiinţat întru vaşnică hotărâre de a nu să mai întocmi niciodată până când însă militari pământeneşti vor coprinde şi slujba plaiurilor să vor îndatora satele acestor plaiuri ca să dea dintre dânşii şi cu rândul cel şi până acum orânduit număr de potecaşi asupra cărora să vor orândui căpitani din partea dumnealui vel Spătar cu îndatorire de a strejui numai paza schelilor şi a potecilor păzind toate orânduielile ce să cuvin întru aceasta şi fără dă a să mai amesteca la altcevaşi din cele ce privesc ori la partea judecătorească sau la cea otcârmuitoare fiind pentru aceasta osebite orândueli.
Deci primind dumneata această poruncă dinpreună şi cu alăturata publicaţie după care peste puţine zile să vor trimite şi ecsemplaruri tipărite spre a să împărţi câte unul în fieşcare sat numaidecât vei obştia? în tot coprinsul judeţului ca să o pună şi să o înţeleagă cu toţi te vei sluji numai cu dorobanţii ce ţi sau poruncit să-i întocmeşti şi vei orândui în plaiuri vechili de suptocârmuitor până la cea de obşte alegere a acestora numai pentru trebile otcârmuirii şi să-i datorezi ca să aşeze pă lângă dânşii şi câte doi dorobanţi călări, aceştia vor cunoaşte că leafa ce au să primeşte de la ziua ce să va hotărâ, este câte lei două sute pentru un suptocârmuitor şi câte lei cincizeci pentru un dorobanţ coprinzându-să într-aceştia şi hrana lor i a cailor lor şi în cele din urmă vei raportui la Dvornicie urmarea ce vei face.
1831 iunie 17 „

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a premiat Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”

Proiectul – Să şti mai multe, să fi mai bun pentru tine şi pentru alţii – realizat de elevii şi cadrele didactice de la  Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” a câştigat  Concursul National -” Să şti mai multe să fi mai bun” – domeniul Tehnic – ediţia 2013, obţinând cel mai mare punctaj dintre toate domeniile.

Competiţia s-a desfăşurat în perioada 1- 5 aprilie 2013 şi a constat în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ din ţară de activităţi cu caracter non-formal.

Astfel, Colegiul Tehnic General Gheorghe Magheru devine prima unitate din tara care reuşeşte să şi apare trofeul câştigat cu an înainte. Iată o fotografie de la premiere, 15 iunie 2013, delegaţia CTGGM cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.Premiere

Elevii de la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” au marcat ZIUA EROILOR

Zeci de elevi de la Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru au participat la manifestările dedicate ZILEI EROILOR din comuna Băleşti. Festivităţile au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local Băleşti şi Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru. La manifestări au participat primarul comunei, ing. aristică Paicu şi directorul şcolii, prof. Cornel Şomâcu.

Din cuvântul ţinut de primarul Aristică Paicu reţinem: “În fiecare anIMG_1663, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, românii sărbătoresc Înălţarea Domnului. Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor. În această zi de sărbătoare naţională a poporului român, la orele 12.00, în toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se va păstra un moment de reculegere.
Este ziua eroilor din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Slujbe de pomenire vor fi oficiate sau deja s-au desfăşurat după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Nicolae Iorga spunea: “neamul este etern pentru cultul eroilor. Eroii sunt cei dragi nouă. Nu există nici o casă, nici o familie din Romania, din păcate, care să nu fi avut eroi, oameni căzuţi pe câmpurile de luptă de-a lungul istoriei. Ei au luptat pentru apărarea pământului, pentru apărarea fiinţei naţionale, pentru apărarea religiei… Ei şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem fi liberi. În al doilea rând, sunt cinstiţi pentru că sunt ai noştri”.
Să nu uităm faptul ca anumite persoane s-au sacrificat pentru ca noi să avem o viaţă mai bună. În ciuda faptului că în România nu avem un nivel de trai asemănător ţărilor europene, ROMÂNII au contribuit la descoperirea celor mai importante lucruri : STILOUL ( Petrache Poenaru ), CIBERNETICA ( Stefan Odobleja), INSULINA ( Nicolae Paulescu ) şi multe alte lucruri. Nu trebuie să ne fie ruşine că suntem ROMÂNI şi trebuie să apreciem faptul ca cineva a muncit ca nouă să ne fie bine.
Un gest frumos ar fi sa mergem in toate localităţile Gorjului şi să căutăm monumente ridicate in cinstea Eroilor Neamului, să aprindem o lumânare şi să punem floare in cinstea celor ce au murit pe FRONT pentru libertatea pe care noi o avem astăzi.
Comuna Băleşti are sute de eroi pe care îi preţuim în fiecare an prin aceste festivităţi şi prin faptul că nu uităm pe cei care s-au remarcat în trecut. Pilda lor creşte viitoarele generaţii!”

Sosirea verii se mai amână două săptămâni

Potrivit HOTNEWS, în Oltenia, în următoarele două săptămâni, vremea, caldă în prima zi, se va răcori treptat, astfel încât pe 12 iunie media maximelor va atinge 23 de grade. Ulterior, valorile termice diurne se vor înscrie pe un trend ascendent, iar la inceputul saptamanii viitoare vor ajunge din nou la medii in jur de 28 de grade. Pana pe 23 iunie va urma o perioada cu un regim termic relativ constant la valorile diurne, ce se vor mentine in jurul a 27-28 de grade Celsius, fiind usor mai ridicate decat mediile climatologice ale perioadei. Temperaturile medii nocturne vor avea usoare variatii pe tot parcursul celor doua saptamani si se vor situa in jur de 14-15 grade.

Ploile se vor semnala frecvent pana pe 16 iunie, dar averse mai importante cantitativ, insotite de descarcari electrice, vor cadea in intervalul 10-13 iunie. In a doua saptamana, fenomenele specifice instabilitatii atmosferice se vor semnala trecator si pe arii restranse, cu precadere in jurul datei de 18 iunie.

Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” a primit 500 de cărţi de literatură română

Campania DIMSOFT în patru şcoli din Gorj

Caravana DIM SOFT AI PARTE DE CARTE se află timp de două zile în judeţul Gorj. Patru şcoli şi Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” au primit circa 5000 de cărţi dintre cele mai necesare procesului instructiv educativ. Şcolile implicate: Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru-Băleşti, Şcoala Gimnazială “Ion Grigoroiu” Leleşti, Şcolile Gimnaziale Dăneşti şi Sâmbotin.

Compania DIM SOFT donează peste 20.000 de cărţi către 24 de biblioteci şcolare şi publice din judeţele: Hunedoara, Gorj, Vaslui, Tulcea şi Bucureşti, în cadrul Caravanei AI PARTE DE CARTE. Desfăşurată pe parcursul lunilor iunie şi iulie Caravana AI PARTE DE CARTE îşi propune să îmbogăţească fondul de carte din bibliotecile publice din România şi să sprijine accesul la cultură şi educaţie al elevilor din zonele defavorizate, cu precădere rurale.

Prin intermediul Caravanei AI PARTE DE CARTE, cărţi de literatură, istorie şi cultură scrise de autori români celebri precum Mihail Sadoveanu (Fraţii Jderi), Ionel Teodoreanu (La Medeleni), Ion Luca Caragiale (Teatru), Zaharia Stancu (?atra), Marin Preda (Întâlnirea dintre pământuri), Eugen Barbu (Principele) vor completa fondul insuficient de carte din biblioteci şcolare şi publice din România.

Lansarea oficială a campaniei a avut loc, potrivit AGERPRES, la 5 iunie, la Biblioteca Naţională în prezenţa directorului general al DIM SOFT, Mircea Săndulescu, a directoarei generale a Bibliotecii Naţionale a României, Conferenţiar Universitar Dr. Elena Tirziman, alţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ liceal şi universitar şi ai Asociaţiei Bibliotecarilor din România.

Invitaţi speciali au fost Profesor Universitar Dr. Mircea Regneală, Preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, precum şi dna Victoria Stoian, reputat specialist în bibliologie desemnată Ambasador al Cărţii , în campania AI PARTE DE CARTE iniţiată de către DIM SOFT.

‘Donaţia de carte realizată de DIM SOFT prin intermediul caravanei AI PARTE DE CARTE reprezintă un generos şi util demers cultural, venind în întâmpinarea nevoii de ameliorare a accesului cititorilor la informaţie şi cultură, la formarea, dezvoltarea şi educaţia permanentă a membrilor comunităţilor locale. Analiza atentă a factorilor economici şi sociali, inspiraţia, nivelul de implicare şi, mai ales, profesionalismul echipei angajate în acest proiect au permis identificarea corectă a zonelor defavorizate cultural şi informaţional şi, în mod firesc, orientarea cărţilor către bibliotecile publice şi şcolare care funcţionează în aceste zone. Sperăm ca acest proiect să genereze proiecte similare care să COPERT 01stimuleze edificarea, în România, unor practici şi comportamente specifice unei culturi a voluntariatului.’ a declarat Victoria Stoian, Ambasador al Cărţii.

Instituţiile româneşti faţă cu integrarea europeană:

Neîncredere, cuvântul de ordine!

Citeam zilele trecute despre presiunile pe care le-ar fi făcut Dan Voiculescu asupra unui individ care făcea sondaje…măsluite. Dar nu e nimic nou, nu cred că prea mulţi români au încredere în aceste manipulări, uneori chiar grosiere. Şi totuşi, românii acordă prea multă încredere pentru o instituţie care în ultimele două decenii s-a acoperit de ridicol. Adică nu cred că mai există un român, din cei normali la cap, care să creadă că procurorii sau judecătorii au vreo legătură cu respectarea legii. Suntem într-un stat în care cele două categorii de bugetari fac ce vor pe nervii şi banii românilor. Îmi exprimam neîncrederea în Justiţie deoarece nu am întâlnit pe nimeni în ultimii ani, cu excepţia celor „cu naşul în suflet”, care să aibă încredere în deciziile luate de judecători. Şi nu mă refer aici la cazurile mediatizate, ci la oamenii de pe stradă care sunt la mâna unor reprezentanţi ai Magistraturii care îi nenorocesc pe viaţă. O castă, ştim cu toţii cine intră în Magistratură, care nu răspunde pentru veritabilele drame care le crează zilnic prin prostie, corupţie şi rea credinţă. Nu o să mă mai obosesc să spun că nu toţi magistraţii se încadrează în aceste cuvinte, e normal, dar parcă sunt deja prea mulţi care sunt cuprinşi în cele spuse. Aflăm acum că CSM-ul, instituţie politică sută la sută, cere ca Inspecţia Judiciară să ancheteze o televiziune, indiferent care ar fi ea. În primul rând că prin CSM sunt oameni daţi afară de colegi, chiar Haineală ar fi trebuit să plece dacă nu era la post trimisă de Cotroceni, deci vorbim de o instituţie ilegitimă, în al doilea rând nu am văzut magistraţi care să plătească pentru că statul roman a fost condamnat la CEDO din cauza activităţii lor, şi atunci ar trebui să am încredere?

Proiect naţional la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

Proiectul “Formarea competenţelor personalului didactic pentru promovarea stării de bine a copiilor în şcoli” implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale în 40 de şcoli pilot din ţară se adresează şi la cinci şcoli din Gorj: Şcoala Gimnazială “Antonie Mogoş” Ceauru, Şcoala Gimnazială Padeş, Şcoala Gimnazială Bumbeşti Jiu, Liceul Tehnologic Tismana şi Liceul Tehnologic Baia de Fier. Cursurile au început în 8 iunie 2013 şi vor continua până în luna ianuarie 2014.

Proiectul „Formarea competenţelor personalului didactic pentru promovarea stării de bine a copiilor în şcoli” a fost aprobat spre finanţare conform Contractului POSDRU/57/1.3/S/33894 și se derulează în parteneriat cu: Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Gnosos Consult SRL, Asociația de Psihologie a Copilului și Adolescentului din România (APCAR), Asociaţia Română de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate (ARPCAPA).
Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul prescolar, primar și secundar inferior pentru a dezvolta abilitățile sociale, emoționale și de management comportamental ale copiilor în mediu școlar, prin formarea personalului
didactic din 40 de școli pilot şi crearea unei reţele de suport pentru prevenţia şi intervenţia timpurie în cazul dificultăţilor sociale, emoţionale și comportamentale ale copiilor şi elevilor în mediul şcolar.
Grupul țintă al proiectului are următoarea structură:
-2200 de cadre didactice/personal didactic (educatoare, învățători, institutori) din cele 40 de unități și instituții de învățământ preuniversitar din școlile pilot selectate.
– 48 de consilieri școlari din școlile pilot.
90 de facilitatori, câte 2 reprezentanți, din fiecare judet, ai unor instituții de învățământ preuniversitar abilitate în organizarea de cursuri de formare pentru personalul didactic.
Conform graficului de implementare a proiectului, în perioada mai – iunie 2013 se desfăşoară prima sesiune de formare față-în-față pentru cadrele didactice din şcolile pilot selectate din regiunile I Nord – Vest, II Nord – Est, IV Centru şi V Sud – Vest.
Programul de formare a cadrelor didactice ”MAGISTER EMOCOMP: promovarea stării de bine şi managementul emoţiilor şi al comportamentelor disfuncţionale în mediul educaţional ” a fost depus de Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj – Napoca, în calitate de furnizor şi a fost acreditat prin OMECTS nr. 4736/12.07.2012. Absolvenţii programului de formare vor fi certificaţi pentru 25 de credite profesionale transferabile.
La programul de formare din regiunea V Sud – Vest va participa întregul personal didactic încadrat în şcolile pilot selectate.
scoala-ceauruPrin proiect se va asigura consiliere şi asistenţă pentru cadrele didactice – atât de către consilierii școlari, formați în cadrul proiectului, cât și de către formatori, pe parcursul unor vizite de monitorizare efectuate în vederea aplicării în activitatea educativă curentă a competenţelor dezvoltate
prin programul de formare; de asemenea, se va asigura asistență pentru dezvoltarea şi implementarea în şcoli a unor proiecte educaţionale vizând promovarea stării de bine a copiilor. În cadrul acestor vizite, se vor organiza ateliere de lucru cu întregul personal din școlile pilot, în scopul sensibilizării acestora asupra nevoilor de formare a cadrelor didactice privind combaterea dificultăților sociale, emoționale și comportamentale pe care copiii le pot întampina în școli.

Inspectorul şcolar general Ion Işfan: Mesaj special de Ziua Învăţătorului

 

„În formarea fiecăruia dintre noi, la începutul drumului, regăsim lumina miraculoasă pe care ne-a dăruit-o un DASCĂL. Cu învăţătorii care ne-au marcat pozitiv destinele, asociem principiile şi valorile esenţiale ale existenţei: dreptatea, adevărul, consecvenţa, spiritul patriotic, echilibrul şi credinţa.
Astăzi, de ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI, avem prilejul fericit de a le mulţumi pentru răbdare şi pentru toleranţă, pentru profesionalism şi pentru dăruire necondiţionată, deoarece învăţătorii au fost şi au rămas apostoli care cultivă în şcoala românească dragostea pentru învăţătură, cu nădejdea că numai astfel se poate salva un neam, că numai astfel ne putem impune ca valori în orice domeniu.
Sărbătoarea aceasta este una de suflet pentru învăţământul nostru şi trebuie să ofere învăţătorilor certitudinea că ei sunt recunoscuţi ca persoane foarte bine pregătite, motivate pentru formare continuă şi pentru perfecţionare. Munca depusă de ei este de înaltă ţinută, iar implicarea în activităţile şcolare şi extraşcolare este impresionantă.
Le doresc să le fie deplină răsplata care se îndreaptă spre dumnealor din perspectiva elevilor pe care i-au pregătit sau îi vor pregăti la nivel de excelenţă umană şi profesională! Mulţi şi fericiţi să le fie anii în care să se bucure de privilegiile acestei profesii şi repede să treacă tot ceea ce este obositor, apăsător sau greu ! La mulţi ani cu realizări, cu împliniri, cu miracole repetate în fiecare zâmbet de copil, în fiecare literă, în fiecare coroniţă !”

LA MULŢI ANI ÎNVĂŢĂTORIMII DIN GORJ!

INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL ,

PROF.ION IŞFANDSC_5106

Problemele învăţământului ridicate de Sindicate ministrului Remus Pricopie

Recent, la Sediul Federaţiei Sindicatelor Libere (FSLI) din Bucureşti a avut loc o conferinţă pe teme de educaţie.
Au participat: ministrul Educaţiei Naţionale – Remus Pricopie, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar – Valentina Duminică, preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senatul României – Ecaterina Andronescu, deputatul Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei de Muncă din Senatul României – Liviu Marian Pop, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti – Constantin Trăistaru, vicepreşedintele ARACIP- Constanţa Mihăilă, reprezentanta Organizaţiei Salvaţi Copiii – Roxana Paraschiv, preşedinta Consiliului Naţional al Elevilor – Iulia Miron, preşedintele regional pe Bucureşti al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Mircea Poenaru, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România – Cristi Sfetcu, liderii sindicatelor afiliate la F.S.L.I., precum şi numeroşi jurnalişti.

Profesorul Constantin Huică, liderul USLI Gorj, ne-a declarat că
subiectele principale dezbătute au fost: 1. Reforma curriculară; 2. Resursa umană din educaţie; 3. Descentralizarea şi depolitizarea învăţământului.
Preşedintele FSLI Simion Hancescu a prezentat situaţia reală în ceea ce priveşte fiecare subiect în parte, propunând şi soluţii pentru rezolvarea acestora.

Depolitizarea învăţământului


În opinia ministrului Pricopie, care a fost de acord în proporţie de 90% cu cele prezentate de domnul Hancescu, “politizarea este boala cea mai gravă, înainte de finanţare”. Ministrul a promis că nu vor mai fi schimbaţi directori pe alte criterii decât cele profesionale. “Ca ministru am combătut politizarea şi o combat în continuare. În primele zile din luna ianuarie, vedeam că sunt schimbaţi directori de şcoli şi m-am întrebat de ce. Am cerut să-mi explice motivul educaţional pentru care sunt schimbaţi şi, din acel moment, nu s-au mai schimbat directori. Acest semnal trebuie trimis până la nivel de şcoală. Vom face concursuri pentru ocuparea posturilor de directori, dar nu cred că e fezabil să facem acest lucru până în noiembrie, pentru că, altfel, ne-am ocupa numai de asta. Trebuie să facem acest lucru gradual, cred că într-un interval de un an, un an şi jumătate”, a precizat Remus Pricopie.

Fundamentarea planului de şcolarizare

Pe de altă parte, ministrul a spus că fundamentarea corectă a planului de şcolarizare este un mecanism complicat. “Trebuie să lucrăm cu toţii, de la comunitate, mediu de afaceri, şcoală, trebuie să se ţină cont şi de vocea industriei din zonă. Noi să nu facem strungari, dacă zona este turistică şi are nevoie de specialişti in domeniu”.

Manualele


În ceea ce priveşte mult discutata problemă a manualelor care nu mai corespund realităţii, Remus Pricopie spune că acestea nu se pot schimba peste noapte şi a cerut cadrelor didactice răbdare. A dat un exemplu personal, spunând că în manualul de istorie al fiului său, care este în clasa a IX-a, “limba română este de neînţeles”. “Avem nevoie să modificăm curriculumul, să dăm copilului ceva interesant care să îl atragă”. S-a făcut curriculum pentru ciclul primar, urmează celelalte cicluri. Toate schimbările se fac gradual, spune ministrul. “Un curriculum se schimbă progresiv, avem nevoie de 4 ani, nu îl poţi schimba într-un an. Într-adevăr, în prezent, există manuale doar pentru 50% din discipline”, dar şi acest lucru se va schimba după cum a promis ministrul.

Internetul
Schimbarea manualelor şi introducerea manualelor digitale sunt strâns legate de conectarea tuturor şcolilor la internet. “Azi se pare că suntem pe punctul de a finaliza proiectul de 30 de milioane de euro pe fonduri structurale pentru conectarea şcolilor la net”, a mai spus ministrul. Pricopie a subliniat, totodată, că nu vor introduce manualele digitale în detrimentul celor clasice. “Nu vom cumpăra tablete pentru copii în următorii ani. Când vom avea manuale digitale, toate şcolile vor fi conectate la internet”, a menţionat ministrul.
Ministrul Educaţiei mai vrea ca materia de la şcoală să fie simplificată, iar examenul de bacalaureat să fie diferenţiat în funcţie de profil şi de materia studiată la clasă. „Subiectele de la examenele naţionale trebuie să fie în acord cu ceea ce se predă la clasă, cu materia şi să aibă un nivel de dificultate potrivit nivelului de studiu“, a accentuat Pricopie.

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii


Legat de integrarea tinerilor pe piaţa muncii, ministrul a ţinut să precizeze că programa şcolară şi planul de şcolarizare trebuie să fie corelate cu piaţa muncii. “Trebuie să ştim ce pregătim, nu toţi elevii trebuie să aibă licenţă şi doctorat, ar fi bine ca toţi să aibă bacalaureatul, pentru că avem nevoie de meseriaşi, de specialişti într-un anumit domeniu, în meserii aplicate. Am investit în zona învăţământului profesional şi tehnic în ultimii ani şi în învăţământul dual, care presupune o colaborare între şcoală şi nevoile fiecărei zone. Acum sunt 12.000 de elevi cuprinşi în acest program, anul viitor avem o estimare de 19.000 de elevi”, a adăugat Pricopie.

Infrastructura şcolară
Cu privire la infrastructura şcolară, la nivelul Guvernului se lucrează la un inventar pentru a se vedea unde sunt proiecte începute şi dacă mai există sau nu copii în acele zone, pentru că au fost şi situaţii în care s-a închis şcoala după ce a fost finalizată pentru că nu mai erau nici copii, nici profesori. “Trebuie identificate surse de bani pentru continuarea investiţiilor în infrastructură, o variantă fiind fondurile structurale, internship-ul. Pe de altă parte urmează să fie făcută o rectificare pozitivă a bugetului educaţiei”, a mai spus Pricopie.
Modificări
Printre modificările care urmează, Pricopie a spus că învăţământul obligatoriu va începe de la 5 ani, cu grupa mare de la grădiniţă, dar nu mai devreme din 2015. “Grupa mare de la grădiniţă va fi obligatorie în cel mult doi ani. De asemenea, vrem să coborâm vârsta obligatorie de învăţare a celei de-a doua limbi străine de la clasa a V-a la clasa a III-a”, a precizat ministrul.
Banii de navetă
Ministrul Pricopie a mai făcut o promisiune, s-a angajat că va debloca suma de 30 de milioane de lei pentru a plăti abonamentele de transport pentru elevii navetişti. Ministerul Educaţiei nu a decontat, în ultimele luni, abonamentele de transport pentru elevii din mai multe judeţe din ţară, acumulând, astfel, datorii de milioane de lei. “Vom înlocui abonamentul, care favorizează firmele de transport, cu o bursă suplimentară de transport, virată direct în contul elevului. Până atunci vom mai încerca să facem rost de bani pentru a mai acoperi din această datorie pe care o avem”, a declarat Pricopie.
Probleme de rezolvat

Constantin Huică

Constantin Huică

La rândul său, preşedintele FSLI, Simion Hancescu, a atras atenţia şi asupra altor probleme cu care se confruntă salariaţii din învăţământ: situaţia salarială a personalului nedidactic,(scoaterea sporului de vechime din salariul de bază, decontarea navetei, acordarea sporului de fidelitate.) nerecunoaşterea diplomelor pentru o parte a absolvenţilor Facultăţii “Spiru Haret”, blocarea posturilor în sistemul de învăţământ, birocratizarea excesivă a sistemului, necesitatea elaborării unui proiect de lege privind salarizarea personalului din învăţământ.
Totodată, liderii sindicatelor afiliate au adus în discuţie şi alte probleme întâlnite în sistemul de învăţământ: depăşirea, în multe cazuri, a numărului maxim de elevi prevăzut de lege la clasa pregătitoare; necesitatea acordării gradaţiilor de merit pentru personalul didactic auxiliar; găsirea unei soluţii pentru decontarea navetei cadrelor didactice; lipsa fondurilor, la anumite unităţi de învăţământ, pentru acordarea salariilor, din cauza modului greşit de calculare a costului standard per elev; abuzurile pe care le fac anumite unităţi de învăţământ privat în ceea ce priveşte titularizările; neacordarea sporului de doctorat pentru cei care au obţinut acest titlu.