Cei de la MAGHERU, cei mai buni din ţară!

Proiectul –  Să şti mai multe, să fi mai bun pentru tine şi pentru alţii – realizat de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru” a câştigat pentru al doilea an consecutiv Concursul National  -” Să şti mai… multe să fi mai bun”  – domeniul Tehnic – ediţia 2013, obţinând cel mai mare punctaj dintre toate domeniile. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 1- 5 aprilie 2013 şi a constat în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ din ţară de activităţi cu caracter non-formal. Astfel, Colegiul Tehnic General Gheorghe Magheru devine prima unitate din tara care reuşeşte să şi apare trofeul câştigat cu an înainte.Vezi mai multMagheru
Reclame

Două zile de vreme rea în Gorj

După cum informează HOTNEWS, Administrația Națională de Meteorologie a emis miercuri o informare meteo de grindina, ploi torențiale si vijelii în toată țara, valabila in intervalul joi, 30 mai, ora 10 – vineri, 31 mai, ora 18.

In intervalul mentionat gradul de instabilitate atmosferica va creste progresiv in toata tara, incepand din sud-vest si se va manifesta prin frecvente descarcari electrice, ploi cu caracter torential, caderi de grindina si vijelii.

Astfel de fenomene vor fi mai frecvente si mai intense in primele ore in regiunile vestice si sud-vestice, apoi in sudul, centrul si estul teritoriului.

Cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp.

 

Consiliul Naţional SSIR la Târgu-Jiu

Consiliul Național coordonează activitatea Societății de Științe Istorice din România, în intervalul dintre două conferințe naționale și este convocat de președintele S.Ş.I.R. o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie. În ultimii ani, reuniunile Consiliului Național s-au desfășurat la București (2008), Câmpina (2009), Reșița (2010), Mioveni (2011) şi Bucureşti (2012). În acest an este rândul Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România să găzduiască Consiliul Național, Târgu-Jiul fiind organizator și în anul 2004. Au fost prezenți în orașul lui Brâncuși, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – președintele S.Ș.I.R., academicianul Nichita Adăniloaie – președinte de onoare S.Ș.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretarul general al S.Ș.I.R. ș.a.

 

Programul Consiliului Național S.Ș.I.R.

Programul Consiliului Național al S.Ș.I.R. desfășurat la Tîrgu-Jiu a cuprins  o dezbatere intitulată „De ce  istoria în școală?”, moderată de prof. univ dr. Bogdan Murgescu, prezentarea Raportului Comisiei de Cenzori a Societății de Științe Istorice din România și rapoartele de activitate ale filialelor S.Ș.I.R. prezente la Consiliul Național. Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România propune invitaților o expoziția de carte „Istorici gorjeni și cărțile lor”, vernisajul Expoziției de fotografie „Târgu-Jiu. Repere pentru secolul XXI” (Fotoclub C.N.E.T.), videoproiecția: „Actualitatea mesajului istoric în rândul elevilor” – Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” C.N.E.T. ș.a.

Dezbaterea „De ce  istoria în școală?”

O temă importantă a Consiliului Național al Societății de Științe Istorice de la Tîrgu-Jiu a reprezentat dezbaterea cu privire la schimbarea curriculumului pentru istorie în învăţământul preuniversitar, dezbatere care ar trebui să ofere răspunsuri la câteva întrebări esenţiale. Contextul discuţiei publice cu privire la Planurile-cadru pentru învăţământul primar e unul foarte potrivit pentru a porni o dezbatere despre „locul şi rolul” istoriei în şcoală. Istoricii prezenți la lucrările Consiliului Național vor încerca să răspundă la întrebări precum: Ce fel de model uman vrem să construim prin şcoală? Cum vrem să arate lumea românească în anii 2020-2030? De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie la modelarea conştientă a unui anume tip de personalitate dezirabil? Ce tip de discurs ar trebui să-și asume disciplina istorie?

Reputatul istoric prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, președinte al Societății de Științe Istorice din România, consideră că în cadrul dezbaterii „De ce  istoria în școală?”, un răspuns cuprinzător la această întrebare trebuie să pornească „de la viziunea pe care o are societatea cu privire la rosturile educației școlare și la tipul de personalitate pe care-l considerăm dezirabil pentru România secolului XXI. Deși încă nu a avut loc o dezbatere publică reală pe cadrul de referință al Curriculumului național, credem că se va accepta lesne faptul că învățământul trebuie să contribuie pe de o parte la profesionalizarea tinerilor în vederea exercitării unei activități economice utile, recunoscute de societate și aducătoare de venituri, și pe de altă parte la dezvoltarea capacității fiecăruia dintre ei de a fi un membru activ și angajat al corpului civic. Îndrăznesc să postulez faptul că între descreșterea interesului public pentru educație, reducerea numărului de ore alocat predării istoriei și declinul spiritului civic din societatea românească a ultimilor ani există o corelație semnificativă și neîntâmplătoare, care este profund nocivă pentru societate în ansamblu. Pentru a putea însă realiza aceste îmbunătățiri, trebuie mai întâi ca societatea să creeze cadrul general pentru o bună educație istorică în școală.”

 

Rezoluţie

Membrii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România întruniţi în Consiliul Naţional desfăşurat la Târgu-Jiu în zilele de 24-25 mai 2013 au supus dezbaterilor tema „De ce istoria în şcoală?”. În urma acestor dezbateri s-au putut desprinde următoarele concluzii:
-rolul fundamental al istoriei este promovarea valorilor civice îmbinând armonios apartenenţa la comunitatea locală, la naţiunea română şi la U.E.;
-istoria asigură conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a termenilor de „patrie” şi „patriotism”, cultivarea memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a valorii în plan european;
-în ultimii 15 de ani a avut loc o înjumătăţire a numărului de ore alocate disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal;
– o singură oră de istorie pe săptămână este insuficientă pentru realizarea obiectivelor educaţionale ale acestei discipline; în consecinţă curricula şcolară este foarte încărcată iar profesorii întâmpină mari greutăţi în a-i deprinde pe elevi să judece procesele istorice;
Solicitările formulate sunt următoarele:
1. conştientizarea opiniei publice asupra însemnătăţii istoriei pentru coeziunea şi buna funcţionare a societăţii;
2. asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal;
3. intensificarea colaborării între cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar prin constituirea unor grupuri de lucru care să propună regândirea programei de istorie sub aspectul conţinuturilor şi tematicii şi elaborarea unor manuale adecvate noilor programe, nivelului de vârstă al elevilor şi cerinţelor lor pentru dimensiunea pragmatică.
4. realizarea  unui dialog constructiv şi eficient  între asociaţiile reprezentative ale cadrelor didactice şi responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte problemele Curriculumului Naţional.DSC_0034DSC_0064DSC_0078DSC_0103DSC_0125DSC_0158DSC_0231DSC_0290

 

 

Martor la „GORJUL-VATRĂ DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ” 2013

DSCN2794DSCN2782DSCN2771Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale – Gorj și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu, a organizat miercuri 22 mai 2013, începând cu ora 9.00, Simpozionul „Gorjul – vatră de istorie românească”, ediția a XXVIII-a, dedicat împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea arhivelor gorjene:

Program Simpozion:

prof.. Alexandru Bratu – Arhivele Gorjului la 140 de ani,

Dan Neguleasa Arhivele, certificat al identităţii naţionale

prof. dr. Gheorghe Nichifor, prof. dr. Dorina Nichifor – Surse documentare de arhivă în istoriografia Gorjului (Studiu de caz)

Ion Hobeanu – Activitatea de arhivă la creatori în perioada regulamentară, ilustrată de documentele păstrate la SJAN Gorj

prof. dr. Marcela Mrejeru – File din istoria Arhivei Naționale Gorj – Protoieria județului

prof. dr. Dumitru Cauc – Pagini din istoria școlii gorjene reflectată în documente de arhivă

Cristina Vasiloiu – Primăria orașului Târgu-Jiu – Prezentare de fond

prof. dr. Mihaela Niculescu-Ioniță – Evoluţia vieţii matrimoniale în Târgu-Jiu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

Cristina Grecoiu – Târgu-Jiul în vremea primarului Vasile Lascăr (1879-1883)

dr. Hadrian Gorun Memorie versus document

dr. Pătraşcu Dumitru-Valentin – Charles Laugier (1875-1930). Medic primar al judeţului Gorj

prof. Andrei Popete-Pătrașcu – Documente inedite din arhivele gorjene cu privire la activitatea Școlii de ceramică de la Târgu-Jiu (1900-1925)

dr. Victor-Albinel Firescu – Aspecte politice şi administrative în Oltenia din perioada dictaturii regale

prof. Cornel Șomâcu – Evoluția municipiului Târgu-Jiu reflectată în presa gorjeană din perioada comunistă

prof. Filimon Văduva – Așezări de pe Valea Câlnicului, la începutul epocii moderne

Informare cu privire la activitatea Filialei Gorj a S.Ș.I.R. – prof. dr. Gheorghe Nichifor,președinte filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România

 

Editorial

Despre viitorul energetic al Gorjului

15 mai 2013, VERTICAL

 

De câteva săptămâni singura temă de discuţie în mediul public gorjean se referă la soarta Complexului Energetic Oltenia, practic  singurul colos economic din zonă. Politicieni de toate culorile, ziarişti, reprezentanţi ai administraţiei îşi dau cu părerea şi anticipează care de care o apocalipsă mai mare. Cu toate acestea şi în pofida faptului că a stat forţat două săptămâni, Complexul Energetic Oltenia nu este deloc într-o situaţie fără ieşire, riscul care planează fiind privatizarea majoritară care ne-o poate impune FMI.

Se vorbeşte acum iar de concedieri de oameni, de închideri de capacităţi, de o redesenare a companiilor energetice dar logic  ar fi să ne descurcăm cu ce avem. Iar aici managerul privat ar trebui să vină cu nişte explicaţii sau să lase locul unora mai competenţi. Unde este managementul performant dacă tu ai tăiat comenzile pentru prestatori, cota pentru sindicate, procente din salarii etc., etc. şi totuşi eşti pe pierderi? Cum se face că acum fără bani pentru sport, fără bani pentru toate cele, tot nu se găsesc resurse? Ceva se întâmplă iar managementul trebuie să lămurească o  asemenea  situaţie, altfel putem crede că în timp ce s-au închis unele robinete de sifonare a banului din CEO s-au deschis altele mult mai evaluate.

Politicienii au luat  atitudine, indiferent de partid, ceea ce este un lucru bun, reprezentanţii PSD având o problemă cu declaraţiile, cei care le citesc atent ar putea crede că acest partid nu este la guvernare iar managerul general nu ar proveni din rândul social-democraţilor.  Altfel ar fi trebuit să aflăm ce măsuri s-au luat cu reprezentanţii ANRE, autoritatea care reglementează piaţa energiei, pentru că nu se pune în aplicare o hotărâre de guvern. În rest, cum toţi politicienii au tras semnalul de alarmă înseamnă că înţeleg gravitatea situaţiei.

În aceste zile s-a cerut demisia lui Laurenţiu Ciurel, nu credem că este cazul însă, ar putea să explice totuşi de ce a preluat termoficarea falimentară din Craiova şi nu redeschide, de exemplu, perimetrele energetice din nordul judeţului. Şi multe altele!

Vicepreşedinte al Juriului la Concursul Naţional al Revistelor Şcolare

DSCN1306DSCN1275

Rezultate complete Concursul Naţional de Creaţie Literară „Tinere Condeie”

DSCN1250Tinere condeie, etapa județeană

 

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR:

 

Proză scurtă:

Clasa a II-a

Locul I – Gurgu Ilinca Șc. Gim. Sf. Nicolae

Locul II – Iacobescu Daria Șc. Gim. Sf. Nicolae

Clasa a IV-a

Locul I – Tulpan Caleb Corvin Șc. Gim. C-tin Săvoiu

ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL:

 

Poezie:

Clasa a V-a

Locul I –  Șarapatin Daria  Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Assad – Magherescu Daniel Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Clasa a VI-a

Locul I – Pașcu Iulia Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Verboncu Bianca Șc. Gim. Sf. Nicolae

Clasa a VII-a

Locul I – Toloargă Ioana Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul II – Nueleanu Bianca Șc. Gim. Sf. Nicolae

Locul II – Grigore Luiza Șc. Gim. Sf. Nicolae

Locul III – Căpriță Daria Ioana Șc. Gim. Bumbești Jiu

Mențiune – Cîrțănă Maria Alexandru Șc. Gim. Sf. Nicolae

Mențiune – Iacobescu Andreea Șc. Gim. Sf. Nicolae

Clasa a VIII-a

Locul I – Cismașu Raluca Șc. Gim. Ceauru

Locul II – Gruescu Andreea Șc. Gim. Sf. Nicolae

Eseuri:

Clasa a V-a

Locul I – Mititelu Teodora Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Clasa a VI-a

Locul I – Paliu Daria Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul I – Ilina Denisa Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Motoniu Mara Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Dobromir Bianca Maria Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul III – Dogaru Bianca Șc. Gim. Bumbești Jiu

Clasa a VII-a

Locul I – Boeriu  Monica CNTV

Locul II – Țîrcă Miruna CNTV

Locul II – Petcoiu Alexandra Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Mitoi Sorana Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul III – Toloangă Ioana Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul III – Niculete Ștefania Raluca  Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Clasa a VIII-a

Locul I – Peptan Adina  Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Jurnal:

Clasa a VIII-a

Locul I – Ciocîrlă Anca Mihaela Șc. Gim. Sf. Nicolae

Locul II – Vasilescu Simona Maria Șc. Gim. Sf. Nicolae

Proză scurtă:

Clasa a V-a

Locul I – Spătaru Ștefan Horia Șc. Gim. Sf. Nicolae

Locul II – Popescu Cristiana Ștefania Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul III – Tiriplică Letiția Cati Șc. Gim. Bumbești Jiu

Clasa a VI-a

Locul I – Cosma Iulia – Miruna CNSH

Locul I – Coiculescu Veronica Ionela Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul I – Sîrbu Valentin Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Pătrășcoiu Robert Daniel Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul II – Dănilă Alice – Gabriela Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul III – Cîrstina Miruna-Alexandru Șc. Gim. Bumbești Jiu

Clasa a VII-a

Locul I – Vîrțan Alina CNTV

Locul II – Nicola Anca Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Locul II – Ghinoiu Iuliana C.T. Tismana

Locul II – Roșca Bianca Șc. Gim. C-tin Săvoiu

Clasa a VIII-a

Locul I – Breazu Emilia Loredana Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul II – Sîrbu Ștefania Șc. Gim. Bumbești Jiu

Locul III – Baldovin Andrada Luminița Șc. Gim. Bumbești Jiu

 

LICEU:

 

Poezie grupaj:

Cls a IX-a:

Locul I – Popescu Monica-Elena C.N.S.H.

Locul II – Pătrașcu Angela C.N.E.T.

Locul III – Popescu George C.N.T.V.

Clasa a X-a:

Locul I – Constantinescu Mihaela CNGC Motru

Locul I – Brașoavă Dana Ștefania CNET

Locul I – Popescu Elvira Anamaria CNSH

Locul I – Trușcă Ana CNTV

Locul I – Covaci Aurora Alexandra CNSH

Locul II – Crai Oana Andreia CT Motru

Locul II – Popeangă Raluca Georgiana CNSH

Locul II – Tomescu Elena Diana LT Novaci

Locul II – Mănoiu Ionela CNET

Locul II – Corici Diaconescu Nicoleta LT Novaci

Locul III – Păpurică Ionela Maria L.T. Novaci

Locul III – Boboc Monica Mădălina CNSH

Locul III – Păunescu Maria Alexandra L.T. Novaci

Locul III – Gîra Elena Andrada CNET

Locul III – Vîlceanu Mihnea CNET

Locul III – Nica Andreea Leona LT Novaci

Mențiune – Milosteanu Oana L.T. Novaci

Mențiune – Petricu Andreea Viola L.T. Novaci

Mențiune –  Șurlin Emilia Mihaela L.T. Novaci

Mențiune – Pruneș Cotojman Isabela L.T. Novaci

Clasa a XI-a:

Locul I – Vlădulescu Andreea Denisa C.N.E.T.

Locul II – Bălțatu Ionela Eufimia L.T. Novaci

Locul II – Mitică Rodica Vasilica L.T. Novaci

Locul III – Stanciu Alexandra- Ștefana L.P.S.

Clasa a XII-a:

Locul I – Mareși Alice Andreea C.N.S.H.

Locul I – Coandă Filip C.N.S.H.

Locul II – Suditu Florina C.N.E.T.

Locul III – Magheru Marius L.T. Bustichin

Mențiune – Focșanu Roxana C.T.G.G.M.

Mențiune – Niculescu Crina Mădălina C.T.G.G.M.

Mențiune – Iuțuc Bianca C.N.G.C. Motru

Mențiune – Cîrstea Dorina Alexandra (?)

Poezie în volum:

Locul I – Bîzoc Diana C.N.E.T.

 

Jurnal:

Locul I – Vulpe Cosmina L.P.S.

Reportaj:

Locul I – Vlădulescu Andreea Denisa C.N.E.T.

Teatru Scurt:

Clasa a X-a

Locul I – Popa Emil Alexandru C.N.E.T.

Clasa a XI-a

Locul I – Jianu Stela Luiza C.T. Motru

Eseu:

Clasa a IX-a

Locul I – Diana Dafinescu L.T. Novaci

Locul I – Niculescu Carla C.N.T.V.

Locul I – Oproiu Silvana CNTV

Locul II – Nechita Carmen CNTV

Locul III – Popescu Anca CNTV

Clasa a X-a

Locul I – Cebuc Roxana Daniela C.N.S.H.

Clasa a XI-a

Locul I – Ungur Adrian Lucian C.T. Mătăsari

Locul I – Terheci Viorel C.T. Mătăsari

Locul I – Stanca Daniel C.T. Mătăsari

Locul I – Bilea Cristian C.T. Mătăsari

Locul II – Stuparu Dan C.T. Mătăsari

Locul II – Danieluc Marcel C.T. Mătăsari

Locul II – Gheorghiță Adrian C.T. Mătăsari

Locul III – Brînzan Iulian C.T. Mătăsari

Locul III –Nedelcu Grigore C.T. Mătăsari

Locul III –Becheanu Cătălin C.T. Mătăsari

Clasa a XII-a

Locul I – Bîzoc Diana CNET

Locul I – Coandă Filip CNSH

Locul II – Bălăcescu Elena Gabriela CNSH

Locul II – Chelu Sorina CNET

Exegeză:

Clasa a XII-a

Locul I – Moalfă Elena Mihaela CNSH

 

Proză Lirică:

Clasa a XI-a

Locul I – Pătru Raluca Diana C.N.G.C. Motru

Proză Scurtă:

Clasa a X-a

Locul I – Popescu Mădălina C.N.S.H.

Locul II – Brașoavă Dana Ștefania CNET

Clasa  a XI-a

Locul I – Alexandrescu Ionela Roxana CNET

Locul II – Spînu Elena Luminița LT Bustuchin

Clasa  a XII-a

Locul I – Popescu Emanuel CNET

Locul I – Mareși Alice Andreea CNSH

Locul II – Bălăcescu Elena –Gabriela CNSH

Locul II – Mischie Dana CNGH Motru

Locul III – Coandă Filip CNSH

Mențiune – Diaconu Cristina CNSH

Mențiune – Oprea Iuliana LT Bustuchin

 

Nuvelă:

Clasa a X-a

Locul I – Zamfir Mihai Adrian C.N.E.T.

Locul II – Turda Ionuț C.N.M.V.

Roman (fragment):

Clasa a X-a

Locul I – Constantinescu Mihaela C.N.G.C. Motru

Rezultate Concurs Naţional Reviste Şcolare, faza judeţeană Gorj

DSCN2670

Desfăşurat sâmbătă, 18 mai 2013, la Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Concursul Naţional al Revistelor Şcolare, faza judeţeană, s-a încheiat cu următoarele rezultate:

Învăţământ liceal

                Secţiunea REVISTĂ LITERARĂ

  • PREMIUL I :      Studium, C.N.E.T.

                             Interval, C.N.S.H.

Secţiunea CALEIDOSCOP

  • PREMIUL I : Verba Volant, Liceul Roşia Jiu

               

                Secţiunea DIVERTISMENT

  • PREMIUL I :      Recreaţia Mare, G.S.I. Tismana

                             Freamătul , G.S.I.  Bustuchin

 

Secţiunea REVISTĂ REPREZENTATIVĂ

  • PREMIUL I: Ecou,      C.C.V.M.

 

Secţiunea REVISTĂ CULTURAL – ARTISTICĂ

  • PREMIUL I: Murmurul      Jilţului, Colegiul Tehnic Mătăsari

 

Secţiunea REVISTĂ DE CLASĂ

  • PREMIUL I: INCOGNITO,      Clasa a Xa H, C.N.E.T.

 

Secţiunea  MOZAIC

  • PREMIUL      I: Impuls, Liceul Energetic Târgu-Jiu

Învăţământ gimnazial

Secţiunea REVISTĂ LITERARĂ

  • PREMIUL I : Riluri,      Şcoala Generală Nr 1 Motru

 

Secţiunea CALEIDOSCOP

  • PREMIUL I : Jurnal      11, Şc. Gen. P. Marcea, Târgu-Jiu

               

                Secţiunea MOZAIC

  • PREMIUL I : Izvorul Sâmboteanu, Şc. Gen. “Sf. Nicolae”

 

             Secţiunea REVISTĂ REPREZENTATIVĂ

  • PREMIUL I: Graiul Apelor, Şcoala Gimnazială « Antonie      Mogoş » Ceauru, Băleşti

 

Secţiunea REVISTĂ CULTURAL – ARTISTICĂ

  • PREMIUL I: Metamorfoze,      Şc. Gen. “N. Costescu” Bolboşi

 

 

Învăţământ preşcolar

Secţiunea CALEIDOSCOP

  • PREMIUL I : Grădiniţa veseliei, Grădiniţa P.P. « Constantin      Brâncuşi »

 

 

 

Revistele « 112…Natura !»-Colegiul Tehnic Nr 2 Târgu-Jiu, « Fairplay »-L.P.S. Tg-Jiu, « Aurore »-Colegiul Auto « Traian Vuia », « T.I.M. »-Revistă de chimie şi fizică  primesc diplomă de participare.

Concursul de Istorie „Dumitru Micu-Popescu”, Novaci, ediţia a VIII-a

Cornel Şomâcu, Marius Staicu, Dorel Şorop şi Marius Badea

Cornel Şomâcu, Marius Staicu, Dorel Şorop şi Marius Badea

Membrii echipajului câştigător  şi o parte din membrii Juriului

Membrii echipajului câştigător şi o parte din membrii Juriului

Membrii echipajului câştigător  şi o parte din membrii Juriului

Membrii echipajului câştigător şi o parte din membrii Juriului

100_1758

ÎN ATENȚIA GORJENILOR! Cum s-a prăbușit  RAAN Severin,

 Jaful care afectează activitatea energetică din mai multe județe

 

 

 

La începutul lunii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunțat destituirea tuturor directorilor Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) din cauza abuzurilor descoperite de Corpul de Control: ”’Am destituit toţi directorii RAAN. Nu se găsesc 200.000 tone de cărbune. O investiţie a început acolo de 4 ani şi nu e gata, ne mai trebuie 200 milioane lei. Costa iniţial mai puţin. După contractul încheiat cu SNLO (Societatea Naţională a Lignitului Oltenia) în 2009, a doua zi au şi majorat preţul.De asemenea, pentru pază sunt angajaţi 160 de oameni. Salariile de la RAAN sunt între 4.000 şi 8.000 lei”, explica ministrul.

 

Aceste informații sunt foarte importante pentru gorjeni deoarece Complexul Energetic Oltenia va prelua termocentrala care asigură agentul termic în Turnu Severin, în contul creanţelor pe le are de recuperat de la RAAN. Mai exact, Guvernul a decis să închidă Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, singurul producător de apă grea din România. Pentru a nu risca să lase un oraş întreg fără agent termic, aceiaşi guvernanţi au decis ca termocentrala din cadrul RAAN, Romag, să fie preluată de CE Oltenia.

 

Jaful de la RAAN

 

 

Cu pierderi de 170 de milioane de euro acumulate în ultimii ani, RAAN îşi permite încă să hrănească 200 de şefi, dintre care 16 directori.

De-a lungul timpului, presa a semnalat manevrele prin care conducerile, indiferent de culoarea politică, au reușit să sărăcească o regie atât de bogată și care se anunța a fi una din sursele importante de venit la buget.

Să ne amintim numai de știrile care relatau despre vreo 40.000 de tone de pământ pe care țiganii din Strehaia le-au vândut pe post de cărbune, prin 2007, Termocentralei de la Hălânga.

Dar jefuirea regiei pare să fi început mai înainte. Spre exemplu, în timpul directorului Rodin Traicu (1998-2005) apa grea s-a vândut la jumătate de prețul de producție către Coreea de Sud și China, prejudiciul adus statului fiind estimat la 5 milioane de dolari. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru pagubă, pentru că la sfârşitul anului 2001, cabinetul Năstase a emis OUG 191 care permitea astfel de vânzări – „În perioada 2001-2004 Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare poate livra la export apa grea la preţuri promoţionale”. Coincidență sau nu, presa locală a semnalat că în aceeași perioadă directorului Traicu i-a înflorit o vilă la Eșelnița.

Ministrul Niță vorbea despre contracte păguboase. Așa se pare că au fost contractele pentru executarea de lucrări la depozitul de zgură şi cenuşă al Sucursalei ROMAG TERMO pe care Constantin Săceanu (director general până în 2009) , le-a încredințat, fără licitație, ENERGOCONSTRUCŢIA Bucureşti, care a obținut din această afacere 38.500.000 lei.

RAAN nu a câștigat mare lucru din aceste afaceri, dar directorul Săceanu a scăpat de stresul cotidian cât mai departe de casă (în Kenya, Austria, Elveţia şi Dubai). Și tot în perioada mandatului a reușit să-și ridice la Batoți (Mehedinți) o casă de vacanță.

Un alt personaj ale cărui afaceri au prosperat în perioada directoratului la RAAN este Adrian Olaru (director general al RAAN în perioada 2009-2011). Acesta nu s-a mulțumit doar cu o casă, ci, după cum scrie presa anilor trecuți, a recondiţionat conacul de la Rogova (Mehedinţi) şi s-a „dotat” cu două autoturisme de teren.

Olaru a fost cel care a perfecţionat „căpuşarea” RAAN prin contracte de procesare şi de transport cărbune, şi a astupat o gaură de 100 milioane euro, prin cea mai spectaculoasă majorarea a preţului apei grele cumpărată de stat, de la 1.400 lei/Kg la 2.100 lei/Kg.

Unul dintre exemplele ”AȘA NU” pe care ministrul Niță le-a dat pentru managementul defectuos de la RAAN a fost Gheorghe Dulcea, directorul general de la acea dată. Ministrul chiar l-a apostrofat pe preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Duicu, cel care l-a susţinut pe Dulcea pentru a urca în ierarhie la RAAN, de pe postul de director economic, pe postul de director general.

Şi dacă atunci oficialul dădea de înţeles că zilele lui Dulcea la conducerea RAAN sunt numărate, câteva săptămâni după constatăm că Regia nu poate merge mai departe fără ca Gheorghe Dulcea să nu fie la conducere. De pe postul de director general, Dulcea a fost retrogradat, nu pe un post executiv, ci tot pe un post de director, acela de director economic al Regiei. Să nu se facă aşadar nicio investiţie, nicio cheltuială, nicio plată sau achiziţie fără semnătura lui Dulcea. Acesta pare a fi un personaj cheie al Regiei, care tot timpul a ştiut ce bani se cheltuiesc, cine are prioritate la plată, ce comisioane trebuie luate de la bănci pentru creditele gajate cu întreg patrimoniul RAAN, în special de la Banca Transilvania unde lucrează ginerele său. Întâmplător, în această perioadă şi-a achiziţionat o casă în Severin, a construit o casă de vacanţă în Călimăneşti, pe Valea Oltului şi şi-a „ajutat” urmaşii să-şi cumpere apartamente în Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.

De una dintre clasicele metode de căpușare a statului nu a scăpat nici RAAN. Cu complicitatea deliberată sau poate doar simulat nebăgată în seamă a diferiților directori care s-au perindat pe la sucursalele regiei.

În timp ce directorilor le înfloreau vilele sau apartamentele prin diverse zone ale județului sau chiar în alte județe, contractele acordate preferential goleau conturile regiei. Să ne uităm numai la vila din buricul târgului pe care și-a ridicat-o Adrian Dobjanschi (directorul ROMAG TERMO până în 2008) sau la casa lui de vacanță de pe Clisura Dunării. Dobjanschi împarte curtea cu finul său, inginerul Eugen Surdulescu, care și el și-a construit o casă de vacanţă pe Clisura Dunării ți şi-a cumpărat două maşini de teren.

Ori la casa de vacanță cu vedere la Dunăre ridicată la Hinova de Marian Balaci (alt fost director al ROMAG TERMO între 2009 și 2012), dar și la noul său Passat și apartamentul din Timișoara.

Nici actualul director al ROMAG TERMO, Alin Palcu, nu e de plâns, mai ales că și el are o casă de vacanţă pe Clisura Dunării.

Pare că liderii de sindicat nu au vrut să rămână mai prejos, așa s-ar putea explica Pensiunea Belvedere din Drobeta Turnu Severin pe care Dumitru Nebeja, fostul lider de sindicat de la Sucursala ROMAG TERMO, şi-a construit cu banii şi materialele termocentralei.

Din analiza site-urilor de licitații publice, pot fi ușor identificate firmele abonate la contractele cu regia, prin care s-a realizat căpușarea acesteia.

Astfel, transportul cărbunelui s-a făcut cu două firme. TPSUT SA (contractele nr. 186/27.04.2007 în valoare de 1.972.800 lei, nr. 602/27.12.2007 – 2.097.900 lei, nr. 82 /31.03.2009 – 930.000 lei, nr. 122 / 0.04.2009 – 2.803.950 lei, nr. 123/30.04.2009 – 1.060.200 lei, etc.), coordonată de Dan Bălan, şi Presconstruct Oaş SRL (contractul nr. 272/20.08.2009 în valoare de 114.390.000 lei), administrată de Ioan Dragoş.

În perioada directorilor Săceanu, Olaru şi Dulcea, furnizarea de cărbune s-a făcut prin TINMAR IND SA (reprezentată de Cătălin Daviţoiu), AMV STYLE SRL (reprezentată de Constantin Petcu), TRANSENERGO COM SA, SROMALEX IMPEX SRL (reprezentată de cetăţeanul sârb Dragisha Markovici ), KAUFOF COM SRL (reprezentată de Paul Ţuilă), LORFA SRL (reprezentată de Cristinel Ducu), EXPOLIG SRL, EXPLOTRANS MIN SRL, EXPLOMEDIU SRL.

Procesarea cărbunelui s-a făcut în principal cu firmele TINMAR IND SA, TRANSENERGO COM SA, ENCAZ SRL.

O altă metodă de căpușare a regiei este acordarea contractelor de pază. Nu o dată presa a scris despre implicarea lui Nicolae Micșnoniu, şeful poliţiştilor locali din Severin, a cărui firmă a obținut contractul de pază. În numai trei ani, prin trei contracte (158/30.06.2010, 254/01.07.2011 și 245/29.06.2012), firma SC VIGILENT SRL a câștigat aproape 15 milioane de lei. În ciuda contractelor consistente obținute de firma de pază, vigilența paznicilor a fost ușor de înșelat din moment ce la inventar au ieșit lipsă sute de mii de tone de cărbune, iar ministrul Niță a povestit cum un secretar de stat s-a plimbat prin regie fără ca cineva să-l întrebe de sănătate.

Tot pe site-urile de licitații publice apar și cheltuielile cu reparaţiile la cazane. Pentru acestea, firma ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA a câștigat peste 24.000.000 lei. Asta nu a fost suficient, pentru că în 2012 ALPHA CONSTRUCT SISTEM a reușit să cumpere patrimoniul combinatului de celuloză şi hârtie CELROM SA (cu cele 40 de hectare de teren) pe mai nimic.

Conturile regiei au fost curățate și prin firma CRISTAL PREST SRL, o firmă de curățenie care tunde iarba și iarna. Din trei contracte, firma (despre care pe plan local se vorbește că este condusă din umbră de Dulcea prin Mihaela Slăpciu) a câștigat aproape 2,5 milioane lei.

Bani frumoși s-au plătit și pentru transport, pentru firmele TRANS BACO SRL şi TRANSPORT PUBLIC URBAN SA, aparținând deja celebrului Constantin Bădescu.

Un alt personaj celebru ale cărui afaceri s-au învârtit pe lângă RAAN este timișoreanul Georgică Cornu. Firma sa, CONFORT SA, a pătruns în Drobeta Turnu Severin prin 2004 când a obținut lucrările de modernizare a sistemului de termoficare al orașului, beneficiind, probabil, și de prietenia cu Rodin Traicu,.

Până în prezent CONFORT SA a câștigat peste 800 milioane lei, din lucrări slab calitative sau neexecutate, dar pentru care regia plătește, în continuare, penalităţi. Firma a fost implicată în modernizarea sistemului de termoficare al municipiului, reparaţiile la cazanul nr. 4 de la Sucursala ROMAG TERMO, instalaţia de evacuare zgură şi cenuşă în şlam dens (despre care ministrul Niță atrăgea atenția că și-a dublat prețul a doua zi de la semnarea contractului).

Angajații ROMAG TERMO susțin că regia a plătit lucrări care nu au fost executate sau că se plătesc penalități pentru sume date ca avans, în timp ce Regia nu percepe nicio penalitate pentru nerespectarea termenelor de execuție.

Deși a intrat în insolvență, fierul vechi sau inoxul de la uzina de apă grea par a fi un magnet pentru CONFORTUL lui Georgică Cornu.Dar ceea ce este extreme de grav este că neexecutarea lucrărilor de șalm dens poate atrage procedura de infringement pentru România, din neîndeplinirii obligaţiilor pe linie de mediu.

Dumitru Costin, liderul BNS, a cerut elucidarea cauzelor care au generat falimentarea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN). Costin afirma în urmă cu câteva săptămâni că din cauza unor ”’inginerii suspecte”’, RAAN acumulat debite în valoare de 860 milioane lei către un număr de aproximativ 200 de firme, multe din contractele încheiate fiind în afara cadrului legal în vigoare.

El a anunțat că, în perioada următoare va angaja un grup de experți să analizeze situația de la RAAN care, dacă își va restrânge activitatea, va disponibiliza peste 1.000 de salariați, înscriind astfel Mehedințiul “în rândul județelor calamitate social”.

Un alt risc pe care îl poate genera închiderea rapidă și fără un plan riguros a uzinei de apă grea este degajarea în atmosferă a 300 de tone de hidrogen sulfurat, ceea ce poate afecta municipiul Drobeta-Turnu Severin şi localităţile învecinate, inclusiv pe cele de pe teritoriul Serbiei.

Sursa:  www.promptmedia.ro

Dezinformările pe seama lui Crin Antonescu

             Încep prin a sublinia faptul că nu mă număr printre fanii lui Crin Antonescu, mai întâi datorită calităţii îndoielnice a unor lideri PNL şi apo ca urmare a faptului că zi de zi ne oferă o poză de lider afectat şi lipsit de substanţă. Îl consider superior lui Băsescu dar net inferior lui Iliescu şi Constantinescu, ca să vorbim doar de locatarii de la Cotroceni. Dar părerile negative, sau mai puţin pozitive, se opresc aici…

              Crin Antonescu este de circa doi ani ţinta unor dezinformări de tipul Securităţii, vă mai aduceţi aminte de legendele puse pe seama lui Nicu Ceauşescu. Ultima dintre ele, „vizita” la Voroneţ din noaptea de Înviere nu are decât un scop, eliminarea acestui din lupta prezidenţială. Ce încearcă să ne spună sondajele de câteva luni, „căderea” lui Crin probabil că nu se confirmă de vreme ce echipa de zgomote a RTV a intrat încă odată în acţiune.

               Nu avem toate elementele să afirmăm că RTV execută anumite ordine, dar puten să remarcăm câte ceva: controversatul Sebastian Ghiţă a fost creat suspect de repede şi de mare de regimul Băsescu; Vântu a făcut închisoare din cauza lui Ghiţă; Dan Voiculescu va fi condamnat la comanda trustului lui Ghiţă ş.a. Nimic nu este întâmplător!

Zile de vacanţă(1-6 mai 2013)

100_1538100_1566100_1572100_1581100_1599