Proiectul educaţional „1 Decembrie-Ziua Românilor” desfăşurat în perioada 29 noiembrie-1 decembrie 2012 la Şcoala Gimnazială „Antonie Mogoş” Ceauru

008016021033044046

Reclame

REPERE: Dascălii gorjeni fac apel la salvarea școlii românești

Emisiunea REPERE de la GORJ TV vă propune o dezbatere despre revendicările sindicale ale cadrelor didactice reieșite în urma Conferinței Naționale a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, eveniment desfășurat în perioada 15-17 noiembrie 2012 la Sinaia. FSLI reprezintă peste 180 000 de cadre didactice din țară, peste 5000 doar în Gorj.

În urma alegerilor, conducerea Federaţiei este compusă din: Preşedintele FSLI – prof. Simion Hăncescu (USLI Ialomiţa;Primvicepreşedinte -prof. Ioan Ţenţ (SLI Bihor);  Secretar General -prof. Rada Constantin (USI Dolj). De asemenea s-au ales 12 vicepreşedinţi la nivel naţional.

La Conferinţa Naţională  FSLI, pe lângă cei aproximativ 180 de delegaţi, au fost şi un număr mare de invitaţi. Printre cei care s-au aflat la Sinaia, după cum ne-a declarat Constantin Huică-președinte USLI Gorj-au fost prof. Ecaterina Andronescu -Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prof. Liviu Marian Pop -Ministru delegat cu dialogul social, prof. Aurel Cornea -preşedinte de onoare a FSLI, Nicolae Baciu – preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), prof. Răzvan Bobulescu preşedinte de onoare a Federaţiei Sindicale „Alma Mater”, prof. Marius Nistor – preşedintele Federaţiei Sindicatului din Învăţământ „Spiru Haret”, Florin Dobrescu -Vicepreşedintele sindicatului Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN), şi alţi reprezentanţi din rândurile autorităţilor şi din domeniul sindical.

În cadrul Conferinţei Naţionale FSLI a fost adoptat şi o rezoluţie cu denumirea Salvaţi Şcoala Românească:

Delegaţii la Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, desfăşurată în perioada 15‐17 noiembrie 2012, la Sinaia, reprezentanţii celor peste 180.000 de membri ai organizațiilor sindicale afiliate, constatând că:

  1. în ultimii 22 de ani Guvernele Românie au practicat, în mod constant, o politică de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, alocând pentru acest domeniu vital şi strategic fonduri iresponsabil de mici;
  2. statutul social al personalului didactic s‐a degradat alarmant, datorită salariilor care nu asigură, pentru o bună parte a acestora, nici măcar un nivel de trai la limita subzistenţei, ceea ce a generat procesul de migrare masivă a tinerilor performanţi către alte domenii mult mai atractive din punct de vedere financiar;
  3. şcoala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele și abilitățile dobândite, la absolvirea studiilor, nu le permit integrarea socio‐economică, în contextul unei piețe a forţei de muncă tot mai competitive;
  4. majoritatea investiţiilor în infrastructura şcolară, începute în anii trecuţi, deşi se alocaseră fonduri apreciabile şi erau absolut necesare pentru buna desfăşurare a procesului instructiv ‐ educativ , au fost abandonate;
  5. politizarea păguboasă a actului managerial al unităţilor de învăţământ continuă, pentru majoritatea cadrelor didactice – numite în funcţii de conducere – singurul criteriu de „selecţie” fiind apartenenţa la unul dintre partidele politice aflate la guvernare, competenţa profesională şi calităţile manageriale fiind, în cele mai multe cazuri, ignorate.

ADOPTĂ REZOLUŢIA SALVAŢI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC!

solicitând:

  1. respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitoare la alocarea, prin Legea bugetului de stat pe anul 2013, a unui procent de minimum 6% din PIB pentru educaţie, condiţie esenţială de care depinde reformarea sistemului de învăţământ şi, implicit, progresul României. Acest procent ar permite terminarea investiţiilor în infrastructura şcolară, asigurarea unei salarizări decente, precum şi demararea altor investiţii necesare pentru desfăşurarea unui învăţământ modern;
  2. adoptarea, în regim de urgenţă, a unei noi legi de salarizare pentru personalul din învăţământ, act normativ prin care salariul unui cadru didactic debutant să fie egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie, iar raportul dintre salariul maxim al unui cadru didactic şi salariul unui cadru didactic debutant să fie de 2:1, asigurându‐se astfel justa poziționare a personalului didactic în grila de salarizare a sistemului bugetar. De asemenea, se impune introducerea unei componente salariale suplimentare variabile, iar criteriul principal avut în vedere să fie performanța individuală, fundamental fiind progresul şcolar al elevilor;
  3. realizarea, de urgenţă, a reformei curriculare, sub toate aspectele ei, astfel încât învăţământul românesc să fie corelat cu realităţile economice actuale, iar absolvenţii să dobândească competenţe care să le permită integrarea pe piaţa muncii;
  4. demararea,   în   perioada   imediat   următoare,   a   procedurilor   necesare   pentru

organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor de conducere de la nivelul unităţilor de învăţământ, rolul decisiv în alegerea directorilor urmând să revină consiliului profesoral.

Prezenta rezoluţie va fi transmisă Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Guvernului României, Parlamentului României şi tuturor partidelor politice parlamentare.

Mini-vacanță de Sărbători pentru bugetari

Guvernul a adoptat azi o hotărâre pentru stabilirea zilelor de 24 şi 31 decembrie 2012 ca zile libere. Conform Codului Muncii, zilele libere din luna decembrie 2012 sunt 1 Decembrie (sâmbătă, Ziua Naţională), 25 şi 26 decembrie (marţi şi miercuri, prima şi a doua zi de Crăciun).

Sărbătorile legale în România sunt acele zile declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, cu excepţia zilelor de weekend. In zilele declarate libere nu se lucrează, excepţie făcând unitaţile sanitare şi cele de alimentaţie publică, precum şi acele unităţi în care munca nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului jobului.

Angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în astfel de unităţi au dreptul să fie compensaţi cu timp liber, ce se acordă în următoarele 30 de zile.

În anul 2013, dintr-un total de 12 zile libere legale, 8 zile pică în cursul săptămanii şi celelalte 4 în weekend.

 

Sursa: http://www.jurnalul.ro

Ziua Națională marcată festiv la Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru

Lecţia 5: Academicianul George Mirea despre „Zestrea Magherilor”

În această săptămână mă întorc la un articol scris de academicianul George Mirea în anul 2008 despre cartea „Zestrea Magherilor”, publicată de subsemnatul şi regretatul Dumitru Bunoiu în anul 2007. Textul face parte din lucrarea „Prundeni…!”Finis coronat opus”: memorii…”ficţionale” de George Mirea, Editura CONPHYS”, Râmnicu Vâlcea, 2009(pag. 355-362).

„Rândurile pe care cutez să le fac publice-scrie academicianul George Mirea-au în vedere o apariţie editorială de excepţie, prin implicaţiile ei profunde. Volumul „Zestrea Magherilor”(Cornel Şomîcu şi Dumitru Bunoiu, Editura Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Târgu-Jiu, 2007) încă din titlu stârneşte un interes aparte. Dintru început cauţi să afli ce au avut în vedere autorii-Cornel Şomîcu şi Dumitru Bunoiu-o zestre materială care să suscite un interes „actual”? Unde pot fi „încadraţi” Magherii, în top, între „primii o sută”…sau…? Sau este vorba de cu totul altă zestre* Una profundă!Durabilă! De permanent interes naţional!

Volumul „Zestrea Magherilor” nu se cere încadrat în vreo serie editorială riguros delimitată. Poate fi abordat ca o lucrare istorico-literară ori ca o monografie alternând cele două laturi. Faptul că autorii au atras, direct, în alcătuirea întregului şi pe alţi colaboratori: din familia Magherilor, pe unii posesori de documente rare, de epocă, specialişti, a condus la o însumare de date, evenimente, aqspecte inedite, ce fac lectura plăcută, atractivă, fundamentat interesantă.

(…) Autorii alătură datele şi documentele ce dau mărturie despre anul naşterii(discutabil): 1801, 1802, 1804. Se optează pentru anul 1804. Dar nu pare suficient de verosimil, dacă ne întrebăm ce vârstă avea la 1821, când a participat, alături de fratele său, căpitanul Ioan Magheru, la Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu?(p.87). Dar rolul său capătă dimensiuni memorabile  în perioada Revoluţiei de la 1848. Alături de Christian Tell, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, fraţii Goleşti etc. Revoluţia va înscrie o pagină de referinţă în lupta poporului român pentru unitate naţională. Chiar şi înfrântă de coaliţiile imperiale, Revoluţia paşoptistă a constituit triumful romantismului revoluţionar al românilor din toate provinciile istorice.

Generalul Gheorghe Magheru şi familia sa formează un nucleu canonic în ceea ce a însemnat rezistenţa şi dăinuirea românilor. Ei, Magherii, prin „migraţia” lor, se înscriu într-o „migraţie” a celor care, etapă după etapă, au „rotunjit” spiritual şi naţional România. De la acest aspect de fond, reliefat de Cornel Şomîcu şi Dumitru Bunoiu, voi privi volumul tipărit de cei doi gorjeni. Aşa vom situa la adevărata ei dimensiune „Zestrea Magherilor”  în  „Zestrea Naţională” a Eroilor Neamului şi a faptelor acestora în devenirea istorică: România Mare!

(…)”Zestrea Magherilor”, carte-document, nu poate fi citită şi înţeleasă în bogăţia ei de informaţii, fapte şi împliniri, decât ca parte în „zestrea…românilor”, dăruirea acestora, jertfa lor pentru înfăptuirea Ro0mâniei Mari, de la 1918. Cei doi autori, Cornel Şomîcu şi Dumitru Bunoiu, ne-au deschis o fereastră, o cale în trecut prin care să privim spre viitor cu încredere”.

Desigur, textul e mult mai mare dar am reprodus  în premieră câteva pasaje. Nu cred că Dumitru Bunoiu a mai apucat să citească acest text…

La Cercul Metodic al profesorilor de istorie Târgu-Jiu

REPERE: ”Viitorul învățământului seral la Gorj, între necesitate și protecție socială”

Emisiunea REPERE de la GORJ TV vă propune un subiect dedicat învățământului seral, cu mari probleme de frecvență la Gorj după cum au stabilit controalele ISJ Gorj. Asupra perspectivei la Gorj a acestui tip de învățământ discutăm cu profesorii Theodor Mergea-director Colegiul Tehnic Nr 2 și Petre Ciungu-director Colegiul Economic ”Virgil Madgearu”, licee care au numeroase clase de învățământ seral la acest moment. Întrebări, sesizări, păreri pe blog și pe pagina de Facebook!

Lecţia 4: Despre principiul naţionalităţii la români

 Nu este un secret că principiul naţionalităţii a fost pus în discuţie de enciclopedişti în secolul al XVIII-lea. Se ştie că ideile de egalitate şi suveranitate a popoarelor cuprinse în Contractul Social au stat la baza constituţiilor moderne. La noi la români, principiul naţionalităţii a fost formulat pentru prima dată în contextul luptei românilor din Transilvania pentru emancipare naţională de sub habsburgi. De la Inochentie Micu-Klein şi “Supplex Libellus”(1743), care sunt încă amintite în şcoală, mergem la “Supplex Libellus Valachorum” din 1791 unde se spunea: “Naţiunea Română este cu mult cea mai veche dintre toate naţiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucât este lucru sigur şi dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, a unei tradiţii nici odată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor şi obiceiurilor, că ea îşi trage originea din coloniile romane aduse la începutul secolului al II-lea de către împăratul Traian.” Mai târziu, mişcarea istoriografică a Şcolii Ardelene a fost principalul suport al luptei pentru drepturi naţionale. Reprezentanţii acesteia: Samuil Micu(1745-1806), Gh. Şincai(1753-1816), P. Maior(1761-1821), I. Piuariu Molnar(1749-1815) şi I. Budai Deleanu(1760-1820) au demonstrat pe baze istorice, filologice, juridice şi filozofice unele din problemele fundamentale ale istoriei românilor. Mai târziu, gorjeanul Tudor Vladimirescu spunea la 5 aprilie 1821: “Fiind la un gând şi într-un glas cu Moldova, să putem câştiga deopotrivă dreptăţile acestor Principate, ajutorându-ne unii pe alţii”. În perioada paşoptistă, Simion Bărnuţiu spunea că “libertatea cea adevărată a oricărei naţiuni nu poate fi decât naţională”. Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877) scria în aceeaşi perioadă că “ în ziua în care s-ar constitui Europa pe acest principiu de naţionalitate şi de seminţie, ar înceta certele ce o tulbură până la cele mai dinlăuntru ale sale, şi ar face loc unei armonii nouă în istoria omenirii”. Acelaşi autor, într-o serie de memorii şi lucrări tipărite, a prezentat lui A. I. Cuza, soluţiile politice menite a duce la realizarea “unirii tuturor românilor într-un corp politic, adică Daco-România”. De fapt, Papiu Ilarian invoca înfăptuirea lui Mihai Viteazul pentru un viitor stat unitary românesc: “fu cel dintâi roman, care în veacul XVII vru să formeze Daco-România cu armele-n mână”. După cum am văzut, în secolele XVIII şi XIX a avut loc un proces de modernizare a întregii societăţi, cu deosebire prin idei şi cultură şi o integrare culturală la nivel european.

Victor Ponta sprijinit de profesorii targujieni

Peste 1000 de cadre didactice din Targu-Jiu s-au strans la intalnirea cu premierul Victor Ponta si ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu. Din programul anuntat cu acest prilej pentru Educatie, retinem:

-clasa a IX-a ramane la liceu

-anul 2013-2014 va fi primul cu programe noi la toate clasele

-invatamant profesional de la clasa a IX-a etc.

La REPERE despre protestele sindicale din aceste zile

Emisiunea REPERE are ca subiect ZIUA ÎMPOTRIVA AUSTERITĂȚII, marcată de mitinguri de protest în toată Europa, chiar și în România. Despre acest subiect dar și despre întârzierea modificării Legii Dialogului Social la GORJ TV cu Vasile Mija, președintele CSDR Gorj și Pompiliu Popete, liderul Cartel ALFA Gorj.

ZILELE COLEGIULUI TEHNIC HENRI COANDĂ, 8-9 noiembrie 2012

Metodiștii ISJ Gorj la disciplina Istorie(2012-2014)

 

 Nr.crt. Nume si Prenume Instituţia
Balcanu Sorin Școala Gimnazială „Pompiliu Marcea” Tg-Jiu
Cauc Dumitru Școala Gimnazială „Victor Popescu” Valea cu Apă
Cochină Maria C.N.”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu
Cornoiu Elena C.N.”Spiru Haret” Tg-Jiu
Croitoru Mircea Liceul Tehnologic Tismana
Ioniță Niculescu Mihaela Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Tg-Jiu
Mergea Teodor Colegiul Tehnic Nr.2
Mrejeru Marcela Colegiul Tehnic „H.C.”
Mustățea Doina Colegiul Tehnic Nr.2
Necșulea Angelica Școala Gimnazială Corobăi-Dragotești
Negrea Nicolae C.N. „George Coșbuc” Motru
Nichifor Dorina Școala Gimnazială „Alexandru Ștefulescu”
Șomîcu Cornel Școala Gimnazială „Antonie Mogoș”Ceauru
Schintee Gheorghe-Gigi Școala Gimnazială Nr.1 Telești
Udroiu Vasile Liceul Energetic Nr.1 Tg-Jiu
Vasioiu Ion C.N.”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu

 

Lecţia 3. Şi zeii pot fi pedepsiţi

       Ne întoarcem în această săptămână în antichitate şi mergem în vechea Eladă ca să-l cunoaştem pe zeul HEFAISTOS, mai puţin cunoscut celor care nu au parcurs legendele Olimpului. Poate că acest zeu ar fi avut nevoie de o cunoaştere mai amănunţită dacă ne gândim că atelierul lui din Olimp cu nicovala cea uriaşă, vatra cu jar încins şi foalele nu se opresc niciodată.

 

Hefaistos a fost fiul lui Zeus şi al Herei, dar a fost alungat din Olimp de Hera după ce a aflat că acesta era slăbănog  şi slut. Doar că acesta nu va pieri, era doar zeu ca şi părinţii săi, ba foarte curând ajunse neîntrecut în meşteşugul baterii fierului.

Hefaistos a fost salvat şi crescut de zeiţele mării Eurinome şi Thetis. Curând va fi un târ vânjos dar urât şi scop. Pe cât de mare îi era sluţenia pe atât de mare îndemânarea în a crea podoabe frumoase încât ajunse vestit până în Olimp. Trăia însă cu gândul răzbunării pentru ce i se întâmplase iar răzbunarea sa va veni foarte curând…

Conştient fiind de slăbiciunile femeieşti, primordiale de la Adam şi Eva, Hefaistos făuri un jilţ de aur de o frumuseţe neobişnuită şi îl trimise în dar mamei sale. Nu doar că acest dar nu i-a ridicat vreun semn de întrebare Herei, dar ea şi-l însuşi ca pe ceva ce i se cuvenea. Urmarea? Abia aşezată în jilţ, lanţuri de nesfărâmat o cuprinseră şi nici zeii din Olimp nu putură să facă ceva să o elibereze. Bineînţeles, făuritorul jilţului refuză să îşi elibereze mama.

Povestea are şi pildă şi happy-end. Dionysos va fi zeul care îl va ameţi pe Hefaistos cu băutură şi îl va conduce în Olimp unde el se va grăbi să îşi desfacă mama deoarece nu îşi mai amintea pricina încarcerării.

Hefaistos va rămâne în Olimp ca zeu al focului şi acolo va făuri zeilor palate de aur şi se va căsători cu prietenoasa Charis, zeiţa graţiei şi a frumuseţii.Este zeul care reuşeşte să calmeze spiritele în Olimp mai ales între părinţii săi Zeus şi Hera. (N.A. Kun-„Legendele şi miturile Greciei Antice).

Marius Badea vine la ”Repere” în 7 noiembrie 2012, ora 17.15

Profesorul Marius Badea, inspectorul școlar general adjunct al județului Gorj, vine în premieră în studiourile GORJ TV pentru o dezbatere privind problemele învățământului gorjean la emisiunea REPERE.

Ședință ISJ Gorj cu directorii în imagini

Lecţia 2: Învăţăturile lui Ioan Maiorescu

Ioan Maiorescu (1811-1864) a fost profesor de istorie şi de stilul scrierii la Craiova, conducând Şcoala Centrală din Craiova timp de mai bine de un deceniu în preajma Revoluţiei paşoptiste. S-a născut în anul 1811 la Blaj şi a murit în 1864 la Bucureşti. A slujit Revoluţia paşoptistă din postura de agent diplomatic al Guvernului revoluşionar la Frankfurt pe Main. În ţară a mai ocupat funcţia de director al Eforiei Şcoalelor(1859-1861) şi profesor de istoria românilor la Facultatea de Litere din Bucureşti. Este cunoscut  la noi şi pentru faptul că a fost tatăl criticului literar şi făuritor de şcoală, Titu Maiorescu.

Lecţiile sale de istorie erau un adevărat deliciu pentru cei care le audiau, dascălul înţelegea să facă mai multă educaţie naţională decât ştiinţă iar sfaturile sale poate ar putea fi urmate şi astăzi la mai bine de un veac şi jumătate de la moarte:

Eu, frate, încă am văzut multe, şi în toate aceste multe m-am convins că noi, fără carte, aici, în ţara aceasta, şi mai departe, în ţările acelea locuite de Români, multă viaţă nu vom avea.

            Am fost eu în ţările Apusului, şi, apoi, fost-am şi la Viena, şi pe acolo, pretutindeni, am înţeles că nimic alt nu întăreşte şi nu împodobeşte viaţa omului şi, deci, viaţa poporului mai mult ca învăţătura, ştiinţa şi artele. „

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ: Colecţiile lui Sabin Cornoiu la GORJ TV

Emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” vă oferă o ediţie specială în care Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj, vă este prezentat aşa cum îl cunosc mai puţini, un mare iubitor de istorie şi de mărturii ale trecutului. Telespectatorul va putea descoperi lucruri inedite dar şi povestea celei mai impresionante colecţii de vârfuri de săgeţi. Sabin Cornoiu este un colecţionar remarcabil dar şi un iubitor de istorie care va oferi publicului foarte curând o lucrare impresionantă despre comuna Teleşti.

 

Pentru cel care are curiozitatea şi răbdarea să îl descopere, Sabin Cornoiu este un personaj extraordinar, şi nu doar prin prisma meseriei sale, ci prin pasiunile sale unde folclorul şi tradiţiile joacă un rol important. Dacă întrebi colecţionarii, o să găseşti respect dar şi o mare nemulţumire, strânge tot şi nu dă nimic la schimb deşi recunoaşte că anumite lucruri ar putea să fie mai bine tratate şi studiate în alte colecţii.

Reporterul a rămas uimit la propriu de colecţia de costume populare, de colecţiile numismatice dar, mai ales, de colecţia de vârfuri de săgeţi din diverse epoci. Şi dacă găsim vârfuri de săgeţi din neolitic, din epoca medievală şi din cea modernă, am spus practic totul. Sunt circa 200 de exponate care acoperă milenii de istorie după cum vor putea să descopere telespectatorii în emisiunea de luni seara. Aceste vârfuri de săgeţi ar putea să facă parte în viitor dintr-o colecţie permanentă a Muzeului Judeţean.

Sabin Cornoiu este foarte preocupat de istoria meleagurilor natale, la jumătatea anului viitor fiind aşteptată o monografie a localităţii Teleşti. Colecţiile sale, printre care multe lucruri specifice Teleştiului, se vor regăsi aproape sigur într-un viitor muzeu al satului. Cartea despre comuna Teleşti cuprinde printre alte lucruri remarcabile şi numele a 600 de eroi de război dar şi foarte multe fotografii inedite.