Parcul Primăriei Băleşti la sfârşit de martie 2012

Reclame

Cine a fost odată-n Gorj: Aniversarea Mişcării Culturale „Crinul”

În primăvara anului 1917 debuta în Corneştii Gorjului o uriaşă mişcare culturală care s-a remarcat prin înfiinţarea unei Biblioteci „Crinul”, unei Societăţi Educative „Tribuna” şi a unei reviste „Crinul Satelor”. Cu filiale la Băleşti, Câmpofeni, Stolojani, Arcani şi Stroieşti, mişcarea a cuprins tot Gorjul şi s-a făcut cunoscută şi în ţară. Această mişcare a fost redescoperită prin cercetările regretatului Grigore Pupăză şi este invocată la GORJ TV de către profesorul Dan Pupăză într-un dialog cu profesorul Cornel Şomâcu.

În martie 1917 în satul Bălava din comuna Corneşti mai mulţi tineri printre care remarcăm pe Gheorghe Găvan-Jaleş, Grigore Copotoiu, Matei Băzăvan, Gheorghe Găvănescu, Ioan Lăzăroiu ş.a. puneau bazele unei Mişcări Culturale numite „Tribuna”. Cu posibilităţi materiale modeste, mişcarea cultural-artistică de la Corneşti a căpătat curând dimensiuni naţionale.

S-a început cu o bibliotecă publică despre care Gheorghe Găvan-Jaleş scria „curată ca floarea de crin să fie treaba făcută de noi, ca şi crinul să înflorească ideile noastre”, o societate culturală din care făceau parte în primul rând învăţătorii şi preoţii şi editarea unei reviste care a fost intitulată „Crinul Satelor”. Abia în 1920 apărea primul număr al revistei „Crinul satelor”, publicaţie ce avea redacţia în fosta comună Corneşti şi era editată de Societatea educativă „Tribuna”. Motto-ul acestei reviste era: „Talpa ţării, biata gloată,/Ridicând-o din noroi,/Ridica-vom Ţara toată, /Ridica-ne-vom pe noi”. Din nefericire, revista nu a apărut decât până în decembrie 1923 când din cauza greutăţilor materiale şi a bolii de plămâni ganglionare  care-l măcina pe fondator, Gheorghe Găvan Jaleş, aceasta şi-a încetat activitatea. După 1990, regretatul Gheorghe Gârdu sprijinit de oamenii de cultură Constantin Popescu şi Ion Cepoi au reluat apariţia anuală a acestei publicaţii.

Despre mişcarea culturală din Gorj a început să se vorbească curând şi în ţară de la Craiova la Turnu-Severin şi chiar la Bucureşti şi Constanţa, unde-i purtaseră drumurile pe fondatori. Întreaga poveste, cu cei doi fondatori Găvan-Jaleş şi Copotoiu morţi în anii tinereţii în emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” de luni, 2 aprilie 2012, orele 18.30 şi 20.30.

La 1 ianuarie 1920 apărea primul număr al revistei „Crinul satelor”, publicaţie ce avea redacţia în fosta comună Corneşti şi era editată de Societatea educativă „Tribuna”. Motto-ul acestei reviste era: „Talpa ţării, biata gloată,/Ridicând-o din noroi,/Ridica-vom Ţara toată, /Ridica-ne-vom pe noi”. Din nefericire, revista nu a apărut decât până în decembrie 1923 când din cauza greutăţilor materiale şi a bolii de plămâni ganglionare  care-l măcina pe fondator, Gheorghe Găvan Jaleş, aceasta şi-a încetat activitatea. După 1990, regretatul Gheorghe Gârdu sprijinit de oamenii de cultură Constantin Popescu şi Ion Cepoi au reluat apariţia anuală a acestei publicaţii.

Cu peste nouă decenii în urmă a luat naştere în satul Stolojani din fosta comună Corneşti (actuala comună Băleşti) o mişcare culturală numită Societatea educativă „Tribuna”. Iniţiatorii acestei mişcări culturale au fost Gheorghe Găvan Jaleş şi Grigore Copotoiu dar şi alţi învăţători din fostul judeţ Gorj. „Tribuna” a luat naştere la 9 aprilie 1919, scopul acesteia fiind relevat chiar din procesul verbal de înfiinţare: „Societatea va fi amica tineretului, educatoarea şi povăţuitoarea săteanului şi va avea ca deviză: „Nimic pentru noi, totul pentru popor””. Se mai spunea că societatea va căuta pe cât se poate să înveţe pe sătean a cunoaşte adevărul pentru a-l căuta singur.

Gheorghe Găvan Jaleş şi „Crinul satelor”
În 1964 statul comunist recunoştea meritele lui Gheorghe Găvan Jaleş şi propunea construirea în comuna Corneşti, Raionul Târgu-Jiu, a unui monument închinat acestei uriaşe personalităţi. Demersul nu a fost dus până la sfârşit, nici acum nu avem un monument dedicat acestei uriaşe personalităţi a Gorjului.
Dar cine a fost Gheorghe Găvan Jaleş? Un fiu de ţăran sărac din satul Bălava din fosta comuna Corneşti. Despre începuturile activităţii culturale ale sale aflăm dintr-un articol apărut în revista „Crinul satelor” din februarie 1923, semnat chiar de Gheorghe Găvan Jaleş: „Într-o zi din primăvara anului 1917 ne plimbam pe deal, vorbind despre cărţile ce citeam fiecare…din vorbă-n vorbă ajung la problema situaţiei poporului, la lipsa unei acţiuni educative pentru ridicarea lui, la cauzele acestei situaţii….Eu cred că de sus până jos este lipsă de tragere de inimă, apoi….vinovatul suntem noi toţi cei ce putem vedea puţin din rău şi nu căutăm să-l lichidăm prin mijloacele de care dispunem fiecare. Noaptea n-am dormit deloc, iar dimineaţa ne-am şi făcut un program. Am adunat toate cărţile ce am găsit pe la mine şi pe la el, le-am scris frumos într-un caiet, şi după ce am făcut trebuşoara asta am zis să se cheme biblioteca Crinul.”
Astfel începea biblioteca „Crinul” cu 150 de cărţi aşa cum arată regulamentul bibliotecii redactat la 9 martie 1917 de Gheorghe Găvan Jaleş şi Grigore Copotoiu. Biblioteca avea o centrală în comuna Corneşti  şi o sucursală în comuna Băleşti. Numărul cărţilor sporeşte prin donaţii. În 1918 avea o sucursală în satul Stroeşti(comuna Arcani) şi în satul Stolojani, comuna Corneşti. Numărul cărţilor după registrul inventar din 1919 este de 1498 , iar după darea de seamă a societăţii educative „Tribuna” din 1919, 1562 cărţi.
Societatea „Tribuna” apare ca o acţiune organizată pentru ridicarea satelor prin reprezentaţii teatrale, conferinţe, organizări de excursii, şezători şcolare, serbări, publicarea unei reviste, cursuri de adulţi, cursuri săteşti etc. Foarte interesant, în societate erau primiţi membri pe baza unui legământ de onoare plătind o cotizaţie de 1,50 lei.
Cu siguranţă, cea mai mare realizare a societăţii o constituia publicarea unei reviste cu redacţia în comuna Corneşti. Apărută la începutul anului 1920 sub numele „Crinul satelor”, revista avea pe copertă un motto: „Talpa ţării, biata gloată,/ Ridicând-o din noroi,/Ridica-vom ţara toată,/ Ridica-ne-vom pe noi”. Conţinutul revistei la primele apariţii era alcătuit dintr-un articol care purta titlul „Scrisori către săteni”, urmat apoi de articole care tratau probleme legate de viaţa satului, culegeri de folclor, lucrări cu caracter literar ş.a.
Revista „Crinul satelor” a fost editată pe rând de societatea de educaţie „Tribuna”, apoi de societăţile de educaţie „Tribuna” din Corneşti şi „Jaleşul” din Stolojani, de Societatea „Tudor Vladimirescu” cu sediul în Arcani iar mai apoi de Liga „Crinul”. Atunci, după cum sublinia Vasile Cărăbiş într-o lucrare din 1978, motto-ul a fost completat cu deviza: „Mai multă lumină! Mai multă bunătate! Muncă! Cinste!”
Această publicaţie a avut o arie de răspândire foarte mare de vreme ce în arhiva proprie se găsesc scrisori din mai toate localităţile Gorjului. Era cunoscută în judeţele Durostor, Constanţa, Roman, Vâlcea, Mehedinţi şi se găsesc schimburi cu Revista „Datina” –Turnu Severin, Revista „Zori de zi”-Râmnicu-Sărat, „Munca intelectuală”-Buzău, „Gazeta Şcoalei”-Craiova, „Vlăstarul”-Târgovişte, „Răsăritul”-Bucureşti şi „Florile Dalbe”-Bârlad.

Căminul Cultural şi monumentul care nu s-au mai făcut

La 17 iunie 1964, Sfatul Popular al Regiunii Oltenia se adresa Comitetului pentru cultură şi artă din cadrul Sfatului Popular al Raionului Târgu-Jiu cu rugămintea de a analiza oportunitatea construirii unui monument închinat lui Gheorghe Găvan Jaleş. Această propunere apăruse într-un memoriu înaintat de cetăţeanul Dumitru P. Găvan din comuna Valea Neagră, raionul Medgidia, regiunea Dobrogea, originar din raionul Târgu-Jiu.
Lucrurile erau cumva înaintate din moment ce autorul memoriului scria autorităţilor: „Vreau să stabilim locul de construcţie al Căminului Cultural Gheorghe Găvan-Jaleş din Corneşti, raionul Târgu-Jiu, pentru care s-a alocat fondul de construcţie, comunicat la radio în ziua de 5 iunie 1964 şi a monumentului din faţa acestui cămin cultural.”
Ideea apăruse mai devreme şi pentru a trece de „vigilenţa” autorităţilor comuniste, localnicii l-au făcut pe Gheorghe Găvan-Jaleş comunist post-mortem. Pentru a sublinia această idee era citat învăţătorul pensionar Gheorghe Găvănescu, decedat în 1961 la vârsta de 84 de ani, care spunea despre fondatorul „Crinului satelor” că: „Dacă Găvan Jaleş ar trăi astăzi ar fi mare ministru comunist”. Tot aici era citat I.I.Buligan, învăţător pensionar din Brădiceni, fost tribunist care îl caracteriza pe Găvan-Jaleş drept „modest şi cu atitudine hotărâtă în a-şi dărui toate puterile de muncă ale tinereţii lui, binelui obştesc, culturalizării maselor”.
În adresele trimise între diferitele autorităţi ale vremii mai întâlnim amintit şi un alt caz care ar fi trebuit să fie pilduitor pentru autorităţile comuniste. Astfel, cei 5000 de lei pe care Găvan-Jaleş i-a dat cu împrumut chiaburului Ion Cuţui pentru a-şi căuta sănătatea au fost investiţi în întregime în cărţi pe care le va aduce de la Bucureşti pentru Societatea „Tribuna”, pentru biblioteca „Crinul satelor”.
Se pare totuşi că autorităţile comuniste nu au fost sensibilizate de această mare personalitate a Gorjului de vreme ce nu s-a mai construit nici căminul cultural şi nici monumentul. Poate că ar fi timpul ca autorităţile locale, dar şi cele judeţene, să se gândească la un asemenea demers. Gheorghe Găvan Jaleş a fost o personalitate uriaşă a epocii sale iar importanţa muncii sale s-a văzut în luminarea satelor Gorjului.(Cornel Şomîcu-VERTICAL, 23 iunie 2010)

„TELEBACUL” sponsorizat de SC ARTEGO SA

Emisiunea TELEBAC 2012 de vineri, 30 martie 2012, realizată de Cornel Şomâcu a desemnat câştigătorii pentru cea de-a VII-a săptămână a concursului iniţiat de acest proiect. Elevii care au completat temele publicate pe site-ul www.telebac.ro au participat  la tragerea la sorţi. Premiile au fost oferite de SC ARTEGO SA.

La Matematică, premiul I de 150 de lei a fost câştigat de Ivona Ştefania Dinică de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, iar cele trei premii a câte 50 de lei  au fost câştigate de Roxana Berbece de la Colegiul Naţional „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbuneşti, Alina Marinela Enăşoiu de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru şi Adina Brehui de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu.

La Limba şi literatura română premiul I a fost câştigat de Adriana Maria Brănescu de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”, Elena Curelea de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, Mihaela Adelina Enache de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” şi Cătălin Chesnoiu de la Liceul Teologic din Târgu Jiu au luat premiile de 50 de lei.

PREMIILE TELEBAC 2012 LA GORJ TV

Vineri, 23 martie 2012, Campania de premiere „TeleBAC – înveţi şi câştigi!” a desemnat câştigătorii săptămânii. Emisiunea moderată de Cornel Șomâcu a avut drept invitați pe profesorul Valeriu Drulă, directorul Colegiului Național ”George Coșbuc” din Motru și câțiva participanți la concurs de la acest liceu.

PREMIILE:

La Matematică, premiul I de 150 de lei a fost câştigat de Adelina Opriţa, elevă la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu. Cele trei premii de  câte 50 de lei au fost obţinute de Mona Khraibani de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, Ana Maria Anghelescu de la Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu” şi Larisa Dorina Calotă de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu.

La Limba şi literatura română, premiul I de 150 de lei a fost câştigat de Izabela Alina Nicolovici de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”.  Cele trei premii a câte 50 de lei au revenit lui Daniel Budeanu – Liceul Teologic, Ştefania Doriana Cociorva de la Colegiul Naţional „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbuneşti şi Mihaela Adelina Enache de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”.

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ: Bisericile Ceplea și Broșteni și istoria lor

Zona de sud a județului Gorj, în special cea situată între  localitățile Turceni și Țântăreni, a jucat un rol foarte important în timpul Revoluției de la 1821 condusă  de Tudor Vladimirescu. Din localitățile Ceplea și Boroșteni s-au tras mulți din căpitanii lui Tudor Vladimirescu și tot de aici mulți dintre prigonitorii săi. Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” reconstituie o parte dintre evenimentele de acum două secole cu sprijinul prof. dr. Marcela Mrejeru, un cercetător atent al trecutului acestei zone.

La începutul secolului al XIX-lea hotarul dintre județele Gorj și Mehedinți era în preajma localității Turceni de astăzi, această zonă constituind o bază pentru Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Locuitorii satelor Ceplea și Broșteni, inclusiv singurul căpitan femeie din ”Adunarea Norodului”, își vor găsi locul în ascultarea revoluționarului pandur.

La peste două secole de la evenimente, memoria  locurilor mai păstrează încă amintirea celor întâmplate. La Broșteni, biserica datând din secolul al XVIII-lea , este locul unde trupele otomane și-au băgat caii în incintă după evenimente iar mulți locuitori au plătit uneori cu viața apartenența la ”Adunarea norodului”. La Ceplea în luna mai 2012 va fi resfințită o biserică nouă pe locul unor ruine  care datau de câteva decenii și care erau rămășițele unui lăcaș de cult unde și Tudor Vladimirescu s-a închinat.

Biserica din Ceplea a fost ctitorită de boierul Nicolae Cepleanu, în mijlocul moşiei lui, mormântul său aflându-se chiar lângă absidă. Edificiul seamănă cu Biserica “Sfânta Treime” a Mânăstirii Strâmba Jiu, de la care, se pare, că meseriaşii care au ridicat-o s-au inspirat.  Cel mai probabil, acesta este și  motivul pentru care autorităţile locale au hotărât să deschidă aici un schit, care să funcţioneze sub coordonarea Mânăstirii Strâmba Jiu începând din acest an.

Mai multe informații, inclusiv despre înșiruirea satelor gorjene mai departe de Jiu din timpul Regulamentelor Organice, luni pe GORJ TV.

Vrabia mălai visează!

 De la 1 mai 2012,

Sediul CE Oltenia va fi la Turceni

Consiliile de administratie de la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, au aprobat fuziunea acestor companii în vederea înființării Complexului Energetic Oltenia. Consiliile de Administrație ale societăților implicate asigură înființarea și functionarea noii companii începând din luna mai 2012.

 Într-un comunicat al Ministerului Economiei transmis astăzi presei se precizează: „Ținând cont de aspectele legate de funcționarea operativă dar și de optimizarea activității de coordonare și conducere administrativă, sediul S.C.Complexul Energetic Oltenia S.A. va fi în județul Gorj, în cadrul actualului Complex Energetic Turceni”.

Aceasta a fost una din deciziile luate în reuniunea desfășurată la Ministerul Economiei. De asemenea, consiliile de administrație au aprobat atât proiectul de fuziune, cât și celelalte documente prevăzute de lege aferente acestui proces (Raportul de evaluare, Raportul de audit asupra bilanțului în scop de fuziune, Raportul administratorilor cu privire la Proiectul de Fuziune, Mandatele legale ale Președintilor Consiliilor de Administrație etc).

Înființarea noii societăți va contribui-spun specialiștii în domeniul economic- la susținerea lucrărilor de investiții aflate în derulare în cadrul societăților componente, care sunt de circa 1 miliard de euro din care 500 milioane euro investiții de mediu și 300 milioane euro investiții în activitatea minieră.

După cum am anunțat la vremea respectivă, Guvernul a aprobat în octombrie anul trecut un proiect privind înființarea complexurilor energetice Oltenia și Hunedoara. Complexul Energetic Oltenia se va forma prin fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia, CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova.

PREMII OBTINUTE LA CONCURSUL ‘’LES AMIS FRANCOPHONES’’, CEAURU 2012

PREMII OBTINUTE LA CONCURSUL ‘’LES AMIS FRANCOPHONES’’, CEAURU 2012

 

 PREMII SECTIUNEA I (LE MONDE FRANCOPHONE) :

 

 

Premiul I : –  Spuma Catalin (COLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI/ BIBL. CHENDEA DOINA)

                 –  Baldovin Andrada (SCOALA GEN. 1, BUMBESTI-JIU/ PROF. UNGUREANU OLIMPIA)

 

Premiul II : Caprita Daria (SCOALA GENERALA NR.1, BUMBESTI-JIU/ PROF. SĂVESCU ADRIAN)

Stirbu Constantin (GRUP SCOLAR ENERGETIC TG-JIU)

Premiul III : Prier-Deaconu Luiza  (SC. GEN. ‘’ALEXANDRU STEFULESCU’’ TG-JIU/ PROF. DANA BUZERA)                 

                   Spineanu Maria Georgiana (COLEGIUL TEHNIC ‘’GEN. GHEORGHE MAGHERU’’)

 

 

Premii Secţiunea II (Poésie, Chanson, Théâtre)

MARELE PREMIUIonescu Ancuţa –Şcoala Gen. ‘’C. Săvoiu’’ Tg-Jiu

 

LOCUL I

 

NUELEANU BIANCA, PAPOE ADELINA, FÎCEA CĂTĂLIN ‘’LA VOYANTE’’ – DELPHINE ROUX SC. GEN. ‘’SFÂNTUL NICOLAE’’ TG-JIU/PROF. LILIANA CIOCHINĂ

 

OLTEANU DRAGOS, ARMASOIU ALICE LE BOURGEOIS GENTILHOMME – MOLIERE COLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI/ PROF. DĂDĂLĂU LUMINIȚA

 

LOCUL II

 

MOTORGA SERGIU, FALCOE BIANCA, CONSTANTINESCU DANIELA, MANGHERA MELISA, SUSANA DENISA ( CLS aV-a) LIBERTÉ -PAUL ÉLUARD G.S.I. TISMANA/ PROF. ONICĂ MIHAELA-GEORGIANA

 

GIURCĂ ALEXANDRA

(CLS a XI-a )

JE VEUX– ZAZ LICEUL DE MUZICĂ SI ARTE PLASTICE ‘’CTIN BRĂILOIU’’ TG-JIU/ PROF. MELANIA MIHAI

 

LOCUL III

 

LUNGU OANA ( CLS a XI-a) PRIÈRE– M. EMINESCU (TRADUCERE ELISABETA ISANOS) LICEUL DE MUZICA SI ARTE PLASTICE ‘’CONSTANTIN BRAILOIU’’ TG-JIU/ PROF. MELANIA MIHAI

 

SPINEANU MARIA-GEORGIANA (CLS a X-a) JE T’AIME – LARA FABIAN COLEGIUL TEHNIC  ‘’GEN. GHEORGHE MAGHERU’’/ PROF. MARCELA CĂTĂLINA

 

 

 

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ în 19 martie 2012:

Nicu D. Miloşescu-primul tipograf din Târgu-Jiu

 

Emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” din 19 martie 2012 este dedicată lui N.D. Miloşescu(1856-1924), primul tipograf de la Târgu-Jiu, cel care a avut o tipografie proprie, o litografie şi chiar o mare librărie. Întrucât în aceste zile Muzeul Judeţean a realizat  o expoziţie pe această temă, invocăm personalitatea acestuia împreună cu tânărul istoric Valentin Pătraşcu, cercetător în cadrul instituţiei amintite.

 

Venit din Mehedinţi în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Nicu D. Miloşescu s-a  dedicat meseriei de tipograf, iar in anul 1880 isi va deschide o tipografie proprie la Tg-Jiu pe strada Drumul cel Mare (strada Tudor Vladimirescu de astazi) unde se va si stabili pentru mai târziu. A reuşit să îşi facă o afacere cu tipografie, litografie, librărie etc. Dar a dinamizat şi viaţa culturală din această zonă.

Primele publicaţii gorjene datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tot de atunci am avut şi apariţia primei tipografii din Gorj aparţinând lui Nicu D. Miloşescu. Acesta deschidea tipografia la Târgu-Jiu în decembrie 1880, folosind o maşină uzată dar recondiţionată. În doar un singur an şi-a format o echipă de tineri tipografi şi a tipărit primele cărţi. Prima carte tipărită la Târgu-Jiu a fost nuvela „Nicu Steluţă” a gorjeanului Emanoil Părăianu.
În ianuarie 1882 a apărut ziarul „Vulcanul” iar apoi „Vocea Gorjului” şi „Săteanul”. În anii următori au apărut noi publicaţii la aceeaşi tipografie: „Gorjiul” (1887), „Parângul” (1891), „Jiul” (1894), „Ardeiul” (1895), „Amicul tinerimii” (1895), „Lupta Jiului” (1896), „Lumina satelor” (1899), „Vocea Jiului” (1905), „Gorjiul nou” (1908), „Deşteptarea” (1911), „Lumina” (1912), „Viitorul Gorjului” (1921), „Pandurul” (1935), „Cuvântul Gorjului” (1937), „Ţara lui Litovoi” (1941) ş.a.
În jurul lui Miloşescu se vor strânge Alexandru Ştefulescu, Emanoil Părăianu, Vitold Rola Piekarski ş.a. În tipografia lui Miloşescu au apărut lucrările lui Ştefulescu: „Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului”, „Istoria Târgu-Jiului”, „Gorjul istoric şi pitoresc”, „Mânăstirea Polovragi”, „Mânăstirea Strâmba”, „Mânăstirea Crasna” etc. Nicu D. Miloşescu a murit la 17 ianuarie 1924 şi este înmormântat la Târgu-Jiu.

Întreaga poveste luni, 19 martie 2012, la GORJ TV.

„Les amis francophones” la Şcoala Generală Ceauru(în imagini)

Câștigătorii TELEBAC 2012 la GORJ TV

Săptămâna a V-a a Concursului TELEBAC 2012 a oferit premii vineri, 16 martie 2012, în emisiunea prezentată de Cornel Șomâcu. Iată câștigătorii:

Premii Limba română:

Premiul I, 150 LEI: Larisa Dorina Calotă, CC Virgil Madgearu;

Premii 50 LEI: Maria Adriana Brănescu CC Virgil Madgearu;

Andreea Văcaru- CC Virgil Madgearu;

Adina Brehui -CC Virgil Madgearu.

Matematică: Premiul I, 150 LEI: Florin Lădaru, CN Ecaterina Teodoroiu;

Premii 50 LEI: Daiana Cornescu-CC Virgil Madgearu;

Dorian Vasile Ilieş- CN George Cosbuc-Motru;

Silvia Vodoiu- CNC Virgil Madgearu.

Festivalul-concurs de creație francofonă ”Les amis francophones” la Școala Generală Ceauru

               Școala Generală Ceauru găzduiește cea de-a doua ediție a Concursului ”Les amis francophones”.  Evenimentul este  înscris în calendarul actvităţilor desfăşurate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj şi Association Roumaine des Professeurs de Franςais – Gorj pentru a marca Săptâmâna Internaţională a Francofoniei  (14-20 martie 2012).

Association Roumaine des Professeurs de Francais – Gorj, în colaborare cu  Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, va organiza în ziua de 17 martie 2012 Festival-Concurs cu participare internaţională de creaţie literară şi imagine, intitulat  “LES  AMIS  FRANCOPHONES”. Festivalul-Concurs se desfaşoară în cadrul unui parteneriat educaţional iniţiat de către  Association Roumaine des Professeurs de Francais – Gorj şi se adresează atât cadrelor didactice cât şi elevilor pasionaţi de limba si literatura franceză. Activitatea înscriindu-se în calendarul activităţilor prin care se va marca Săptămâna Internaţională a Francofoniei. În cadrul acestei activităţi se doreşte cultivarea interesului elevilor şi a părinţilor pentru limba franceză, dezvoltarea aptitudinilor estetice şi fixarea deprinderilor de a utiliza vocabularul limbii franceze, dar şi dezvoltarea deprinderilor de creaţie plastică şi artistică.

●  PARTENERI :

Universitatea  ‘’ Constantin Brâncuşi’’  din Tg – Jiu

Universitatea ’’ Spiru Haret’’ Bucureşti – Centrul Tehnologic Tg-Jiu

Asociaţia’’ Tineri  Fără  Frontieră’’ Gorj

Biblioteca Judeţeană ’’Christian  Tell’’ ,Tg – Jiu

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural Naţional Gorj

Departamentul ’’Eurolingua’’ din cadrul FSJL din Tg – Jiu

Şocietatea Naţională pentru Educaţie şi Cultură ’’Spiru Haret’’ – Filiala Gorj

Şcoala Generală ’’Ecaterina Teodoroiu’’ din Tg-Jiu

Colegiul Comercial ’’Virgil Madgearu’’,  Tg-Jiu

Colegiul Naţional ’’Ecaterina Teodoroiu’’,  Tg-Jiu

Colegiul Naţional Nr. 2, Tg-Jiu

Primăria și Consiliul Local Băleşti

COORDONATORI LA NIVEL DE INSPECTORAT SCOLAR JUDETEAN:

Preşedinte manager –  prof. Justin Sebastian Paralescu

Preşedinte executiv –  prof. Luminiţa Mili Popescu

Preşedinte prof. Viorica Floarea  Spahiu

COORDONATORI  DE PROIECT :

 

      ▪    prof. Viorica Floarea  Spahiu, Şcoala Generală ’’Ecaterina Teodoroiu’’ din Tg-Jiu

  • prof. Elena- Cristina Năgăra, Şcoala Generală Ceauru, Băleşti, jud. Gorj
  • prof. Elena Ţîrcă, Şcoala Generală Ceauru, Băleşti, jud. Gorj

 

      ●   Vicepreşedinţi:

  • prof. Luminiţa Sandu
  • prof. Cornel Şomîcu
  • prof. Gabriel Victor Popescu
  • prof. Daniel Drumen
  • prof. Dumitru Firoiu

 

●    Comitetul ştiinţific:

  • Prof.dr.Oana Păstae, Facultatea  de Ştiinţe Juridice şi Litere, Tg-Jiu
  • prof. Melania Mihai, Liceul de      Muzică şi Arte Plastice‘’Constantin Brăiloiu’’, Tg- Jiu
  • prof. Elena- Cristina Năgăra, Şcoala Generală Ceauru,      Băleşti, jud. Gorj
  • prof. Elena Ţîrcă,      Şcoala Generală Ceauru, Băleşti, jud. Gorj
  • prof. Nicoleta Grigore,      Colegiul Naţional’’ Ecaterina Teodoroiu’’ din Tg- Jiu
  • prof. Minodora Paliu, Colegiul Naţional’’ Ecaterina      Teodoroiu’’ din Tg- Jiu
  • prof. Eliana Vasilica Bistreanu, Colegiul Tehnic Nr. 2, Tg-Jiu
  • prof. Otilia Bengescu, Colegiul Tehnic Nr. 2, Tg-Jiu
  • prof. Irina Bădescu, Colegiul Naţional‘’Spiru Haret’’, Tg-Jiu
  • prof. Loredana Stoian, Colegiul Naţional ‘’Tudor      Vladimirescu’’ din Tg- Jiu
  • prof. Ionela Luiza Safaliu, Şcoala      Generală ‘’Pompiliu Marcea’’, Tg-Jiu

 

●    Comitetul tehnic:

      ▪    prof. Claudia Zaharia, inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj

      ▪    prof. Marius Staicu, inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj

      ▪    prof. Ion Elena, inspector de specialitate, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj

      ▪    prof. Viorica Floarea  Spahiu, Şcoala Generală ’’Ecaterina Teodoroiu’’ din Tg-Jiu

      ▪    prof. Camelia Popescu , Colegiul Naţional ‘’Tudor Vladimirescu’’ din Tg- Jiu

      ▪    prof. Laurenţiu Popescu , Liceul de Muzică şi Arte Plastice‘’Constantin Brăiloiu’’, Tg- Jiu

      ▪    prof. Eugen Tiţa, Şcoala Populară de Artă, Târgu-Jiu

      ▪    prof. Elena- Cristina Năgăra, Şcoala Generală Ceauru, Băleşti, jud. Gorj

      ▪    prof. Elena Ţîrcă, Şcoala Generală Ceauru, Băleşti, jud. Gorj

 

 

●  COMISIA DE EVALUARE  ediţia  a II-a, Băleşti,  2012

      Comisia de evaluare pentru fiecare secţiune va fi alcătuită din  profesori de limba franceză, educaţie muzicală şi educaţie plastică din Tg- Jiu, judeţul Gorj şi din străinătate.

 

  1. A.    DENUMIREA PROIECTULUI – TITLUL

▪ Titlul : Festivalul-Concurs de creaţie, cântec şi poezie francofonă ‘’Les amis francophones’’

Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează :  Cultural – Artistic,

                                                             Educaţie pentru dezvoltare personală şi de grup.

▪Tipul de proiect : Judeţean cu participare internaţională

 

  1. B.    APLICANTUL : Association Roumaine des Professeurs de Franςais –  Gorj

                                      Membre de la Fédération Internationale des Professeurs de Français                      

                                    ▪ Şcoala Generală Ceauru, Băleşti , jud. Gorj

 

  1. C.    Coordonate de contact :

prof. Spahiu Viorica, tel. 0726187556, e-mail:  vioricaspahiu@yahoo.com

prof. Năgăra Elena- Cristina, tel. 0763815597, e-mail: elenacristinajderu@yahoo.com

Prof. Ţârcă Elena, tel. 0760333101, e-mail, tircaelena@yahoo.com

 

 

 

Moise Bojincă la REPERE

Emisiunea ”Repere” din 14 martie 2012 vă oferă o întâlnire cu prof. univ. dr. Moise Bojincă, candidat la funcția de rector al Universității ”Constantin Brâncuși” în data de 19 martie. Dialogul este cu atât mai interesant cu cât competiția a rămas doar în doi, împreună cu prof. univ. dr. Constantin Căruntu, Dorel Chirițescu retrăgându-se în favoarea acestuia din urmă.

Concursul Național ”VERTICAL” pe 2 iunie 2012

CONCURSUL NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE MATEMATICĂ ŞI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ „VERTICAL” 2012

        CONCURSUL NATIONAL INTERDISCIPLINAR DE MATEMATICA SI LIMBA SI LITERATURA ROMANA „VERTICAL” 2012. EDITIA A VI-A, 2 iunie 2012, SCOALA GENERALA CEAURU-BALESTI

COMPETIŢIA SE AFLĂ LA POZIŢIA 402/2012 ÎN CALENDARUL MECTS.

NU SE PERCEP TAXE DE PARTICIPARE PENTRU CONCURS

Echipajul fiecărui judeţ va avea cel mult 15 elevi, distribuţia lor pe clase rămânând la latitudinea profesorilor.
Persoanele care doresc cazare pot solicita acest lucru organizatorilor, pana cel târziu 6 aprilie 2012.
Locul de desfasurare: Scoala Generalã Ceauru, comuna Băleşti, judeţul Gorj

Grupul ţintă:

Elevii claselor a IV a, a V a, a VI a, a VII a si a VIII a din judeţ şi din ţară
Organizatori :

-Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj
-Casa Corpului Didactic Gorj

-Asociaţia PROVERTICAL Gorj

-Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu
-Scoala Generală Ceauru
-Săptămânalul „Vertical”

Scopul manifestarii:


Concursul are ca obiectiv promovarea ideilor de competitivitate si de performanta si se adreseaza elevilor cu aptitudini, inclinatii si interes deosebit pentru disciplinele matematica si limba si literatura romana. Programa de concurs este aceeasi cu programa de la olimpiada judeteana.

Obiective urmarite:

Dezvoltarea unor abilitati de lucru corespunzãtoare diversitatilor de nevoi de învatare la nivelul clasei.

Sectiuni propuse:

Secţiunea I – Concursul interdisciplinar
Sectiunea II- Rezultatele concursului şi premierea concurenţilor

Pentru informatii suplimentare , va rugăm sa ne contactaţi la:

tel/fax: 0253 / 21.09.73 sau la adresele de e-mail:

scoalaceauru@yahoo.com

feli_024@yahoo.com

popadictin@yahoo.com

somicucornel@yahoo.com

Cine a fost odată-n Gorj

Filofteia Lăcătuşu, 35 de ani de la sfârşitul tragic

La începutul lui martie 1977, în cumplitul cutremur care a devastat Bucureştiul pierea Filofteia Lăcătuşu, o interpretă de folclor căreia la vremea aceea i se prevestea un viitor artistic foarte promiţător. Era doar la şase luni de o nuntă absolut spectaculoasă în Gorjul din vremea aceea şi nu împlinise nici 30 de ani la momentul dispariţiei. Povestea la GORJ TV în emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj”, invitatul realizatorului Cornel Şomâcu fiind cunoscutul documentarist Dorin Brozbă, autorul unei cărţi despre marea solistă.

 

Filofteia Lăcătuşu a fost vedeta Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu în perioada 1969-1977. La nici 30 de ani era cunoscută la nivel naţional atât prin înregistrările radio şi tv cât şi prin intermediul unor discuri de vinilin. Putea să fie urmaşa Mariei Lătăreţu dar destinul său a fost scris altfel…

Căsătorită prima dată la doar 15 ani, aşa cum se încheiau căsătoriile prin satele noastre odinioară, Filofteia Lăcătuşu a pierdut unicul copil într-un accident de maşină. S-a recăsătorit dar destinul i-a jucat o nouă festă, a murit când nu împlinise 30 de ani şi la doar şase luni de la nuntă. Tragica întâmplare este cu atât mai dureroasă cu cât camera pe care o închiriase iniţial la hotelul „Victoria” din Bucureşti a rămas intactă, ea şi soţul său fiind găsiţi într-o altă aripă prăbuşită a hotelului.

Marea artistă s-a născut pe 7 iunie 1947 în comuna Alunu- Vâlcea, localitatea a ţinut de Gorj până în 1968, şi a murit în braţele soţului său, Gheorghe Simu, la vârsta de 30 de ani, la cutremurul din 4 martie 1977. Ei se aflau în Bucureşti, unde merseseră pentru ca Filofteia să înregistreze, la Electrecord, al treilea disc al său. Despre cel de-al doilea disc intitulat „Jiule, pe malul tău” s-a vorbit mult în 1975 iar Televiziunea Română a programat mai multe filmări cu solista la Suseni, Muzeul de la Curtişoara şi studiourile de la Bucureşti. Emisiunea difuzată luni seara de GORJ TV este filmată chiar la casa din Muzeul Curtişoara unde în urmă cu 37 de ani a înregistrat Filofteia Lăcătuşu, locaţie care va găzdui o casă memorială din această vară.

Iată ce povesteşte Dorin Brozbă despre Filofteia Lăcătuşu în singura carte dedicate solistei:

Succesul Filofteiei Lăcătuşu, câştigătoare a locului doi la prima ediţie a Festivalului ,,Maria Tănase” de la Craiova, n-a trecut neobservat nici de Gelu Barabancea, directorul şi dirijorul Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, instituţie înfiinţată cu un an mai înainte, în 1968, care dorea să facă performanţă în actul cultural numai cu artişti de mâna întâi. Într-o seară,după un spectacol al gorjenilor la Râmnicu-Vâlcea,maestrul Barabancea, prin intermediul vărului său, Fănică Barabancea, membru al Tarafului „I.T.A.” din oraşul de pe Olt,a reuşit să discute cu soţii Lăcătuşu, Filofteia şi Mite, cărora le-a cerut să vină la Târgu-Jiu şi să lucreze împreună. De obârşie gorjeni, Filofteia şi soţul au acceptat propunerea maestrului şi în decembrie 1969 erau deja angajaţi la „Doina Gorjului”.

Pe atunci, la începutul anilor ’70, sediul „Doinei Gorjului” se afla în incinta Teatrului de vară, loc unde îşi desfăşoară activitatea în zilele noastre Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu. Maestrul Gelu Barabancea era inginer de profesie, însă, printr-o ambiţie ieşită din comun, puţin mai târziu, absolvise cu rezultate excepţionale şi Conservatorul bucureştean. De loc din Corabia, judeţul Olt,dirijorul venise la Târgu-Jiu să facă lucruri deosebite cu acest ansamblu artistic şi avea susţinerea totală a Comitetului judeţean al Sindicatelor, organul ierarhic superior de care aparţinea această instituţie culturală.

Familişti fiind,cu un copil în întreţinere, soţilor Lăcătuşu li s-a repartizat un apartament pe strada Minerilor, după care, în scurt timp, au intrat vârtos la treabă ! Gelu Barabancea era un om foarte pretenţios cu toţi cei ce erau în preajma sa. Nu accepta jumătăţile de măsură şi era un adversar neîmpăcat al artiştilor care prestau în… particular, pe la nunţi, boteze şi alte cumetrii. În fiecare luni de dimineaţă, la ora nouă,când începeau repetiţiile, fiecare solist era testat la voce iar pe cei ce „călcau strâmb” îi trimitea imediat acasă, pentru două-trei zile,fără să fie salarizaţi.

Socotit de toată lumea drept ctitorul incontestabil al Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”, Barabancea a reuşit ca în mai puţin de doi ani de zile,după o serie de concursuri foarte severe, să adune o pleiadă de valori autentice, aşa cum erau : Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, Filofteia Lăcătuşu, Nelu Bălăşoiu, Mihai Lazăr, solişti vocali, Niculae Petre Emil(Dide), Ionel Puia, Costică Burleanu, Nelu Ciocan, Nicolae Lătăreţu, Florea Stan,Ion Enoiu, Alexandru Tănase, Ion Bobirci, Alexandru Trohonel, Ion Lătăreţu, Tudor Mustăţea, Virginica Surcel, instrumentişti, sau Dumitru Durlai, Mihai Pilaf, Porumbiţa Mitran, Florea Dobrescu, Florin Badea, Florentina Florescu, Elena Pârcălăbescu, Maria Codreanu, Ioana Iureşel, Melania Smeu, Florea Merişor, dansatori.

Oricare cititor ce parcurge cu privirea, fie şi în treacăt,aceste nume ajunse celebre ulterior, îşi dă seama cu uşurinţă de marea valoare a Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”. Ca urmare, an de an se organizau turnee de câte două-trei luni în întreaga ţară, obţinându-se bani frumoşi, succese şi multă faimă pentru toţi cei ce evoluau pe scenă.Moartea neaşteptată a maestrului Gelu Barabancea, în 1973,la doar 42 de ani,omul care avea merite incontestabile în creşterea valorică a Filofteiei, n-a descumpănit-o, ci, dimpotrivă, a ambiţionat-o şi mai mult în continuarea unei cariere artistice de excepţie. Noul partener de viaţă o susţinea necondiţionat în tot ceea ce făcea iar bunele rezultate n-au întârziat să apară. Mai întâi, după o muncă de aproape o jumătate de an, în 1975,a înregistrat la „Electrecord” ce-l de-al doilea său disc, pe format mare,intitulat sugestiv pentru aceste frumoase plaiuri: „Jiule, pe malul tău”. El conţine 11 cântece de mare sensibilitate artistică, dintre care la loc de cinste se situează celebrele „Ascultă, gorjanule”, „Am auzit o minciună”, „Măi neicuţă, nu uita” sau „Gorjule, iubitul meu”.

Încântaţi de creaţiile scoase pe piaţă de cunoscuta gorjeancă Filofteia Lăcătuşu, realizatorii de la Televiziunea Română i-au făcut o seamă de înregistrări, filmate în satul Suseni, la Muzeul de la Curtişoara şi în studiourile de la Bucureşti. Dintr-o cauză inexplicabilă, în zilele noastre, redactorii de la emisiunile folclorice ale aceleaşi televiziuni,publice de astă dată, le programează rar sau deloc, spre dezamăgirea multor iubitori ai cântecelor Filofteiei noastre.

Odată cu succesele artistice obţinute de solistă,nici colegii de la Ansamblul „Doina Gorjului” nu se lăsau mai prejos. Maestrul Stelian Ghiocel,noul dirijor, acorda atenţie sporită fiecărui angajat care dorea perfecţiune în tot ceea ce făcea. Marii avantajaţi nu erau decât spectatorii care aveau privilegiul de a fi răsfăţaţi, pe lângă soliştii vocali,cu dansurile corpului de balet în care excelau şi acum, după „epoca Barabancea”, Dumitru Durlai, Mihai Pilaf, Jeni Cristian, Mitică Hornea, Monica Mirulescu, Ioana Lupulescu sau Mariana Dima. De instrumentişti, ce să mai zicem? Adevăraţi aşi ai genului! Virginica Surcel, Costică Burleanu, Nelu Ciocan, Marin Feraru, Nicu Lătăreţu, Nicolae Petre Emil Dide, Ionel Puia, Dorel Mustăţea, Alexandru Tănase, Virgil Falcoe… Era în anul 1976! Prin tot ceea ce făceau în munca artistică,membrii Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” confirmau încă o dată că judeţul de pe Jiul de Sus este un nesecat izvor de talente, demne urmaşe ale faimoşilor dumnealor înaintaşi: Nicu Novac,Maria Lătăreţu, Tică Lătăreţu,Iustina Băluţeanu, Petre Geacu Cătăroiu, Nelu Bobirci sau ale atunci recentului mare dispărut, Gelu Barabancea.”

Premii la TELEBAC 2012

Ca la fiecare sfârşit de săptămână, Proiectul TELEBAC şi-a desemnat câştigătorii în emisiunea moderată de Cornel Şomâcu. Fundaţia „Pandurul” şi GORJ TV au oferit premii de 600 lei.

Campania de premiere „TeleBAC – înveţi şi câştigi!” a desemnat vineri, 9 martie, câştigătorii săptămânii. La Matematică, premiul I de 150 de lei a fost câştigat de Andreea Cebuc, elevă la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru. Cele trei menţiuni a câte 50 de lei au fost obţinute de Andrada Adelina Giungală de la acelaşi colegiu, dar şi de Marius Adelin Popescu şi Larisa Dorina Calotă, ambii de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu.

La Limba şi literatura română, premiul I de 150 de lei a fost câştigat de Adina Brehui de la Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”, iar cele trei menţiuni a câte 50 de lei au revenit lui Daniel Budeanu – Liceul Teologic, Denisa Logăscu şi Denisa Diţoiu – Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”.

Minerii din Valea Jiului sperie în continuare Puterea

De câteva zile, Valea Jiului fierbe după ce minerii nu și-au primit sumele promise de autorități. Era vorba de o creștere cu circa 10% a salariilor, în condițiile în care oricum salariile sunt cu mult mai mici decât în Gorj. Ca și în 1999, minerii au anunțat că merg la București să protesteze iar autoritățile au dat în sperieți. Ce pot face 7-8000 de mineri câți au mai rămas în Valea Jiului? De ce le e frică autorităților de folosesc o forță total disproporționată în zonă?

Ar fi de discutat de ce autoritățile încerc să pună paie pe foc în conflictul din Valea Jiului? Poate pentru a justifica, la fel ca și CDR-ul odinioară, că lumea se opune reformelor. Valea Jiului este însă la capătul răbdării iar perspectivele sunt ca doar 3 mine să rămână în stare de funcționare, așa că practic minerii nu au ce pierde.

Surprinde însă ”cumințenia” liderilor sindicali din Gorj, nici o acțiune de solidarizare și nici participare directă. ”Ortacii” din Valea Jiului sunt singuri, rămâne de discutat dacă o eventuală forțare a Defileului Jiului le va aduce și suportul altor categorii sociale chiar și din județul nostru. Probabil că mai degrabă nu pentru că oamenii au început să se obișnuiască cu un stat polițienesc și nu ies la proteste.

Apropo, destul de slabe televiziunile de știri! De la București trasmiteau în direct, Valea Jiului e mai departe. Și încă o întrebare, ce vină au cei care nu pot tranzita Valea Jiului din cauza exclusivă a jandarmilor?

REPERE despre ”Învățământul profesional în Gorj și problemele care le ridică”

”Învățământul profesional în Gorj, dificultăți insurmontabile!?”

Invitați: Marius Buzera-director Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”

                  Ionel Oană-director Grup Școlar Energetic 

Cine a fost odată-n Gorj:

42 de ani de la redescoperirea lui Brâncuşi

 

 

Dacă în perioada 1948-1956 autorităţile comuniste de la Gorj au intenţionat să scape de moştenirea lui Brâncuşi, artistul fiind socotit unul de sorginte burgheză, după circa două decenii lucrurile se vor schimba în mod esenţial. Începând cu anul 1970, Brâncuşi era redescoperit atât la Târgu-Jiu cât şi la Hobiţa unde se construia o casă memorială despre care presa postdecembristă „descoperea” că nu era cea originală. Invocă acele vremuri în lumina documentelor de arhivă jr. Dan Cismaşu, reprezentant al Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, în emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj” realizată de Cornel Şomâcu.

 

Totul a început în anul 1970 când Consiliul Popular Judeţean Gorj emite Decizia cu numărul 178 din data de 19 mai prin care se dispunea ca pentru păstrarea şi punerea în valoare a vestigiilor istorice şi etnografice din fiecare oraş şi comună, Comitetul pentru Cultură şi Artă, Inspectoratul Şcolar Judeţean în colaborare cu Consiliul Pionierilor şi organizaţiile de masă vor sprijini comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale de a continua acţiunea de organizare a muzeelor orăşeneşti şi comunale a punctelor muzeale în toate oraşele şi comunele judeţului, acţiune ce era coordonată de Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Artă.
Comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale aveau să antreneze în această acţiune cadrele didactice şi deputaţii care în colaborare cu organizaţiile de masă trebuiau să facă apel la cetăţeni să doneze în acest scop obiecte de interes muzeal. Aceleaşi consilii aveau să asigure spaţiul necesar înfiinţării acestor muzee sau puncte muzeale.
Prin aceiaşi decizie se propunea Comitetului judeţean pentru cultură şi artă să continue lucrările de organizare a secţiei de etnografie în aer liber de la Curtişoara cu tema: „Arhitectura populară din Gorj” în care scop se vor depista şi achiziţiona cele mai reprezentative construcţii ţărăneşti din zona Gorjului iar cele achiziţionate vor fi mutate şi reconstruite la Curtişoara până la data de 1 octombrie 1970. S-a impus prin această decizie ca şi locuinţele din satul Curtişoara care aveau să se construiască pe viitor să fie construite tot în stilul tradiţional dat fiind faptul că în acest sat se păstrase până la acea dată în construcţii arhitectura tradiţională a acestei localităţii.
La aceiaşi dată de 19 mai 1970 Consiliul Popular Judeţean Gorj prin Comitetul Executiv a emis Decizia numărul 179 al cărui prim articol cuprindea următorul cuprins: „Pentru cinstirea memoriei marelui sculptor CONSTANTIN BRANCUSI, se va organiza cu sprijinul C. S. C. A. pe locul fostei case natale o construcţie – gospodărie, tipică zonei şi linii generale apropiată ca stil casei Brâncuşi, care va cuprinde casa de locuit şi dependinţele – pivniţă, pătul, fîntînă cu cumpănă, împrejmuire etc. – precum şi obiectele de interior – constituindu-se ca filială a Muzeului Judeţean Gorj.
În acest scop, pînă la 15 iulie 1970, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă va depista şi achiziţiona o casă din satul Hobiţa, contemporană şi apropiată ca stil casei natală a lui Brâncuşi, precum şi dependinţele, care vor fi mutate şi reconstruite în curtea casei părinteşti, pe locul casei vechi.”

Se impunea tot prin conţinutul deciziei amintite numărul trecut ca până la data de 15 iulie acelaşi an amenajarea drumului de acces din şoseaua judeţeană către casa – muzeu nou înfiinţată dar şi amenajarea celorlalte obiective declarate monumente istorice din satul Hobiţa. Totodată aveau să se amenajeze şi locuri de parcare dar şi indicatoare pentru semnalizarea acestor obiective turistice.

Prin articolul al treilea al acestei decizii se impunea însă şi Sfatului Popular al Municipiului Târgu Jiu să ia măsuri pentru amenajarea aleilor din grădina publică dar şi a organizării sistemului de iluminat sau a altor lucrări pentru punerea în valoare a „Complexului Brâncuşi” dispunându-se chiar şi deschiderea barierei C. F. R. din strada Eroilor pentru a asigura accesul spre Coloana fără sfârşit până la data de 1 august 1970. Tot până la această dată trebuiau executate lucrări pentru înfiinţarea trotuarelor pe ambele părţi ale străzii Eroilor până la parcul coloanei dar şi instalarea unei cişmele publice în capătul aceleiaşi străzi iar pentru mediatizarea acestei iniţiative aveau să fie organizate diferite spectacole „Sunet şi lumină”, simpozioane, afişe, cărţi poştale şi altele.
Consiliul Popular Judeţean Gorj prin Secţia Sistematizare Arhitectură şi Control luase deja cu câteva zile mai înainte iniţiativa emiţând în data de 14 mai acelaşi an autorizaţia pentru executare de lucrări cu numărul 333 prin care se dispunea „executarea lucrărilor de amenajare a casei memoriale Constantin Brîncuşi” din localitatea Hobiţa cu o valoare totală a lucrărilor după deviz de 34244 lei.
Anexă a autorizaţiei este memoriul justificativ cu următorul conţinut:
„În vederea amenajării locului unde s-a născut Constantin Brîncuşi, sculptor cu renume mondial, în comuna Peştişani, satul său natal Hobiţa, Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Gorj a achiziţionat una casă de lemn de la locuitorul Calistrat Blendea din acest sat.
Această casă construită din lemn de stejar cu însuşiri arhitectonice specifice regiunii, executată de meşteşugarii iscusiţi, cu crestături la stîlpi şi uşi, care prezintă asemănări foarte apropiate cu casa părintească a marelui artist aşa după cum spun băştinaşi.
Casa urmează a se demola, transporta la locul respectiv şi reconstrui, păstrându-se în totalitate forma şi aspectul ei original.”

Prin referatul numărul 4826 din data de 15 mai s-a menţionat şi necesitatea acestei lucrări aceea de cinstire a memoriei lui Constantin Brâncuşi cu menţiunea că terenul pe care avea să se amenajeze construcţiile era proprietate de stat.
Pentru executarea lucrărilor de demolare şi reconstrucţie a obiectivelor s-a instituit o comisie formată din: Jitaru Constantin – Preşedintele Comitetului judeţean pentru Cultură şi Artă al judeţului Gorj; Udrişte Elena – Directorul Muzeului Judeţean Gorj; Mihuţ Ion – inspector Comitetul pentru Cultură şi Artă; Ciupitu Octavian – arhitect Direcţia de Sistematizare şi Arhitectură; Bajmatără Domnica – muzeograf principal Muzeul Judeţean Gorj şi Secotă Constantin – tehnician Direcţia Arhitectură şi Sistematizare.
Tot în data de 15 mai s-a încheiat şi contractul pentru executarea lucrărilor contract încheiat cu meşterul tâmplar Pavel Nicolae locuitor al comunei Peştişani iar din partea Muzeului Judeţean Gorj fiind însărcinată cu semnarea acestui contract îndrumătoarea Ciolofan Maria. Astfel prin contract meşterul Pavel Nicolae pentru suma de 9794 lei se obliga să execute următoarele lucrări: desfacerea tencuielilor interioare; desfacerea planşeelor; desfacerea învelitorilor de sită; desfacerea şarpantei; desfacerea tâmplăriei; desfacerea grinzilor; desfacerea pereţilor din lemn cu numărătoare şi stivuit pentru fiecare perete; excavarea stratului vegetal; săpături în spaţii înguste; umplutură de pământ; zidărie de bolovani în fundaţie; izolaţii hidrofuge; şarpantă acoperiş; planşeu din grinzi lemn; grinzi din lemn stejar; remontat pereţi; bătut lănteţi la şarpantă; confecţionat, preparat şi bătut şiţă; cercuitul pereţilor pentru tencuieli; tencuieli interioare la pereţi; tâmplărie uşi, ferestre; cotă aprovizionare; cheltuieli transport; săparea stratului vegetal; încărcat, descărcat material lemnos; zidărie de bolovani în elevaţie; cioplit material lemnos pe patru feţe; umplutură de pământ; transport pământ cu roaba; zidărie cărămidă; sobe de încălzit din zidărie de cărămidă şi ignifugarea lemnăriei aparente. Meşterul se mai obliga să lucreze cu patru oameni şi să execute lucrările de calitate iar reprezentantul muzeului se obliga să asigure materiale de calitate iar plata salariilor avea să se facă pentru fiecare meşter în parte.

Aceiaşi comisie formată pentru reconstrucţia casei memoriale a participat şi la recepţia unui pătul din nuiele reconstruit cu această ocazie care a fost achiziţionat de la locuitorul Pau C. Gheorghe din satul Brădiceni dar şi la recepţia unei fântâni cu cumpănă de lemn.
Pentru reconstrucţia fântânii a fost încheiat contractul de lucrări din data de 15 octombrie 1970 cu acelaşi meşter Pavel Nicolae pentru o valoare a manoperei de 1743 lei ce cuprindea următoarele lucrări: săpătură de pământ în spaţii limitate 19 metri cubi; transport pământ cu roaba 20 tone; zidărie circulară de bolovani 11 metri cubi; umplutură de pământ 8 metri cubi; scheletul pereţilor din lemn (ghizduri) 1,2 metri cubi; demontarea şi montarea furcii, cumpănă; capac pentru închidere şi pavaj din bolovani de râu 2 metri pătraţi. Contractul a fost semnat din partea Muzeului Judeţean Gorj de către îndrumătoarea Ciolofan Maria, meşterul mai obligându-se ca lucrarea să o efectueze împreună cu echipa sa de patru oameni.
Lucrarea de reconstrucţie a pătulului a fost contractată în aceiaşi dată de 15 octombrie 1970 şi cu acelaşi meşter pentru suma de 2073 lei pentru următoarele lucrări: confecţionat schelă din lemn 12 metri pătraţi; desprinderea pătulului de pereţii de bârne; descărcat pătulul şi montat pe pereţi de bârne; săpături de pământ la fundaţie 3 metri cubi; zidărie de bolovani de râu în fundaţie 3 metri cubi; zidărie de bolovani în elevaţie 1 metru cub; izolaţie hidrofugă 7 metri pătraţi; remontat pereţi din bârne 14 metri pătraţi; confecţionat, preparat şi bătut şiţă 17 metri pătraţi; reparat pereţi de nuiele 2 metri pătraţi; uşi dulghereşti 1 metru pătrat; grinzi de lemn 1,5 metri cubi; cioplit material lemnos 38 metri liniari şi înlocuirea şi restaurarea părţilor degradate.
Transportul cu căruţa a 20 metri cubi de piatră şi nisip pe distanţa de 600 metri a fost efectuat de locuitorul Fuiorea Vasile care pentru cele 70 ore lucrate cu această ocazie a încasat suma de 396 lei.
Este evident că în fondurile arhivistice deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale pot să mai existe alte numeroase documente relative la familia, viaţa sau activitatea sculptorului care a dus numele judeţului nostru în toată lumea însă cu timpul acestea sunt convins că vor fi descoperite de cercetătorii pasionaţi de tot ceea ce înseamnă Marele Brâncuşi.

Toată povestea luni seara la GORJ TV.

Câştigătorii TELEBAC 2012, ediţia a III-a

În emisiunea TELEBAC 2012 din data de 2 martie 2012, moderată de Cornel Şomâcu, s-au dat premii de 550 lei, după cum urmează:

Limba şi Literatura Română:

Premiul 150 lei: Adina Brehui-CCVM(vezi foto)

2 Premii 50 lei: Adriana Brănescu-CCVM

                                 Daniel Budeanu-Liceul Teologic

Matematică:

Premiul 150 lei: Ana Maria Anghelescu-CNET

3 Premii 50 lei:  Andreea Văcaru-CCVM

                                 Rafaela Tiţa-CCVM

                                Lidia Ciurlău-CCVM

Cornel Şomâcu, Marius Popescu, Adina Brehui şi Petre Ciungu la GORJ TV