De luni 6 februarie 2012, TELEBAC 2012 la GORJ TV

Emisiunea REPERE

ÎNVAȚĂ ȘI CÂȘTIGI!

 În urma rezultatelor dezastruoase de la Bacalaureatul de anul trecut, GORJ TV demarează începând din 6 februarie 2012 un proiect de meditații tv la Limba Română și Matematică destinat celor care vor susține acest examen în vară.

În fiecare week-end vom avea cinci ore de meditații în reluare:

-3 ore de Limba Română

-2 ore de Matematică

Unii dintre cei mai buni profesori din Gorj predau pentru Bacalaureat la GORJ TV:

Limba Română: Elena Roată; Cristina Goanță; Daniela Duțescu, Diana Găvan, Ileana Coica, Daniela Bogea

Matematică: Justin Paralescu, Petre Ciungu, Valeriu Drulă,Marius Stroe, Nicolae Diaconu, Alin Băcilă

Toate lecțiile filmate vor fi disponibile pe site-ul GORJ TV, acolo unde cei interesați vor putea rezolva și temele date de profesori. Cei mai silitori elevi vor fi premiați.

Vom reveni cu amănunte!

Reclame

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ: 55 de ani de la moartea lui Gheorghe Tătărescu

Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” realizată de GORJ TV în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România vă propune o evocare a personalității lui Gheorghe Tătărescu, omul politic care sfârșea în urmă cu 55 de ani. Ne facilitează acest demers profesorul Gheorghe Nichifor, autorul unor contribuții istoriografice importante pe acest subiect.

 

 

Omul politic  Gheorghe Tătărescu a reprezentat cea mai importantă personalitate politică de anvergură naţională născută pe aceste meleaguri. A fost de mai multe ori parlamentar, secretar de stat şi ministru, prim-ministru(preşedinte al Consiliului de Miniştri) de mai multe ori  dar şi o personalitate controversată căreia i se contestă apropierea de regele Carol II în perioada interbelică  şi de comunişti imediat după 1945. Gheorghe Tătărescu, ”tovarăşul de drum” al guvernului Petru Groza, a petrecut  mai mulţi ani în închisorile comuniste.

Sanda Tătărescu-Negropontes, fiica sa pe care gorjenii au primit-o cu brațele deschise după 1989 în Gorjul natal,  invoca în memoriile sale de acum câțiva ani ultima convorbire cu tatăl său: ”Cu tatăl meu, două zile înainte de sfârşitul său, la 28 martie 1957, la Spitalul Panduri. Mi-a spus: «Cumplite vremi mi-a fost dat să trăiesc, copilule». L-am întrebat: «Care zi din viaţa dumitale ai fi vrut să o faci altfel decât a fost?». Mi-a răspuns: «Niciuna». Şi totuşi…

În perioada  1934-1937 Gheorghe Tătărescu a fost prim-ministru al României.  În această perioadă a vizitat, în mai multe rânduri, judeţul Gorj, participând alături de regele Carol al II-lea la festivităţile decernării titlului de “Oraş Erou” Tg-Jiului şi  la dezvelirea monumentului Ecaterinei Teodoroiu.
În ceea ce priveşte eforturile pentru modernizarea judeţului, trebuie menţionat sprijinul acordat de către Gheorghe Tătărescu în vederea ridicării unor noi obiective industriale precum: Fabrica de Ţigarete, Fabrica de confecţii, Uzinele Sadu, care au avut efecte benefice pentru viaţa economică a Gorjului.

Cine a fost odată-n Gorj: Contribuții ale gorjenilor pentru obținerea Independenței

Cine a fost odată-n Gorj: AMINTIRI DIN RĂZBOIUL DIN RĂSĂRIT

Se numește Alexandru Țundrea și a împlinit 101 ani la finele anului trecut. A fost cadru didactic o viață de om dar a făcut și războiul antisovietic și patru ani în lagărele staliniste. Amintirile sale despre război sunt încă vii după cum se pot convinge telespectatorii Gorj Tv în ediția din această săptămână a emisiunii ”Cine a fost odată-n Gorj” realizată de Cornel Șomâcu.

 

Alexandru și Constanța Țundrea intervievați de Cornel Șomâcu

Din momentul când are un interlocutor, Alexandru Țundrea începe să îți povestească despre Al Doilea Război Mondial și cele trăite de el în perioada respectivă. A participat la luptele de pe frontul rusesc din 1941 și până în primăvara anului 1944 când a fost luat prizonier. ”Pot să vă spun-își amintește A. Țundrea – că am luptat pe tot frontul rusesc. Am fost decorat cu Ordinul Coroana României în gradul de cavaler cu spade. Am prins vremurile de ofensivă când rușii erau într-o retragere permanentă iar noi împreună cu germanii înaintam cu mare repeziciune. Am căzut în capcana lui Stalin la porțile Moscovei și de acolo totul s-a pierdut. Am fost luat prizonier pe când ne retrăgeam spre țară”.
Anii de lagăr (1944-1948) au fost o perioadă foarte dificilă pentru eroul acestor rânduri. Dar iată ce povestește Alexandru Țundrea: ”Au fost niște ani foarte grei. Vedeam că deși se terminase războiul nu eram eliberați. În lagăr ni se spusese de comisarul politic că guvernul sovietic ne-ar fi eliberat dar că autoritățile comuniste din România nu ne vor. Am făcut greva foamei pentru a fi lăsați să plecăm acasă. Am fost eliberați abia în 1948, la trei ani de la sfârșitul războiului. Mă gândesc și acum că sute de mii de prizonieri români capturați de ruși la Stalingrad, cotul Donului în 1942 sau în Moldova în 1944, după armistițiul cu rușii, au trudit ani de zile în prizonierat și unii chiar nu s-au mai întors acasă.”

 

 

REPERE: ”Șomaj și locuri de muncă în Gorj în 2012”

Cine a fost odată-n Gorj: Muzeul Văii Jaleșului din Arcani

În localitatea Arcani funcționează încă din 1967 un Muzeu Sătesc despre care cei care l-au vizitat spun că este unic în privința colecțiilor. La început de an, telespectatorii GORJ TV au prilejul să admire exponatele și să asculte povestea acestui muzeu de la profesorul pensionar Dan Pupăză, fiul fondatorului acestei instituții de cultură.

 

Muzeul Satului Arcani a fost înființat în 1967 ca urmare a eforturilor lui Grigore Pupăză, dascălul ce s-a identificat cu istoria Văii Jaleșului. Din 1996, atunci când s-a produs și ultima renovare, Muzeul a primit și numele întemeietorului său. Așa cum le place să spună localnicilor, Muzeul din comuna Arcani este un element de patrimoniu naţional, reprezentând un ansamblu de creaţii umane materiale şi spirituale, care prin valoarea lor subliniază identitatea noastră culturală naţională.

Cei care vizitează această incintă, pot admira unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare; mărturii materiale şi documentare privind istoria locală; manuscrise, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice ș.a.

Poate cea mai interesantă poveste legată de acest muzeu se referă la faptul că toate colecțiile au fost strânse cu participarea elevilor și a membrilor comunității locale. Sunt câteva sute de persoane de pe Valea Jaleșului care au contribuit cu donații la această întreprindere care a supraviețuit timpului. Așa au putut fi salvate unele elemente ale arhitecturii țărănești: stâlpi, pridvoare, porţi, acoperişuri, încrustări în lemn. Ciutura morii alcătuită din 16-20 de cauce de lemn cioplit sau pivele sunt adevărate opere de artă ce ar putea sta la loc de cinste în marile muzee ale lumii și sunt deja mărci înregistrate pentru acest muzeu.

Alte informații și imagini din acest Muzeu luni, la ora 18.30, la emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj”.

Școlile din Gorj cu puțini elevi riscă să fie închise în baza noii legislații,

Metodologia de calcul pentru determinarea costului standard pe elev/preşcolar/an

 

 

La sfârșitul lunii decembrie 2011, Guvernul României a adoptat  Metodologia de calcul pentru determinarea costului standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2012. Iată principalele  prevederi ale Ordonanței 1274/2011:

 

 

Articolul 1(1) Finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi de învăţământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.(2) Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora pentru unităţile de învăţământ se face pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar/an.(3) Standardele de cost pe elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ şi de mediul urban/rural.(4) Finanţarea cheltuielilor cu formarea continuă şi evaluarea personalului, a cheltuielilor cu evaluarea periodică internă a elevilor, a cheltuielilor materiale şi pentru servicii, precum şi a cheltuielilor cu întreţinerea curentă se face pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar/an.(5) Standardele de cost pe elev/preşcolar/an se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură pe zone geografice.

 

 

Metodologia de calcul

 

Articolul 2(1) Fundamentarea standardului de cost pe elev pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru coeficientul 1, corespunzător standardului de cost pe elev din învăţământul gimnazial din mediul urban, se realizează potrivit metodologiei prevăzute în anexa nr. 1.(2) Standardele de cost per elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 2.(3) Standardele de cost per elev/preşcolar/an prevăzute în anexa nr. 2 sunt determinate prin aplicarea coeficienţilor de diferenţiere, prevăzuţi în anexa nr. 3, la valoarea coeficientului 1. Standardul de cost pe elev/an pentru coeficientul 1 este 2.230 lei.(4) Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, standardul de cost pe elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la art. 1 alin. (2) este determinat prin aplicarea coeficienţilor de corecţie aferenţi, prevăzuţi în anexa nr. 3, la standardul de cost pe elev/preşcolar/an pentru nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu.(5) Unităţilor de învăţământ care au în componenţă şi elevi ce studiază numai limba maternă a minorităţilor li se alocă suplimentar coeficientul prevăzut în anexa nr. 3.(6) Standardele de cost pe elev pentru cheltuieli cu salariile stabilite prin lege şi contribuţiile aferente acestora, pentru activitatea de cămine-cantine, se calculează în funcţie de numărul de elevi cazaţi din şcoli gimnaziale, licee şi şcoli în care se desfăşoară învăţământ profesional. Sumele se alocă unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică în a căror administrare se află căminele-cantinele, indiferent de unitatea de învăţământ la care studiază elevii. Articolul 3(1) Fundamentarea standardului de cost per elev/preşcolar/an privind cheltuielile cu formarea continuă şi evaluarea personalului, cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor, cheltuielile materiale şi pentru servicii, precum şi cheltuielile cu întreţinerea curentă – coeficientul 1 se realizează conform anexei nr. 4.(2) Standardele de cost pe elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la art. 1 alin. (4) sunt prevăzute în anexa nr. 5.(3) Standardele de cost pe elev/preşcolar/an prevăzute în anexa nr. 5 sunt determinate prin aplicarea coeficienţilor de diferenţiere, prevăzuţi în anexa nr. 6, la valoarea coeficientului 1. Standardul de cost pe elev/preşcolar/an pentru coeficientul 1 este de 264 lei.

 

Modalitatea de alocare

 

Articolul 4(1) Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică transmit în termen de 15 zile, la începutul anului bugetar, ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale de care aparţin şi inspectoratelor şcolare numărul de elevi/preşcolari pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridică. Directorii unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică răspund de corectitudinea datelor transmise.(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale transmit datele comunicate conform alin. (1) direcţiei generale a finanţelor publice judeţene atât pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, cât şi pentru fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, în vederea repartizării sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată.(3) Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin legea bugetului de stat pentru anul 2012, pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti se face prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare.(4) Stabilirea nivelului sumelor aferente unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin înmulţirea numărului de elevi/preşcolari cu standardele de cost prevăzute în anexele nr. 2 şi 5.(5) Creditele bugetare destinate finanţării cheltuielilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (4) ale unităţilor de învăţământ a căror finanţare se asigură din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată se modifică în mod corespunzător numărului de elevi/preşcolari care frecventează efectiv unitatea de învăţământ. Numărul efectiv de elevi care frecventează unitatea de învăţământ, pe baza căruia se recalculează bugetele, se stabileşte conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.(6) Pentru unităţile de învăţământ din zonele izolate în care numărul de elevi este redus, fiind generat de izolare lingvistică, pot fi alocate sume suplimentare, potrivit prevederilor art. 5 alin. (4).

Articolul 5(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale răspund de repartizarea sumelor pe unităţi de învăţământ, pe baza numărului de elevi/preşcolari şi a standardelor de cost prevăzute în anexele nr. 2 şi 5, şi le supun aprobării autorităţilor deliberative.(2) Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, în calitate de ordonator terţiar de credite, răspunde de încadrarea în bugetul aprobat pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar/an.(3) Plata cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii şi a contribuţiilor aferente acestora se face pe baza statelor de plată ale unităţilor de învăţământ verificate şi validate de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv de inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, potrivit precizărilor aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice.(4) În cazuri excepţionale, inclusiv cele prevăzute la art. 4 alin. (6), atunci când sumele calculate nu asigură plata drepturilor salariale prevăzute la art. 1 alin. (2) sau nu asigură plata cheltuielilor prevăzute la art. 1 alin. (4) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat pe anul 2012, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie.(5) În situaţia prevăzută la alin. (4) redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului şcolar.(6) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (4) şi (5), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza standardelor de cost.(7) Aprobarea redistribuirii sumelor pentru cheltuielile prevăzute la art. 1 alin. (2) si (4) în cadrul unităţii de învăţământ care solicită suplimentarea sumelor alocate se va face după verificarea de către inspectoratul şcolar a modului de angajare şi utilizare a cheltuielilor alocate pe baza standardelor de cost, care fac parte din finanţarea de baza.

Articolul 6 Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 1, autorităţile administraţiei publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi sume din bugetele proprii ale acestora.

ț

Articolul 7 Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru cheltuielile prevăzute la ar. 1 alin. (4), se suportă exclusiv cheltuielile aferente anului 2012.

 

 

 

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIA DE CALCUL pentru determinarea costului standard per elev pentru coeficientul 1

 

 

Articolul 1(1) Prin cost standard per elev se înţelege suma medie necesară acoperirii cheltuielilor de bază cu pregătirea didactică a unui elev etalon pe parcursul unui an calendaristic.(2) Costul standard se calculează anual, fiind aplicabil începând cu anul următor stabilirii acestuia.(3) Modelul de referinţă pentru calcularea costului standard îl reprezintă elevul din nivelul de şcolarizare gimnazial, filiera teoretică, mediul urban.

Articolul 2 Costul standard se realizează prin determinarea şi însumarea tuturor componentelor care intră în cadrul cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente în cuantum corespunzător pentru un elev care urmează un proces didactic la nivelul de calitate specificat prin lege.

Articolul 3 Costul standard per elev se determină potrivit formulei: cost standard total = cost standard personal didactic de predare + cost standard alt personal, în care costul standard total reprezintă suma dintre costul standard personal didactic de predare la catedră şi costul standard pentru celelalte activităţi/persoane care nu desfăşoară activitate didactică de predare, respectiv directorii de şcoli, directorii adjuncţi pentru activitatea degrevată, de conducere, îndrumare şi control, precum şi personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic.

Articolul 4 Principala componentă a costului normativ o reprezintă cheltuielile cu personalul de predare, respectiv costul standard didactic per elev, şi reprezintă cheltuielile salariale anuale brute medii pentru un cadru didactic împărţite la numărul mediu de elevi pe cadru didactic.
Articolul 5 (1) Costul standard/elev pentru personalul didactic de predare se determină potrivit formulei: cost standard didactic/(elev) = cheltuielile salariale brute (cadru didactic)/(elevi/cadru didactic).(2) Salariul brut reprezintă salariul de încadrare la care se adaugă sporurile şi indemnizaţiile, precum şi contribuţiile angajatorului către bugete.(3) Determinarea cheltuielilor salariale medii anuale brute cu un cadru didactic se obţin ca medie ponderată a cheltuielilor cu fiecare categorie de cadre didactice ponderate cu procentul existent al membrilor din categoria respectivă în sistemul actual din învăţământul românesc gimnazial. Ponderile se stabilesc prin prelucrarea datelor privind personalul didactic activ în învăţământul gimnazial la nivel naţional.(4) Valoarea cheltuielilor salariale pentru fiecare categorie este determinată pe baza reglementărilor legale în vigoare. În cadrul cheltuielilor salariale brute sunt incluse toate tipurile de cheltuieli: salarii, sporuri, sume compensatorii, contribuţii etc.

Articolul 6(1) Raportul elevi-cadre didactice, respectiv numărul mediu de elevi per cadru didactic, se determină potrivit formulei: elevi pe cadru didactic = medie elevi(clasa)* ore pe săptămână(cadru didactic)/ore pe săptămână(elev), prin multiplicarea numărul mediu de elevi pe clasă cu norma didactică medie şi raportând rezultatul la numărul mediu de ore ale unui elev pe săptămână, stabilit conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pentru numărul de elevi pe clasă se folosesc valorile medii stabilite prin lege diminuate pentru mediul rural.(3) Numărul de ore pentru un cadru didactic pe săptămână, respectiv norma didactică, reprezintă numărul de ore pe săptămână pe care trebuie să le predea la o clasă un cadru didactic pentru normă întreagă. Norma didactică este considerată cea standard, excepţiile fiind integrate prin creşterea proporţională a cheltuielilor salariale pentru simplitate. Pentru numărul de ore este utilizată valoarea maximă, singura specificată de lege.

Articolul 7 Personalul, altul decât cadrele didactice de predare, ale cărui salarii trebuie incluse în finanţarea de bază este format din: a)directorii de şcoală; b)directorii adjuncţi de şcoală; c)personalul didactic auxiliar; d)personalul nedidactic.

Articolul 8 Metodologia de repartizare a finanţării de bază are în vedere aplicarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar, actele normative care reglementează salarizarea personalului didactic şi nedidactic, reglementările privind volumul şi structura personalului nedidactic, obligaţiile privind formarea continuă, schimbările curriculare cu impact asupra necesarului de manuale.

Articolul 9(1) Repartizarea alocaţiei bugetare pentru finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar pe entităţi, respectiv judeţe, autorităţi locale, şcoli, se face pe baza cuantumului total al sumei alocate şi a unor informaţii specifice, precum numărul şi structura elevilor fizici.(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise de către entităţi în termen de 15 zile de la începutul anului/semestrului şcolar.

Articolul 10(1) Repartizarea sumelor se realizează luându-se în calcul numărul de elevi fizici pe diferite niveluri de învăţământ, medii de învăţământ, respectiv urban/rural, filieră, profil, limba de predare, cu o eventuală ajustare în funcţie de densitatea populaţiei şcolare şi/sau a elevilor în clasă şi coeficienţii de diferenţiere a costurilor pe elev.(2) Coeficienţii de diferenţiere prevăzuţi la alin. (1) se calculează, pentru fiecare nivel de învăţământ, pe baza costului standard, care determină numărul de elevi echivalenţi, şi alţi indicatori de calitate asociaţi nivelului de calificare al cadrelor didactice.

 

 

ANEXA Nr. 2 STANDARDELE DE COST PER ELEV/PREŞCOLAR/AN pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora

Nr. crt. Nivelul/filiera/profilul Forma de învăţământ Numărul mediu de elevi pe clasă Standardele de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri – lei – Standardele de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri (pentru învăţământul în limbile minorităţilor) – lei –
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
1 Învăţământ preşcolar cu program normal zi 20 18 1.478 1.617 1.478 1.617
2 Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal zi 20 20 2.712 2.712 2.712 2.712
3 Învăţământ primar zi 22 18 1.701 2.027 2.041 2.432
3.1 Învăţământ primar care integrează copii cu cerinţe educative speciale* zi     2.892 3.445 3.470 4.134
4 Învăţământ primar „step-by-step“ zi 22 18 3.167 3.167 3.800 3.800
5 Învăţământ primar „A doua şansă“ 15 12 1.311 1.579 1.573 1.895

 

Nr. crt. Nivelul/filiera/profilul Forma de învăţământ Numărul mediu de elevi pe clasă Standardele de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri Standardele de cost pe elev, pe medii şi pe niveluri (pentru învăţământul în limbile minorităţilor) – lei –
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
6 Învăţământ primar vocaţional (altul decât specializarea muzică) zi 22 18 2.141 2.560 2.505 2.995
7 Învăţământ primar cu specializarea muzică zi 22 18 3.791 3.791 4.175 4.991
7.1 Învăţământ primar cu specializarea muzică în regim suplimentar zi     1.867 2.239 1.867 2.239
8 Învăţământ gimnazial zi 25 20 2.230 2.727 2.549 3.117
8.1 Învăţământ gimnazial care integrează copii cu cerinţe educative speciale* zi     3.791 4.636 4.333 5.299
9 Învăţământ gimnazial „A doua şansă“ 15 12 1.485 1.784 1.697 2.039
10 Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică) zi 25 20 2.676 3.280 3.024 3.706
10.1 Învăţământ gimnazial vocaţional (altul decât specializarea muzică) în regim suplimentar zi     446 553 446 553
11 Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică zi 25 20 4.906 4.906 5.040 6.179
11.1 Învăţământ gimnazial cu specializarea muzică în regim suplimentar zi     2.230 2.741 2.230 2.741
12 Învăţământ gimnazial FR 25 20 903 1.070 1.032 1.223
13 Învăţământ liceal teoretic zi 28** 28 2.119 2.119 2.401 2.401
14 Învăţământ liceal teoretic seral 28** 28 1.652 1.652 1.872 1.872
15 Învăţământ liceal tehnologic, militar, pedagogic şi teologic zi 28** 28 2.306 2.306 2.612 2.612
16 Învăţământ liceal tehnologic seral 28** 28 1.797 1.797 2.036 2.036
17 Învăţământ liceal de arte plastice şi vizuale, coregrafie, teatru, arhitectură şi sportiv zi 28** 28 2.944 2.944 3.297 3.297
18 Învăţământ liceal specializarea muzică zi 28** 28 6.021 6.021 5.744 5.744
19 Învăţământ liceal FR 28** 28 870 870 986 986
20 Învăţământ şcoli de arte si meserii, an de completare zi 24 22 2.442 2.656 2.686 2.922
21 Învăţământ postliceal/maiştri zi 30 30 2.442 2.442 2.686 2.686
22 Cantine-cămine (elevi cazaţi)       883 883 883 883

 

Nr. crt. Nivelul/filiera/profilul Forma de învăţământ Coeficienţii de diferenţiere ai standardelor de cost pe medii şi pe niveluri, faţă de coeficient 1 (urban gimnazial) Coeficienţi de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor
Urban Rural Urban Rural
1 Învăţământ preşcolar cu program normal zi 0,663 0,725 0,000 0,000
2 Învăţământ preşcolar cu program prelungit/săptămânal zi 1,216 1,216 0,000 0,000
3 Învăţământ primar zi 0,763 0,909 0,200 0,200
3.1 Învăţământ primar integrat* zi 1,297 1,545 0,200 0,200

 

Nr. crt. Nivelul/filiera/profilul Forma de învăţământ Coeficienţii de diferenţiere ai standardelor de cost pe medii şi pe niveluri, faţă de coeficient 1 (urban gimnazial) Coeficienţi de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor
Urban Rural Urban Rural  
4 Învăţământ primar step-by-step zi 1,420 1,420 0,200 0,200
5 Învăţământ primar A doua şansă 0,588 0,708 0,200 0,200
6 Învăţământ primar vocaţional (fără muzică) zi 0,960 1,148 0,170 0,170
7 Învăţământ primar cu profil de muzică zi 1,700 1,700 0,170 0,170
7.1 Învăţământ primar cu profil de muzică suplimentar zi 0,837 1,004 0,000 0,000
8 Învăţământ gimnazial zi 1,000 1,223 0,143 0,143
8.1 Învăţământ gimnazial integrat* zi 1,700 2,079 0,143 0,143
9 Învăţământ gimnazial A doua şansă 0,666 0,800 0,143 0,143
10 Învăţământ gimnazial vocaţional (fără muzică) zi 1,200 1,471 0,130 0,130
10.1 Învăţământ gimnazial vocaţional (fără muzică) suplimentar zi 0,200 0,248 0,000 0,000
11 Învăţământ gimnazial cu profil muzică zi 2,200 2,200 0,130 0,130
11.1 Învăţământ gimnazial cu profil muzică suplimentar zi 1,000 1,229 0,000 0,000
12 Învăţământ gimnazial FR 0,405 0,480 0,143 0,143
13 Învăţământ liceal teoretic zi 0,950 0,950 0,133 0,133
14 Învăţământ liceal teoretic seral 0,741 0,741 0,133 0,133
15 Învăţământ liceal tehnologic, militar, pedagogic şi teologic zi 1,034 1,034 0,133 0,133
16 Învăţământ liceal tehnologic seral 0,806 0,806 0,133 0,133
17 Învăţământ liceal de arte plastice şi vizuale, coreografie, teatru, arhitectura şi sportiv zi 1,320 1,320 0,120 0,120
18 Învăţământ liceal de muzică zi 2,700 2,700 0,120 0,120
19 Învăţământ liceal FR 0,390 0,390 0,133 0,133
20 Învăţământ şcoli de arte şi meserii, an de completare zi 1,095 1,191 0,100 0,100
21 Postliceal/maiştrii zi 1,095 1,095 0,100 0,100
22 Cantine-cămine (elevi cazaţi) 0,396 0,396 0,000 0,000

 

Românii puși la zid,amenzi mai mari pentru a masca incompetența agenților de circulație

A intrat în vigoare noul Cod Rutier care prevede scăderea pragului la care condusul sub influenţa alcoolului devine infracţiune. Începând de la 1 ianuarie pragul este de 0,5. Astfel, cei care depăşesc această limită riscă, pe lângă suspendarea permisului, o pedeapsă între 1 şi 5 ani de închisoare. La acest moment în România se plătesc cele mai mari amenzi rutiere pentru infracțiuni minore(vezi scăderea alcoolemiei!) din Uniunea Europeană, cele mai mari taxe și impozite rutiere iar prețul litrului de carburant are niveluri record. Singura speranță, alegerile din 2012!

Noul Cod Rutier aduce noutăţi şi în ceea ce priveşte amenzile acordate în cazul în care nu se respectă legea. Lista schimbărilor care au intrat în vigoare, intocmita de ProTv:

– folosirea telefonului mobil – 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei (amenda veche 134 -i 201 lei)

– lipsa centurii de siguranţă – 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei (amenda veche 134 – 201 lei)

– oprirea în loc nepermis – 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei (amenda veche 134 – 201 lei)

– staţionarea în loc nepermis – 3 puncte de penalizare şi amendă între 295 şi 370 lei (amenda veche 268 – 335 lei)

– depăşirea vitezei legale cu 10-20 km/h – 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei (amenda veche 134 – 201 lei)

– depăşirea vitezei legale cu 20-30 km/h – 3 puncte de penalizare şi amendă între 295 şi 370 lei (amenda veche 268 – 335 lei)

– depăşirea vitezei legale cu 30-40 km/h – 4 puncte de penalizare şi amendă între 440 şi 590 lei (amenda veche 402 – 536 lei)

– depăşirea vitezei legale cu 40-50 km/h – 6 puncte de penalizare şi amendă între 665 şi 1.474 lei (amenda veche 603 -1.340 lei)

– depăşirea vitezei legale cu peste 50 km/h – permis reţinut şi amendă între 665 şi 1.474 lei (amenda veche 603 -1.340 lei)

– trecerea pe culoarea roşie a semaforului – permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei (amenda veche 268-335 lei)

– neacordarea de prioritate pietonilor – permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei (amenda veche 268-335 lei)

– neacordarea de prioritate autovehiculelor – permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei (amenda veche 268-335 lei)

– circulaţia pe contrasens – permis reţinut şi amendă între 440 şi 590 lei (amenda veche 402-536 lei)

– conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice – permis reţinut şi amendă între 660 şi 1.475 lei (amenda veche 603-1.340 lei)

Un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, prevede Codul Rutier. Asta inseamna ca punctul de amenda valoreaza 70 de lei, de la 1 ianuarie 2012, fata de 67 de lei cat era anul trecut.

Sursa: COTIDIANUL