REPERE de Ziua Națională

Emisiunea ”REPERE” propune telespectatorilor cu ocazia Zilei Naționale o dezbatere despre ”Mândria de a fi român”, cât de actuală mai este  o asemenea afirmație. Invitatul emisiunii este prof. dr. Gheorghe Gorun, un istoric recunoscut al secolului XX.
Reclame

Cine a fost odată-n Gorj: Grigore Pupăză și destinul său

Personalitate de prim rang a învățământului gorjean, Grigore Pupăză(1915-1997) a fost pe rând cadru didactic, erou de război pe frontul rusesc, luptător anticomunist, dar și un istoric al Gorjului a cărei operă a văzut lumina zilei postum grație eforturilor fiului său, profesorul pensionar Dan Pupăză. Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” vă oferă o ediție specială dedicată lui Grigore Pupăză, un evocare a vieții și realizărilor acestuia făcută cu sprijinul fiului său.

Printre personalităţile de prim rang ale învăţământului gorjean se înscrie şi Grigore Pupăză(1915-1997). Din nefericire, conjudeţenii îl cunosc ai mult prin intermediul eforturilor fiului său, profesorul Dan Pupăză, sau ale filialei judeţene a Societăţii de Ştiinţe Istorice. Grigore Pupăză, se confundă pe bună dreptate cu viaţa culturală a comunei Arcani, acolo unde a trăit şi a creat cea mai mare parte a timpului. S-a născut la 12 iulie 1915 în satul Dobriţa din comuna Runcu. A absolvit cu brio Şcoala Normala „Spiru Haret” din Târgu-Jiu şi a fost laureat pe ţară  al concursului societăţii „Tinerimea Română, la fel ca şi un alt dascăl remarcabil,  scriitorul Sabin Popescu Lupu.

În 1937-1938 a urmat Şcoala de ofiţeri în rezervă  de la Ploieşti,  servind ca ofiţer în Războiul dintre 1941-1944, participând la luptele din Crimeea, Rostov pe Don şi Iaşi. A fost decorat cu „Coroana României” şi „Virtutea Militară cu panglici”.

Şi-a început activitatea de dascăl la şcoala primară din satul Ceamăn, judeţul Sălaj, iar în anul următor va trece la şcoala din satul Chichişa, judeţul Sălaj, sat populat numai de maghiari. Iată ce povestea Grigore Pupăză despre acele momente: “Şovinismul maghiar alimentat pe deoparte de intensa propagandă a Budapestei, iar pe de alta de prea durul tratament al autorităţii româneşti, era piedica cea mare care sta în calea elanului meu de dascăl tânăr. Am încercat totuşi să-l birui şi singura armă mi-a fost apropierea sufletească a copiilor. Îmi lipsesc procesele verbale de inspecţiuni care arată îndeajuns acest lucru. Conştiinţa mea de dascăl păstrează însă faptul acesta ca pe cea dintâi victorie dobândită în şcoală. A trebuit să înfrunt toate lipsurile ce le poate întâmpina un dascăl care n-a primit nici “prima de echipare” şi nici un alt ajutor ce se acordă robotaşilor începători din alte tagme. Pare poate de necrezut că era o imposibilitate de a găsi o gazdă. Am căutat totuşi să realizez ceva. Şi cred că niciodată nu-mi va fi dată o mai mare bucurie ca aceea trăită acolo când copiii de unguri cântau cu atâta suflet cântece româneşti şi murmurau limba românească ca şi copiii români din satele vecine.

În viaţa satului era o imposibilitate a interveni în vreun chip. Conduşi de preotul reformat, se arătau totdeauna refractari oricărei acţiuni româneşti. La 15 martie 1939 când Budapesta striga prin toate aparatele de radio, în ungureşte-“Înapoi Ardealul, imediat înapoi”-am stat la cancelaria şcoalei până noaptea târziu când au venit soldaţii de la Cegunica, jandarmii au împrăştiat pe cetăţenii unguri ai satului care ne aşteptau pentru a ne lovi ca pe unii ce eram singurii români printre ei.”

Activitatea şcolară de la Ceamăn şi Chichişa va fi continuată în Gorj la Dobriţa şi Câmpofeni. După război, a fost profesor de matematică la Arcani iar apoi de limba şi literatura română la Ceauru şi Corneşti. A reuşit să absolve studiile de învăţământ superior la Timişoara fiind profesor de limba română, istorie şi constituţie. Va reveni la Şcoala Generală Arcani unde va rămâne până la pensionare în 1977. Lucrarea pentru obţinerea gradului didactic I din 1967- “Atestări folclorice despre emigraţia locală în SUA”- a căpătat o turnură aparte în ultimii ani. De numele lui Grigore Pupăză se leagă organizarea Muzeului Sătesc Arcani, instituţie care deşi a beneficiat de atenţia unor specialişti de prim rang de la instituţii de impact naţional nu a prea stârnit interesul “specialiştilor” gorjeni în domeniu.
 21 de localnici din Arcani au plecat în Statele Unite ale Americii, în căutarea bunăstării. Cei mai mulţi s-au întors acasă, dar patru s-au stabilit în America. Gorjenii plecaţi peste Ocean şi-au transpus în versuri sentimentele. Acest episod inedit şi foarte puţin cunoscut din istoria comunei Arcani a fost cercetat, în 1967, de Grigore Pupăză. Acum, fiul său, profesorul pensionar Dan Pupăză, viceprimar al comunei Arcani, s-a întors din SUA după ce a lansat şi dincolo de Ocean povestea gorjenilor de pe meleagurile Americii. Această lucrare a văzut lumina tiparului în această toamnă. Dan Pupăză a continuat cercetările tatălui său şi a descoperit noi dovezi ale emigraţiei localnicilor din Arcani, precum şi pe urmaşii celor plecaţi în SUA. Cartea cuprinde istorisirile emigranţilor, şi folclorul creat de aceştia. Dan Pupăză deţine de la tatăl său un album original, în care sunt transcrise compoziţiile celor aflaţi departe de casă. În plus, a reuşit să scoată la iveală fotografii şi alte mărturii legate de aventura americană a localnicilor, care au plecat în opinci şi s-au întors în pantofi şi cu papion. Potrivit cercetărilor realizate de Grigore Pupăză, emigrarea ţăranilor din Arcani în Statele Unite ale Americii s-a produs între 1905 şi 1913.

La cererea organelor judeţene de partid, a redactat împreună cu colegul său, învăţătorul C.Cheznoiu, o lucrare despre istoria şcolii gorjene până în anul 1975, care a fost publicată însă abia în 2005. Printre cărţile lui Grigore Pupăză amintim : „Istoria învăţământului din Gorj” (postum, colaborare cu C.Cheznoiu), Ed. „Newest”, Târgu Jiu, 2005; „File de jurnal”, (postum), Ed. „Newest”, Târgu Jiu, 2005; „Jurnal de front”, (postum), Ed. „Newest”, Târgu Jiu, 2005; ”Murmur de pe Jaleș”, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2007; ”Dacă soarta ne desparte…”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2008 ș.a.

Alte informații despre Grigore Pupăză ca și fotografii inedite luni seara la ora 18.30 pe GORJ TV.

 

Justin Sebastian Paralescu vine la ”Repere”

Saptămânala emisiune ”REPERE” oferită telespectatorilor GORJ TV propune o întâlnire cu profesorul Justin Sebastian Paralescu, inspectorul școlar general al județului Gorj. Telespectatorii vor afla amănunte despre starea învățământului gorjean în anul 2011 dar și despre stadiul implementării noilor prevederi legislative aduse de Legea nr 1/2011. Cei interesați pot adresa întrebări pe acest blog sau prin SMS la 0766 554870.

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ: Povestea ”crucii de piatră” de la Târgu-Jiu

Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” oferă telespectatorilor GORJ TV un nou subiect cu tematică religioasă, o istorie a bisericilor din Gorj în epoca modernă. Suntem purtați prin intermediul unor povestiri de la un monument la altul și de la un eveniment la altul grație interviului realizat cu prof. dr. Marcela Mrejeru, autoarea unei teze de doctorat cu această temă.

Telespectatorii pot afla amănunte despre o cruce de piatră, extrem de veche, ţinând cont că e scrisă cu litere chirilice, care stă nebăgată în seamă de trecători, pe strada 23 August, în dreapta intrării din faţă a Şcolii Generale ”Gheorghe Tătărăscu” (fostă nr. 1). Deşi această cruce se află pe lista oficială a monumentelor istorice din Gorj și datează din secolul al XVIII-lea, puțini sunt cei care îi știu trecutul sau o remarcă când trec prin fața acesteia. Potrivit datelor oficiale, crucea- care reprezintă un pomelnic- s-a ridicat în anul 1779 (7287) de către Radu Bordei, călugărit mai pe urmă în mânăstirea Tismana. Meşter a fost pietrarul Ion Dumitru. Din câte se pare aceasta a fost ridicată pe locul unei biserici din Târgul Jiului de altădată.
Centrul de atenție al emisiunii se va muta apoi către Catedrala Sfinții Voievozi, și acest locaș de cult cu o poveste specială. Catedrala Sfinţii Voievozi a fost construită pe locul unei foste biserici de lemn, ce a fost ridicată la începutul secolului al XVIII-lea. Ea este unica din Gorj şi printre puţinele din ţară care, pe tâmpla exterioară, în loc de sfinţi, are pictaţi filozofi, prooroci şi sibile. Actuala biserică, ce poartă hramul Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril a primit, în timp, mai multe denumiri: Biserica Neguţătorilor, pentru că a fost ctitorită de doi negustori importanţi ai oraşului; Biserica Domnească, asta poate pentru că a primit danii de la doi domnitori, în urma unor distrugeri suferite; ba chiar sub numele Mânăstirea Domnească apare într-un înscris, iar în jurul său au existat chilii, în care a funcţionat Şcoala Domnească; s-a numit chiar, la începuturi, Biserica de la Jii, pentru că, pe atunci, pe lângă ea curgea Jiul.

”Săptămâna Educației Globale” la Școala Generală Ceauru

Elevi clasa a VIII a de la Școlile Generale Ceauru și CâlnicOrientare profesională

Săptămâna Educației globale la Școala Generală Ceauru

Sindicaliștii gorjeni din învățământ în miting la București

F.S.L.I. va picheta Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului zilnic, începând cu data de 15 noiembrie 2011, între orele: 11.00-14.00.

Joi 17 noiembrie 2011 la proteste  vor participa  și  20 membrii  ai U.S.L.I. GORJ.

          F.S.L.I. cere Guvernului României și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului :

    ~ să își revizuiască atitudinea față de politica salarială și să nu înghețe salariile angajațiilor din sistemul public în 2012.

Reamintim opiniei publice faptul că în acest moment salariații din educație au de recuperat de la Statul  român 33,4%,  potrivit deciziilor obținute în instanță.

La acestea se mai adaugă alte 12 procente, bani nerecuperați din tăierea salariilor cu 25%, aplicată în luna iunie 2010.

Subliniem  încă o dată  că,  nerespectarea hotărârilor judecătorești irevocabile  privind  plata unor drepturi salariale, reprezintă un  abuz  fără precedent și  totodată  asistăm la încălcarea  drepturilor  consfințite  de Convenția  Europeană  a  Drepturilor  Omului. 
    ~ solicită deblocarea posturilor din unitățile de învățământ, ținând cont de lipsa acută de personal. 
    ~ solicită autorităților să rezolve o altă problemă cu care se confruntă învățământul  românesc : numărul  prea  mare de preșcolari/elevi la grupe/clase.              

Sunt  numeroase  situații în care o educatoare  este  nevoită  să se ocupe de 40 de copii, deși legea prevede un număr maxim de 20 de preșcolari, la grupă. 
   ~ cere Ministerului de resort respectarea  prevederilor  Legii  Educației Naționale, prin care educația  ar trebui să primească 6% din PIB,  începând cu 1 ianuarie 2012.
   ~  reclamă lipsa de dialog social din partea instituțiilor Statului român, prin care se dorește reducerea la tăcere a sindicatelor.

 

Președinte

Prof. Constantin Huică

REPERE: Primul liceu din Gorj care oferă formare pentru Uniunea Europeană

CURSURI DE FORMARE PENTRU SPECIALIȘTII DIN UNIUNEA EUROPEANĂ LA TÂRGU-JIU

Invitați: prof. dr. Marius Buzera-director CTGGM

                  prof. Marinela Iliescu-coordonator proiect GSI Peștișani

REFORMĂ Învățătorii și educatoarele devin profesori pe hârtii

Metodologie

privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

   Art. 1. – Prezenta metodologie reglementează recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice calificate care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor.

 

   
CAPITOLUL II

  Cadrul conceptual

 

   Art. 2. – Evaluarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal se întemeiază pe paradigma abordării prin competenţe, ca modalitate de definire şi de recunoaştere a rezultatelor învăţării, formării iniţiale şi continue.

   Art. 3.(1) Competenţele sunt definite ca ansambluri integrative de cunoştinţe, deprinderi, motivaţii şi atitudini care mijlocesc comportamentul profesional şi garantează acţiunea expertă în domenii şi în contexte specifice de activitate pentru profesia didactică.

   (2) Principalele domenii în care se definesc competenţele profesionale dobândite formal, nonformal sau informal sunt:

   a) domeniul specialităţii, corespunzător disciplinelor de învăţământ şi funcţiei didactice deţinute de cadrul didactic;

   b) domeniul pedagogiei şi psihologiei educaţiei;

   c) domeniul didacticii/didacticilor de specialitate;

   d) domeniul managementului educaţional şi al legislaţiei şcolare;

   e) domeniul tehnicilor de informare şi comunicare aplicate în procesele de predare şi învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea datelor;

   f) domenii inter- şi transdisciplinare vizând strategiile alternative şi complementare de instruire, cercetarea şi inovarea, comunicarea şi parteneriatele cu mediul social etc.

   Art. 4. – Sistemul de competenţe pe care se întemeiază prezenta metodologie preia şi adaptează la specificul profesiei didactice şi la cerinţele învăţământului preuniversitar românesc categoriile şi nivelurile de competenţă cu care operează Cadrul european al calificărilor (EQF – European Qualifications Framework) şi Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior (CNCIS). Sistemul operează cu două categorii fundamentale de competenţe:

   a) competenţe profesionale:

   (i) competenţe cognitive;

   (ii) competenţe funcţional-acţionale;

   b) competenţe transversale:

   (i) competenţe de rol;

   (ii) competenţe de dezvoltare personală şi profesională.

   Art. 5. – Domeniile şi categoriile de competenţe se operaţionalizează prin descriptori generali şi specifici, respectiv:

   a) descriptori generali de competenţă:

   (i) capacitatea de a învăţa;

   (ii) capacitatea de a opera cu conceptele şi metodologia din ştiinţele educaţiei;

   (iii) capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare cu mediul social şi cu cel profesional;

   (iv) capacitatea de analiză cognitivă şi evaluare axiologică a mediilor socioculturale şi politice, a evenimentelor şi a conjuncturilor ce au loc în viaţa comunităţii sociale;

   (v) abilităţi de operare pe calculator şi de acces la reţelele informatice de comunicaţii.

   b) descriptori privind competenţe profesionale:

   (i) capacităţi de proiectare, realizare şi evaluare a procesului educaţional din învăţământul preuniversitar;

   (ii) capacităţi de structurare logică şi transpunere psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării în specializarea obţinută prin studiile de licenţă sau, după caz, prin studiile de specializare de nivel liceal sau postliceal;

   (iii) cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare activităţilor de consiliere a elevilor şi familiilor;

   (iv) capacitatea de a investiga şi soluţiona problemele specifice ale şcolii şi educaţiei;

   c) descriptori privind competenţe transversale:

   (i) autonomie şi responsabilitate;

   (ii) atitudine de relaţionare şi comunicare deschisă, sinceră, cooperantă, receptivă;

   (iii) disponibilitate de analiză şi interpretare a valorilor ce descriu o situaţie, un eveniment sau un comportament;

   (iv) imaginaţie substitutivă, disponibilitatea de autoreglare a comportamentului în raport cu ceilalţi pe bază empatică şi de a recepta mesajele cu conţinut afectiv;

   (v) acceptarea evaluării din partea celorlalţi;

   (vi) integritate morală, echilibru caracterial, atitudine critică şi forţă de convingere în promovarea valorilor pozitive autentice ale comunităţii sociale.

   Art. 6.(1) Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor se întemeiază pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic.

   (2) Nivelul de competenţă vizat şi atins prin programele şi activităţile formale, nonformale şi informale este evaluat în funcţie de:

   a) capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi utiliza în mod autonom capacităţile de cunoaştere, deprinderile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu diversele cerinţe specifice unui anumit context, unei anumite situaţii sau probleme;

   b) capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe şi neprevăzute.

   Art. 7. – Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal se fundamentează pe conceptele EQF privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi şi centrarea pe rezultatele învăţării.

   Art. 8.(1) Aplicarea principiului învăţării pe parcursul întregii vieţi presupune recunoaşterea şi integrarea în sistemul şi în strategiile de formare continuă a cunoştinţelor dobândite de personalul didactic în contexte formale, nonformale şi informale.

   (2) Contextele formale de învăţare, care includ şi locul de muncă, constau în programe şi activităţi de învăţare asistată de formatori abilitaţi în acest sens, în instituţii de formare acreditate. În acest caz, validarea şi recunoaşterea oficială a rezultatelor învăţării sunt asigurate prin parcurgerea şi promovarea programelor şi activităţilor respective.

   (3) Contextele nonformale şi informale de învăţare constau în activităţi de învăţare realizate individual sau în grupuri informale, fără asistare şi în afara programelor şi activităţilor de învăţare formală, prin autoinstruire sau schimburi de experienţă, prin activităţi de cercetare, prin participare la acţiuni ştiinţifice, psihopedagogice şi metodice etc. În acest caz, pentru validarea şi recunoaşterea oficială a cunoştinţelor este necesară evaluarea rezultatelor învăţării de către organisme şi structuri abilitate, de regulă din instituţiile care organizează programe de învăţare formală.

   (4) Integrarea cunoştinţelor dobândite în diferite contexte se realizează prin sistemul de recunoaştere, transfer şi acumulare a creditelor profesionale.

   Art. 9. – Rezultatele învăţării reprezintă setul de cunoştinţe, deprinderi şi/sau competenţe generale, profesionale şi personale pe care cadrul didactic le-a dobândit şi este capabil să le demonstreze după finalizarea procesului de învăţare. Centrarea pe rezultatele învăţării presupune că acestea sunt reperul principal în funcţie de care cunoştinţele se validează şi se recunosc oficial, indiferent de natura contextelor în care s-a produs învăţarea.

 

   
CAPITOLUL III

  Cadrul instituţional şi procedural

 

   Art. 10.(1) Intră în sistemul de recunoaştere şi echivalare a competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal numai cadrele didactice calificate care îndeplinesc următoarele condiţii minimale:

   a) în învăţământul preşcolar, preşcolar special, primar, primar special, precum şi în palatele şi cluburile copiilor, educatoarele, educatorii, institutoarele, institutorii, educatoarele de sprijin, educatorii de sprijin, învăţătorii, învăţătoarele, învăţătoriieducatori, învăţătorii itineranţi/de sprijin, absolvenţi/absolvente cu diplomă ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli postliceale pedagogice acreditate/autorizate, în profilul postului didactic ocupat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   (i) sunt titulari/titulare sau sunt încadraţi/încadrate prin suplinire în învăţământul preuniversitar la data solicitării;

   (ii) nu au fost sancţionaţi/sancţionate disciplinar şi au obţinut calificativul „Foarte bine” în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi, respectiv calificativul parţial „Foarte bine” în anul şcolar în care solicită recunoaşterea;

   (iii) au obţinut cel puţin definitivarea în învăţământ la data solicitării;

   (iv) deţin avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic la data solicitării, conform Metodologiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

   (v) au participat la programe de formare continuă sau perfecţionare, avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în ultimii 5 ani, în specialitate, didactica specialităţii sau în domeniul psihopedagogiei;

   b) în învăţământul gimnazial special şi şcolile de arte şi meserii din învăţământul special, în învăţământul liceal şi postliceal, la anul de completare, precum şi în palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, maiştrii-instructori, absolvenţi cu diplomă ai unei şcoli de maiştri sau ai unei şcoli postliceale acreditate/autorizate, în profilul postului didactic ocupat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   (i) sunt titulari sau sunt încadraţi prin suplinire în învăţământul preuniversitar la data solicitării;

   (ii) au finalizat liceul cu diplomă de bacalaureat;

   (iii) deţin atestatul de formare psihopedagogică;

   (iv) nu au fost sancţionaţi disciplinar şi au obţinut calificativul „Foarte Bine” în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi, respectiv calificativul parţial „Foarte Bine” în anul şcolar în care solicită recunoaşterea;

   (v) au obţinut cel puţin definitivarea în învăţământ la data solicitării;

   (vi) deţin avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic la data solicitării, conform Metodologiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

   (vii) au participat la programe de formare continuă sau perfecţionare, avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în ultimii 5 ani, în specialitate, didactica specialităţii sau în domeniul psihopedagogiei;

   c) în cluburile sportive şcolare şi în palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, antrenorii, absolvenţi cu diplomă ai unei şcoli postliceale autorizate/acreditate, în profilul postului didactic ocupat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

   (i) sunt titulari sau sunt încadraţi prin suplinire în învăţământul preuniversitar la data solicitării;

   (ii) au finalizat liceul cu diplomă de bacalaureat;

   (iii) deţin atestatul de formare psihopedagogică;

   (iv) nu au fost sancţionaţi disciplinar şi au obţinut calificativul „Foarte Bine” în ultimii 2 ani şcolari încheiaţi, respectiv calificativul parţial „Foarte Bine” în anul şcolar în care solicită recunoaşterea;

   (v) au obţinut cel puţin definitivarea în învăţământ la data solicitării;

   (vi) deţin avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic la data solicitării, conform Metodologiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

   (vii) au participat la programe de formare continuă sau perfecţionare, avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în ultimii 5 ani, în specialitate, didactica specialităţii sau în domeniul psihopedagogiei.

   (2) Învăţătorii/Institutorii din palatele şi cluburile copiilor, antrenorii şi maiştrii-instructori care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) susţin şi o probă practică/orală eliminatorie de profil. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului se consemnează prin „admis” sau „respins”. La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei de concurs rămânând definitivă.

   (3) Proba practică/orală în profilul postului se susţine în faţa unei comisii, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, alcătuite din:

   a) preşedinte – directorul unităţii de învăţământ;

   b) membri – câte 2 profesori cu gradul didactic I sau II cu specializarea în profilul postului/metodişti ai inspectoratului şcolar cu specializarea în profilul postului/responsabili ai comisiilor metodice cu specializarea în profilul postului (profesorii din comisie trebuie să aibă cel puţin acelaşi grad didactic cu cel al candidatului) şi un reprezentant al inspectoratului şcolar;

   c) secretar – un cadru didactic.

   (4) Pentru palatele şi cluburile copiilor/Palatul Naţional al Copiilor, proba practică de profil se desfăşoară în specialitatea postului conform anexei nr. 3.

   (5) Pentru maiştrii-instructori, proba practică de profil se desfăşoară în specialitatea postului conform anexei nr. 4.

   (6) Pentru antrenorii din cluburile sportive şcolare, proba practică de profil se desfăşoară în specialitatea postului conform anexei nr. 5.

   Art. 11. – Recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal se realizează, pe baza documentelor justificative, la nivelul inspectoratelor şcolare de către o comisie numită de inspectorul şcolar general, cu următoare componenţă:

   a) preşedinte – inspector şcolar general adjunct cu atribuţii în domeniul managementului resurselor umane;

   b) vicepreşedinte – inspectorul responsabil cu dezvoltarea resurselor umane;

   c) membri – inspectori şcolari de specialitate, inspectori şcolari, metodişti ai inspectoratului şcolar, cadre didactice din învăţământul preuniversitar certificate în calitate de evaluatori de competenţe.

   Art. 12.(1) Dosarele cuprinzând documentele justificative, care atestă că sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere şi echivalare a competenţelor profesionale dobândite nonformal şi informal, se întocmesc la nivelul unităţilor de învăţământ şi se transmit inspectorului responsabil cu dezvoltarea resurselor umane din cadrul inspectoratului şcolar.

   (2) Inspectorul responsabil cu dezvoltarea resurselor umane centralizează situaţiile primite şi le înaintează comisiei numite pentru recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal, care îşi desfăşoară activitatea permanent la nivelul inspectoratului şcolar, pentru evaluare. Sunt evaluate numai dosarele cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile minimale prevăzute la art. 10.

   Art. 13.(1) Grila de echivalare între cunoştinţele obţinute formal, nonformal şi informal şi creditele care se pot acorda pentru acestea este prevăzută în anexa nr. 1.

   (2) Se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, în cazul cadrelor didactice care ocupă funcţii pentru cadrele didactice care dobândesc minimum 100 de credite conform grilei de echivalare între cunoştinţele obţinute formal, nonformal şi informal şi creditele care se pot acorda pentru acestea.

   (3) Comisia de evaluare numită pentru recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal întocmeşte periodic lista cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile minimale prevăzute la art. 10 şi care au dobândit cel puţin 100 de credite conform grilei de echivalare şi o transmite Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară.

   (4) Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară verifică listele transmise şi elaborează ordinul ministrului pentru recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal de cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile minimale prevăzute la art. 10 în vederea emiterii atestatelor de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite formal, nonformal şi informal.

   (5) Procedura de recunoaştere şi echivalare a competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal şi informal se finalizează cu acordarea Atestatului de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite formal, nonformal şi informal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.

   Art. 14. – Reprezentanţii sindicatelor reprezentative la nivel de ramură participă, în calitate de observator, la toate etapele de desfăşurare prevăzute de prezenta metodologie, au acces la documente şi pot consemna observaţiile în procesul-verbal întocmit de comisia de evaluare.

   Art. 15. – Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1
 

 

   
GRILA DE ECHIVALARE

 

   
Recunoaşterea competenţelor profesionale dobândite formal la data depunerii dosarului

 

       
  Nr.
crt.
Criteriul Nr. de credite
  1.

Vechime la catedră

1 credit/an întreg vechime la catedră (Creditele nu
se fracţionează.)

  2.

Participarea la activităţi desfăşurate în cadrul programelor
de formare continuă acreditate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, finalizate cu Certificat de
competenţă profesională sau adeverinţă echivalentă

Nr. de credite acordate conform normelor
metodologice de acordare a creditelor profesionale
transferabile în vigoare, aprobate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

  3.

Gradul didactic II

25 de credite

  4.

Gradul didactic II şi gradul didactic I

30 de credite

  5.

Student în curs de calificare, în specialitatea postului
ocupat, la programe de studii acreditate/autorizate

15 credite/an de studiu finalizat

Cine a fost odată-n Gorj: Mânăstirea Polovragi

În prima zi de post a ortodocșilor gorjeni înaintea Crăciunului, emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” vă oferă o vizită la Mânăstirea Polovragi, așezământ monahal din nordul județului care are o vechime de peste o jumătate de mileniu. Ghidul telespectatorilor va fi profesorul de istorie Nicolae Simionescu, cel care a scris singura monografie contemporană a Polovragiului.

Povestea Mânăstirii Polovragi începe, din câte se pare, în anul 1505 când este ctitorită de Radu și Pătru, fii lui Danciu Zamona, cei care apar menționați într-un hrisov emis la 14 ianuarie 1480 de către voievodul Basarab cel Tânăr(1477-1481). Danciul Părăianu, un alt ctitor, e cel care face mânăstirii numeroase danii  în secolul al XVII-lea dar și închină locașul de cult către Sfântul Mormânt în timpul domnitorului Matei Basarab.

Mai târziu, domnitorul Constantin Brâncoveanu va răscumpăra mănăstire, în 1693 după unele documente, făcând-o metoc al Mânăstirii Horezu. Despre construcție, așa cum telespectatorii vor putea vedea în imagini, putem vorbi de o biserică în stil bizantin. Aceasta este înconjurată de chilii, formând o puternică cetate de apărare. Cei care vizitează Mânăstirea pot găsi Biserica-Bolnița-de la Polovragi este situată în partea de nord a incintei, fiind zidită în anul 1732 de egumenul Lavrentie și închinată sfântului ierarh Nicolae.

Mânăstirea Polovragi a fost întărită ca și fortăreață în timpul lui Tudor Vladimirescu dar a trecut și prin momente dificile în ultimul secol și jumătate. Astfel, după secularizarea averilor mănăstirești, s-a desființat mănăstirea, rămânând biserică pentru mireni cu o proprietate de 75 ha teren până în 1950. Între 1962-1969, acest sfânt locaș a fost renovat de Direcția Monumentelor Istorice din București, redându-i-se starea inițială și aspectul unui adevărat monument național, istoric și artistic.

Întreaga poveste a mânăstirii o puteți vedea luni, ora 18.30, pe GORJ TV.

 

REPERE: ”EDUSAL-programul de salarizare al cadrelor didactice care ridică mari probleme”

Emisiunea ”Repere” propune o dezbatere pe seama noului program de salarizare al cadrelor didactice EDUSAL care ridică foarte multe probleme la implementare, inclusiv stoparea plăților către CAR și sindicate. Invitați: prof. Ion Priescu-președinte CAR Învățământ Gorj și Liviu Marian Pop(telefonic)-secretar general FSLI.

Senatul ”FIII GORJULUI”, Sucursala Timișoara

“FIII GORJULUI” – de pretutindeni, Sucursala TIMIŞOARA – 1984

Componenţa SENAT- ca organ consultativ al  Consiliului Director

 

1.  Alexandru DUMITRAŞCU, în reprezentarea Ligii Culturale FIII GORJULUI din Bucureşti, tel: 0722 503 361, e-mail dumalex_77@yahoo.com.

2. Doina FRMUŞELU din Bucureşti, scriitor, Director executiv INR, tel: 021 315 5469; 0751 220 900, e-mail doina3007@yahoo.com.

3. Tudor VLADIMIRESCU din Bucureşti, străstrănepotul lui Tudor VLADIMIRESCU, tel: 0741 697 399, e-mail

4. Cornel ŞOMÂCU din Târgu Jiu director Ziarul Vertical, tel:       0766 554870  e-mail somicucornel@yahoo.com

5. Minodora SUCEA din Târgu Jiu redactor Ziarul Gorjeanul, tel: 0765 571 071, e-mail minodora_jurnalista@yahoo.com

6. Petre CIUCLEA, consilier oraş Bumbeşti-Jiu, tel: 0765 767 965; 0744654069, e-mail ciucleapetre@yahoo.com

7. Rodica DANCIU, director Colegiul Tehnic Mătăsari, tel: 0749 087 432

e-mail danciu_rodyca2000@yahoo.com

8. Marius BUZERA director Colegiul Gral. Gh. Magheru Târgu Jiu, tel:

e.mail: liceumagheru@yahoo.com

9. Codruţa MĂGUREAN, director adjunct Centrul de Artă şi Cultură al Judeţului Timiş, tel:  0764 079 346, e-mail

10.Răzvan HRENOSCHI, director Consiliul Judeţean Timiş, tel:                             ,e-mail

11.  Nicolae DRĂGAN, director Cercul Militar Timişoara, tel: 0744 606 371, e-mail

12. Leontina PRODAN, Asociaţia ACTIS, director SC. PIF, tel: 0256 218507, e-mail leontinaolah@ yahoo.com

13.Vlad MGHERU, străstrănepotul Gral. Gheorghe MAGHERU, braţul de oţel al Revoluţiei de la 1848

14. Corina Roşu CIOBANU, preşedinta asociaţiei Proliebling, tel:   

e-mail corinarosuciobanu@yahoo.com

15.  Marcel URECHESCU, fondator Suc. Timişoara 1984, tel: 0755120888

16. Teofil HAICA, avocat Timişoara, tel:  0723 831 688

e-mail  avocathaica@yahoo.com     

17. Vasile SUCIU, preot Giarmata Vii, Asoc. Publiciştilor, Presa Rurală în Banat, tel:0732519535;0744604975, e-mail suciuvasile1966@yahoo.com

18. Rodica BELEA, artist plastic, membru de onoare, tel:

19.Mihai Tripon CÂRJA, scriitor filosof, membru de onoare, tel:

20. Ilie CRISTESCU, Rector Univ. ”M. Eminescu”, tel:

21. Sevastian BĂLESCU, fondator Sucursala Timişoara 1984, preşedinte de onoare sucursala Timişoara din octombrie 2011, tel /fax: 0256 435 333; 0748 114 812; 0765 327 345, e-mail sevastian@sevastianbalescu.ro

DOVADA HOȚIEI GUVERNULUI: Românii cumpără cauciucuri cu ”recomandare” într-o țară unde nu se impun cauciucurile de iarnă

Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Bosnia-Herţegovina, Slovenia, Suedia și Norvegia sunt singurele țări care condiționează circulația în anotimpul alb de cauciucuri de iarnă. Cum în România nu se întâlnește acest tip de climă, rezultă clar că e doar o japcă a guvernanților. Doar în România nu sunt acceptate anvelopele notate doar „Alpin”, „Winter” sau „Mountain” fără marcajul „M plus S”,potrivit Ministerului Transporturilor.

Românii sunt obligați să acționeze Guvernul în judecată și să se adreseze inclusiv instanțelor europene pentru abuzul de putere al Ministerului Transporturilor. Altfel, rămânem cu banii dați și ne punem viața în pericol prin folosirea cauciucurilor de iarnă la temperaturi de peste 7 grade Celsius. Cine și câți bani și-a însușit? Anvelopele denumite comercial „all seasons” sau 4S, ca şi cele Alpin, Mountain sau Winter, pot fi acceptate, dacă au marcajul specific anvelopelor de zăpadă (M plus S, M. S., M&S), conform Directivei Consiliului 92/23/CE privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54″, au spus oficialii ministerului. Dacă un conducător auto a cheltuit cel puţin 1.000 de lei anul trecut pentru a achiziţiona un set de anvelope de iarnă, acesta este obligat, prin lege, de la 1 noiembrie 2011, să cumpere un alt set în cazul în care va rula pe un drum acoperit cu gheaţă, zăpadă sau polei. Un conducător auto trebuie să achiziţioneze anvelope omologate, în concordanţă cu cele înscrise de către RAR în cartea de identitate a vehiculului şi care poartă marcajul M plus S (sau M.S, sau M&S). De ce? Foarte simplu, altfel nu ies banii ”programați” pentru a fi scoși din buzunarele românilor. În acelaşi timp, RAR şi Ministerul Transporturilor nu recomandă anvelope de iarnă second-hand mai vechi de 4-5 ani sau la care înălţimea profilului lor este mai mică de 4 mm. Noua legislaţie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 31 ianuarie din acest an., asigurându-se astfel o perioadă de timp de 9 luni pentru ca cei vizaţi de noua legislaţie să intre în conformitate. Statele europene care stabilesc obligativitatea generală de utilizare a anvelopelor de iarnă în anumite perioade calendaristice şi în funcţie de condiţiile meteorologice sunt Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Bosnia-Herţegovina, Slovenia. Două state au reguli chiar mai stricte, în sensul că utilizarea nu este condiţionată de condiţiile meteorologice: Suedia şi Norvegia. România nu ar avea ce căuta pe această listă. După ”tunurile” cu trusele medicale, cu cei mai scumpi carburanți din Europa, cu două taxe de drum etc, etc, etc, acum ni se dă în cap cu cauciucurile.

Cine a fost odată-n Gorj: Centenar Maria Lătărețu

Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” programează în această seară o ediție specială destinată împlinirii celor 100 de ani de la nașterea Mariei Lătărețu, probabil cea mai mare artistă născută vreodată pe meleagurile Gorjului. Cel care invocă personalitatea artistei la Gorj Tv așa cum a făcut-o până acum în trei cărți și două filme este documentaristul Dorin Brozbă.

 

Maria Lătărețu s-a născut în Bălceștii Gorjului la 7 noiembrie 1911. Era cel de-al șaisprezecelea copil al Mariei și al lui Ion Borcan, o familie modestă din zona de nord a Gorjului. Copilăria petrecută în locurile natale i-a confirmat talentul de interpretă de folclor, primul spectator fiind chiar Gilortul pe care l-a făcut nemuritor în multe din cele peste 1300 de cântece care le-a lăsat posterității.

Se va căsători la doar 16 ani cu Mihail Tică Lătărețu din Lelești, moment ce a constituit un prim pas spre cariera care se sfârșea în 27 septembrie 1972 pe o scenă din Botoșani. Primele înregistrări radio le-a făcut în 1937 sub coordonarea etnomuzicologului Constantin Brăiloiu. De atunci au urmat nenumărate succese, cântecele Mariei Lătărețu fiind cunoscute și preluate de foarte multe alte soliste de muzică populară.

Ani de zile a fost  prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru”,  după 1949 Maria Lătăreţu cucerind publicul din toate colţurile ţării, dar şi din numeroase alte state. Profesorul Mihail Pop ne-a lăsat o mărturie fiind surprins în mod plăcut să afle, la o consfătuire pe teme folclorice de la Stockholm, că unul din cântecele gorjencei- „Mă uitai spre răsărit”- era considerat  unul dintre cele mai frumoase cântece ale lumii.

Cu singurul regret că în viața personală nu a avut parte decât de un copil din cei șase pe care i-a născut, Maria Lătărețu se va stinge pe scenă în septembrie 1972 la Românești-Botoșani. Le cântase spectatorilor: „Vă las cântecele mele/ Lume, dragă lume/ Să vă petreceţi cu ele/ Lume, draga mea…”. Povestea și multe imagini cu Maria Lătărețu luni seara la GORJ TV.

REPERE: ”Casa Corpului Didactic Gorj și provocările viitorului”

Temă: ”Casa Corpului Didactic Gorj și provocările viitorului”

Invitat: prof. Luminița Sandu-director CCD Gorj