Învățământul superior cunoaște din această vară schimbări semnificative. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a definitivat evaluarea universităţilor şi a anunţat că încurajează universitățile pentru a accepta fuziunile. Raportul privind evaluarea a fost prezentat deja experţilor Asociaţiei Europene a Universităţilor, „probabil cea mai respectată voce la nivel european” după cum spun autoritățile. Din câte se pare la nivelul țării vor rămâne 12 universități care vor conduce studii de doctorat, celelalte urmând să facă consorții sau să fuzioneze cu acestea. Universitatea ”Constantin Brâncuși” nu a aplicat pentru acest nivel de studiu dar se află în consorțiu cu Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Instituția de învățământ superior de stat de la Târgu-Jiu a primit dreptul, încă neconfirmat oficial, de a organiza licență și masterat(universitate de educație și cercetare științifică).
Din această vară, universitățile se clasifică în trei categorii: universităţi centrate pe educaţie – care fac numai pregătire de licenţă; universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică şi universităţi de educaţie şi creaţie artistică – care fac licenţă şi masterat; universităţi de cercetare avansată şi educaţie – care fac licenţă, masterat şi doctorat
Dacă clasificarea universităţilor este deja definitivată, din toamnă începe şi ierarhizarea programelor de studii, dar acest proces ar putea dura între 3-5 ani. Ministrul Daniel Funeriu spunea în primăvara acestui an:”Legea educaţiei cere experţi internaţionali la clasificarea universităţilor pentru că în mediul universitar românesc domneşte neîncrederea. Iar în mediul european domneşte neîncrederea faţă de ceea ce se întâmplă în mediul academic românesc. Nu degeaba au fost scandaluri legate de diplome, acordate mai mult sau mai puţin corect (…). Pentru a ridica aceste suspiciuni, pentru a stabili un «moment zero» – un moment în care precizăm unde suntem noi astăzi – am decis să fim asistaţi de această organizaţie europeană”.
MECTS şi Asociaţia Europeană a Universităţilor (EUA) au lansat în dezbatere publică, în 25 martie, Metodologia de evaluare pentru clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, în conformitate cu articolul 193, din Legea Educaţiei Naţionale.
Clasificarea universităților din România era necesară, ministrul Daniel Funeriu declarând că „vor fi câştigători toţi cei care înţeleg ireversibilitatea alinierii la standardele europene şi îndrăznesc să spun că prezenţa EUA astăzi, aici, demonstrează acest lucru. Nu cred că vreo universitate din România ar avea ceva de câştigat dacă s-ar exclude din acest proces ireversibil. Schimbarea se face împreună şi mulţumesc rectorilor şi organizaţiilor studenţeşti care sprijină acest demers. Până acum, numărul de doctorate stătea în stiloul ministrului, care aproba un număr de granturi pe an. De acum înainte va fi vorba de o competiţie între conducătorii de doctorate, un concurs de proiecte ştiinţifice, şi nu am motive să mă îndoiesc că vor câştiga cei mai buni. Va fi scos arbitrariul din ecuaţie”.
Mircea Miclea, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, spune că această clasificare înseamnă că „punem o oglindă în faţa universităţilor să se vadă cum sunt, iar imaginea aceasta o arătăm şi publicului larg, ca să ştie şi el cum arată facultăţile”.
Același Mircea Miclea, vorbind despre programele de studiu spunea:”Ierarhizarea înseamnă că programele din acelaşi domeniu, livrate de toate universităţile din ţară (programele de studiu în medicină sau jurnalistică, de pildă), sunt grupate valoric, în funcţie de câteva criterii: calitatea predării, calitatea cercetării şi calitatea serviciilor oferite studenţilor şi calitatea implicării lor în mediul socio-economic. Acest ranking sau grupare valorică are următoarele efecte pozitive: permite alocarea banilor publici în funcţie de performanţă. De pildă, acum o universitate de medicină din ţară are procentul de reuşită la rezidenţiat al studenţilor de 3%; o altă, de 70% , însă, întrucât ambele erau de medicină şi de stat, ambele primeau aceeaşi sumă per student echivalent în finanţarea de bază. Ceea ce nu e corect: înseamnă că nu premiezi calitatea şi că risipeşti banul public. Apoi, studenţii şi viitorii studenţi sunt informaţi despre calitatea programelor de studii şi vor decide mai în cunoştinţă de cauză unde vor să înveţe carte. De asemenea, angajatorii pot lua informaţia despre performanţa programului de studii ca să vadă unde au mai mari şanse să găsească absolvenţi mai buni; fiecare universitate poate decide ce programe merită să mai ţină şi ce programe nu sunt de calitate, deci ar trebui închise sau, dacă nu, să remedieze situaţia lor”.
Potrivit MECTS, există deja o listă a celor mai performante universităţi. Doar acestea vor putea organiza doctorat. Numărul acestora este de 12 instituţii de învăţământ superior vor fi acreditate pentru studii doctorale”. MECTS a făcut precizarea că doctoratele aflate în derulare vor continua până la finalizarea ciclului de pregătire, chiar dacă universitatea nu va reuși să obțină acreditarea în luna august.
Foarte important, conducătorii de doctorate de la instituţii de învăţământ superior, care nu figurează printre cele 12 universităţi, vor putea să conducă acest tip de pregătire postuniversitară, dacă universitatea lor creează un consorţiu cu alte instituţii acreditate pentru studii doctorale. Pentru luna septembrie vor fi scoase la concurs 3.500 de locuri la doctorat.
După cum se știe, MECTS a amânat pentru luna septembrie alocarea locurilor la universități la studiile masterale. Nu toate universitățile vor primi astfel de locuri. Același Mircea Miclea, fost ministru al Educației declara: „Dacă din această evaluare reiese că o universitate nu poate merge decât până la nivel de licenţă, statul nu va mai susţine programele superioare. Nu va mai da cifră de şcolarizare pentru masterat sau doctorat”.
