IERARHIA MEDIILOR DE ADMITERE

ABSOLVENTI CLASA A VIII-A -2011

 Sursa: ISJ GORJ

Precizari privind calculul  si plata

                indemnizatiei pentru concediul de odihna.

Potrivit art 12 / Legea 63/2011,

« Art. 12. — Plata concediului de odihna pentru personalul didactic se face conform art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare »

Insa ordonanta 10/ 2008 , cu exceptia art. 23, 25 si 302, a fost abrogata prin legea 330/2009 ca dealtfel si ordonanta 24 /2000 care a fost si ea abrogata prin legea 330 / 2009.

ART. 23 din ordonanta 10/2008spune ca :

    “(1) Personalul contractual din sectorul bugetar are dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă şi la alte concedii, în condiţiile legii.

    (2) Durata minimă a concediului de odihnă este de 21 de zile lucrătoare pe an.

    (3) La determinarea indemnizaţiei de concediu de odihnă se vor lua în calcul, pe lângă salariul de bază, şi sporurile de care beneficiază, potrivit legii.

    (4) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care, din motive justificate, personalul contractual din sectorul bugetar nu a putut efectua concediul de odihnă la care avea dreptul într-un an calendaristic, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat săacorde concediul până la sfârşitul anului următor.

    (5) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării raporturilor juridice de muncă.

    (6) Celelalte prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, rămân în vigoare.

    (7) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu »

Insa HG 250/1992, despre care ordonanta 10/2008 spune ca ramane in vigoare, a fost abrogata expres pe data intrarii in vigoare a codului muncii, respectiv pe 1 martie 2003, prin art 298, al2.

            Acest lucru este consemnat in toate hotararile judecatoresti obtinute de LSI BOTOSANI, in procesele privind modul de calcul al indemnizatiei de concediu pentru anul scolar 2009-2010.

            «  (1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.

(2)        Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

Cât priveşte HG 250/1992 şi Ordinul MEN nr 325 /1998, trebuie remarcat că aceste acte normative au fost emise pentru punerea în aplicare a Legii 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor.

Or, prin art 298 alşin 2 din Codul Muncii, Legea 6/1992 a fost abrogată expres pe data intrării în vigoare a acestui cod, respectiv pe 1 martie 2003. rezultă prinj urmare, că şi cele două acte normative susmenţionate (hotărârea şi ordinul de punere în aolicare a Legii 6/1992) au fost abrogate implicit – în conformitate cu disp art. 108 alin.2 din Constituţie, art 26 alin. 1 şi art 46 alin 3 din Legea nr. 90/2001, art 4 alin.2 şi 3 şi art. 67 alin.1 din Legea nr. 24/2000, nemaiavând obiect de aplicare.

……………………………………………………………………………………………………….

Aşadar, întrucât reclamanţii au plecat în concediu în luna iulie 2010, rezultă că la calculul indemnizaţiei cuvenite trebuiau avute în vedere drepturile salariale prevăzute de art 145 alin.1 din Codul muncii -respectiv salariul de bază, indeminzaţii şi sporuri cu caracter permanent – din lunile aprilie, mai şi iunie 2010.”

         Avand in vedere cele mentionate anterior consideram ca la calculul indemnizatiei de concediu aferente anului scolar 2010 – 2011 , daca se intra in concediu cu 01 iulie 2011 trebuie calculata media zilnica a drepturilor salariale din lunile iunie 2011, mai 2011, aprilie 2011 (iar daca data este alta 3 luni anterioare intrarii in concediu), iar aceasta se va inmulti cu nr de zile de concediu pentru fiecare, obtinandu-se astfel valoarea indemnizaţiei de concediu.

                            Preşedinte  Sindicate Botoșani,

                            Prof. Liviu Axinte

Emisiunea săptămânală de istorie ”Cine a fost odată-n Gorj” vă propune drept temă: ”Constantin Ispas-un veteran își amintește”, realizatorul Cornel Șomâcu avându-l ca invitat pe generalul de brigadă(r) Constantin Ispas, președintele Asociației Naționale a Veteranilor, filiala Gorj.

Povestea generalului gorjean este fascinantă pornind de la slujitor la boier, la copil de trupă și până la soldat în război. A fost rănit pe frontul din Moldova și puțini îi mai dădeau șansa să se întoarcă sub arme ca ofițer. A făcut-o deși a devenit foarte târziu membru de partid. În anii 70 a fost profesor la Academia Militară și reprezentantul României în cadrul Tratatului de la Varșovia pe probleme de tehnică militară. Înainte de Revoluție a condus Centrul Militar Gorj iar din 1990 este fondatorul și președintele Asociației Naționale a Veteranilor, filiala Gorj.

Constantin Ispas este însă pentru mulți gorjeni autorul ciclului ”Nemuritorii”, patru volume impresionante dedicate generalilor gorjeni care s-au remarcat în Războiul de Independență și în cele două războaie mondiale. Este vorba de o premieră istoriografică la nivel de țară facilitată și de faptul că mulți gorjeni au urmat cariera armelor la înalt nivel, începuturile din secolul al XIX-lea putând fi date de Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru și Christian Tell.

Aflat la o televiziune de casă, B1Tv, președintele Traian Băsescu a ieșit repede din colțul unde îl trimiseseră Antonescu și Ponta și a creat încă un subiect pe lângă regionalizare. Este vorba de o problemă istorică, rolul regelui Mihai în anii 1944-1947 dar și cazul eroului mareșal Ion Antonescu. Traian Băsescu, ignorat pe drept de casa regală după ce s-a făcut rudă cu Paul de România, a lovit necruțător în rege și l-a ridicat în slăvi pe Ion Antonescu. Televiziunile mogulilor și Opoziția s-au inflamat instantaneu deși era mai limpede ca niciodată că suntem ca în celebra întâmplare, un nebun aruncă o piatră în apă și foarte mulți sănătoși se aruncă să o scoată. Morala: președintele a avut dreptate, a creat o fumigienă care îi permite să negocieze reîmpărțirea administrativ-teritorială în liniște cu UDMR-ul.

Și totuși, ce l-a apucat pe Băsescu? Probabil că cel puțin unul dintre consilieri i-a spus că naționalismul îi poate aduce popularitate așa cum s-a întâmplat mulți ani și cu Ceaușescu. Să nu uităm că reabilitarea lui Antonescu a început după 1975 în timpul lui Ceaușescu, iar acesta se bucură de o imagine publică bună și în prezent în condiții în care cultul Mareșalului este interzis. Iar regele Mihai nu s-a bucurat niciodată de un sprijin prea mare din partea românilor.

Ce spune Istoria Românilor?

1. Mareșalul Antonescu a fost un erou pentru români și a guvernat într-o perioadă absolut dificilă pentru România. Este condamnat în străinătate pentru rolul jucat în exterminarea evreilor deși este greu de crezut că ar fi putut face ceva împotriva politicii germane.

2. Regele Mihai are o vină importantă, l-a arestat pe Ion Antonescu în 23 august 1944 fără să aibă o înțelegere semnată cu Națiunile Unite, în cazul nostru cu URSS. Drept rezultat zeci de mii de soldați români au fost luați prizonieri deși ei depuseseră armele.

Aiurelile susținute de Traian Băsescu trebuie puse în spatele lui Vladimir Tismăneanu pentru că președintele nu trebuie să știe neapărat istorie. Abdicarea din 1947 a fost forțată, nu o trădare a regelui. Atâta lucru ar trebui să știe însă și președintele României. 

Ca și concluzie, pot să pun pariu că dacă Traian Băsescu ar fi zis de bine de rege, Opoziția și televiziunile ar fi zis de rău. Scopul a fost atins dar oare suntem un popor de giboni? Să nu pricepem că nu e vorba de istorie?

Noul spot de promovare

Emisiunea din 22 iunie a.c. îl are ca invitat pe Constantin Fârță, directorul Direcției de Patrimoniu Târgu-Jiu.

 Emisiunea de luni, 20 iunie 2011, este dedicată memoriei familiei Magheru în Gorj, o discuție purtată cu ing. Vlad Magheru, ultimul descendent al acestei familii care mai ține legătura cu Gorjul strămoșilor săi, chiar dacă în prezent locuiește la Timișoara.

O să începem cu un paradox al istoriei, primul membru al familiei Magheru menţionat în Gorj pe la 1665 să fi fost un Vlad Magheru. Ultimul Magher în viaţă, din aripa familiei care a păstrat legăturile cu Gorjul,poartă numele tot Vlad Magheru şi trăieşte la Timişoara. Strănepotal generalului paşoptist Gheorghe Magheru, Vlad Magheru ne-a încredinţat numeroase materiale despre memoria familiei, multe folosite de noi în cartea “Zestrea Magherilor”(2007) scrisă în colaborare cu regretatul Dumitru Bunoiu.
Vlad Magheru, nu are urmaşi şi viaţa sa numãrã acum opt decenii. Ultimul dintre Magheri, aşa cum îi place să i se spună,  a avut însã un destin de roman pe care ne propunem sã vi-l dezvãluim în cele ce urmeazã. E viaţa unui om care a luptat de nenumãrate ori cu destinul şi pe care, spunem noi, l-a dovedit. A reuşit cu multe eforturi sã publice o carte despre viaţa pãrintelui sãu, fizicianul Ion Maghieru, şi-a adus contribuţia documentarã la mai multe cãrţi despre Magheri, a donat cãrţi şi documente la biblioteci din Tg-Cãrbuneşti, Albeni şi Tg-Jiu şi a făcut multe alte fapte dedicate memoriei strãmoşilor. Cea mai nouă dintre acestea, este donaţia substanţială de mobilier şi documente din arhiva familiei făcută în anii din urmă Muzeului Judeţean Gorj. Autocaracterizându-se în noiembrie 2006, Vlad Maghieru spunea despre el: “Sunt strãin(nepractic) şi cãlãtor-şi încerc sã port cu demnitate şi fapte juste numele meu, înfocat şi faimos de Maghier. Grijile cresc, forţele-mi slãbesc-dar nu e cazul sã mã opresc!”

 Vlad Maghieru s-a nãscut la Timişoaraîn anul 1930 şi este fiul profesorului de fizicã Ion Magheru, nepot al generalului.  La 40 de ani de la decesul tatãlui sãu, în 1978, Vlad Magheru a colaborat cu istoricul Paul Cernovodeanu la volumul “Pe urmele Magherilor”, apãrut în 1983, fiind socotit “co-autor” chiar de regretatul Paul Cernovodeanu care a ajuns membru de onoare al Academiei. Dupã 66 de ani de la decesul lui Ion Maghieru, în 2004, fiul sãu avea sã termine lucrarea “Ion Maghieru-apostol al educaţiei caracterelor”, lucrare tipãritã în 2005.       
Ion Magheru a murit în 1938 lăsându-şi urmaşul fără sprijinul moral şi exemplul său pozitiv, “în mijlocul unei familii care nu împărtăşea înaltele principii morale ale întemeietorului ei”. Vlad a crescut fără modelul necesar al muncii, fără îndrumarea de care avea neapărată nevoie. Tristeţea din copilărie împreună cu timiditatea şi hipersensibilitatea l-au făcut un retras. Nu s-a putut folosi nici de şansa de a primi o educaţie corespunzătoare în casa unchiului său, George Maghieru, deoarece mama sa a refuzat. S-a lăsat dirijat de mamă la Institutul Agronomic din Craiova, terminând agronomia în 10 ani şi trecând prin trei centre universitare: Craiova, Timişoara şi Bucureşti. Vlad Maghieru spune că: “Am terminat Agronomia în 10 ani, un om nepractic şi fără să cunosc viaţa şi munca de la sat”.
        “Am greşit mult când am respins prima soţie care era cam violentă şi ambiţioasă. Urmare a fost singurătatea şi suferinţele foarte mari. Viaţa a fost aspră, dar mi-a dat educaţia ce-mi lipsea. Am practicat cultul adevărului, yoga morală cu cele 4 trepte: iubirea de adevăr, non-violenţa, detaşarea de griji şi puritatea inimii.”, subliniază acelaşi Vlad Maghieru.
        “Ca inginer agronom, am luat partea ţărănimii exploatate. Ţăranii au înţeles purtarea mea, mi-au ghicit inima şi m-au înconjurat cu respectul, înţelegerea şi sprijinul lor. Autorităţile comuniste nu m-au putut împiedica să respect pe ţăran deşi ele îl considerau drept un animal de muncă.”, îşi aminteşte V.M. Dacă şi-a început cariera profesională la Mărculeşti în Bărăgan, în 1962 ajungea la CAP Buzad-Raionul Lipova iar doi ani mai târziu la CAP Coşarii. Aici va avea mai multe ciocniri cu preşedintele Cuzmanovici deoarece “pus de partid, el era spaima oamenilor, pe care îi umilea cu plăcere, urlând la ei cu dispreţ.” Tot în această zonă s-a întâmplat ceva memorabil: “Preşedintele Czmanovici conducând în mod illegal camionul CAP şi răsturnându-l, urma să fie înlocuit. Preşedinte urma să fie inginerul dar acesta nu era membru de partid. Raionul era în încurcătură. Mi s-a transmis prin preşedintele Rada Trandafir de la CAP Coşarii, că sunt bine venit acolo şi să fac cerere de transfer. Nu m-am opus!.”
        Şi la Coşarii s-a confruntat cu autorităţile comuniste. Primarul, care a luat parte la campania de colectivizare a comunei (zonă de deal cu sol bun, roşcat, de pădure), l-a acuzat că nu găsea soluţii pentru ca CAP-ul să meargă pe profit. Problema era la partea zootehnică unde grajdurile fuseseră amplasate greşit iar animalele hrănite impropriu. Pentru ţărani a încercat să facă mai mult: “Tovarăşul prim-secretar raional de partid Bican a sosit odată în comună şi a ţinut să vorbească cu inginerul agronom: Cere-mi ce ai nevoie pentru persoana dumitale, şi vei primi. I-am răspuns: Pentru mine nimic, tovarăşe Prim, dar pentru sătenii aceştia nefericiţicare frământă noroiul de o jumătate de metru cu picioarele, să fie făcut drumul!”. Comuna s-a desfiinţat ulterior plecării lui Vlad Maghieru care s-a pensionat la finele lui 1965 pe motive medicale. Începea însă o nouă etapă în viaţa lui prefigurată în 1974 prin a doua căsătorie şi recâştigarea casei părinteşti în 1981.
 Vlad Magheru povesteşte despre Vlad Magheru că  „Primul copil, un bãiat, fericirea familiei, s-a nãs­cut rahitic, a vorbit şi a învãţat sã meargã cu întârziere, faţã de alţi copii. A urmat al doilea copil, o fetiţã handicapatã încã de la naştere, iar mama s-a îmbolnãvit de TBC.
Dupã numai 9 ani de cã­sãtorie, Ion Magheru a decedat de septicemie strep­tococicã, lãsând doi copii bolnãvicioşi în grija unei mame bolnãvicioase, care nu a ştiut sã-i educe. În 1939, fiul Vlad a fost cerut de unchiul Georgela Bucureşti pentru a primi o educaţie corespunzãtoare familiei dar mama nu şi-a dat seama şi a refuzat, şi timpurile s-au stricat: rãzboiul şi, dupã el, tãvãlugul comunist de 45 de ani.”, îşi aminteşte Vlad Magheru.

Ultimul urmaş al Magherilor mai spune cã lipsa de relaţii, de educaţie, de conştiinţã, de orientare, au colaborat la un rezultat cu totul negândit şi asfel Vlad a ajuns inginer agronom, dezinteresat, ne legat sufleteşte de profesia lui. Peste aceasta, el a trebuit sã lupte cu singurãtatea (16 ani), fãrã sã reuşeascã sã aleagã conştient o soţie potrivitã.  Vlad Magheru a reuşit sã elibereze casa pãrinteascã de locatarii nepotriviţi şi a început sã se ocupe de organizarea datelor familiei şi studierea biografiilor fraţilor Magheri, Ion şi George. Acelaşi interlocutor spune cã s-a pensionat ca sã nu fie o coadã de topor a comunismului pentru exploatarea ţãranilor(1966) dar nu a cunoscut adevãrul cã rugãciunea adevãratã este munca cinstitã de fiecare zi. A mai fost şi o cãsãtorie cu Olga Stepa, membrã a cultului adventist, „de altfel o fiinţã sufletistã, dezinteresatã, dar opusã mie din punct de vedere astrologic(eu entru ea eram dragoste, viaţã dar ea pentru mine era moarte spiritualã!).
Ultimii Magheri nu au reuşit sã fie salvaţi nici de rude. La mîna familiei Eugen Tanul, nepot al soţiei sale, bãtrânii nu şi-au gãsit liniştea, ba din contrã au avut de suferit în propria lor casã. În casa dinTimişoara a familiei Magheru au venit aceste rude care nu i-au ajutat pe bãtrâni.

Au fost atribuite premiile S.S.I.R. pe anul 2010 si s-a hotărât ca ele să fie înmânate titularilor în ziua de 18 iulie 2011 la deschiderea cursurilor de vară de la Timisoara, acestea urmând să fie postate si pe Internet (reiterăm rugămintea de a consulta periodic site-ul   S.S.I.R., la adresa  http//www.societateistorie.ro/

 Premiile acordate sunt:

„Nicolae Iorga”, domnului  Bogdan Murgescu   pentru lucrarea: Romania si Europa; Miodrag Ciuruschin pentru lucrarea:  Relații  politico-diplomatice ale României cu Serbia în perioada 1903-1914;  Nicu Pohoață  pentru  lucrarea Politica externa a României in timpul Războaielor Balcanice;  Laurențiu  Constantiniu  pentru lucrarea: Uniunea Sovietică între obsesia securității si insecurității;

Premiul „A. D. Xenopol” domnilor Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor și Andrei Popete Pătrascu,  pentru lucrarea: Dincă Schileru, o legendă vie a Gorjului; Gheorghe Birău, pentru lucrarea: Gorjul Bancar

Premiul „Constantin C. Giurescu” doamnei  Angela Rotaru Dumitrescu,  pentru lucrarea Învățământul romanesc din Banat;

 Premiul  „Gh. Brătianu” domnului Nicolae Magiar,  pentru lucrarea Protocolul din Protopresbiteriatul Mehadiei

 Premiul „Aurelian Iordănescu”, pentru  revistele „Studii si comunicări – istorie si societate”  editată de Filiala Prahova a SSIR,  „Anuarul SSIR”   editat de Filiala SSIR Campina, revista „Historica” editată de Filiala SSIR Dolj,  „Historia CNET” editată de filiala SSIR Gorj si „Muscelul”  editată de Filialala SSIR   Câmpulung Muscel.

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A CONCURSULUI PENTRU OCUPAREA FUNCȚIILOR DE DIRECTOR ȘI DIRECTOR ADJUNCT DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CU PERSONALITATE JURIDICĂ

             Art. 1 Prezenta Metodologie este elaborată în baza prevederilor art. 36, art. 60, art. 97, art. 234, art. 246, art. 257, art. 258 și art. 259 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 2 (1) La concursul pentru ocuparea funcţiei de director sau director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică (denumite în continuare unități de învățământ) pot candida  persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a)              au absolvit cu diplomă studii universitare de licență;

b)              sunt membre ale corpului național de experți în management educațional, conform prevederilor art. 246, alin. (3)/art. 257, alin. (1) din Legea educației naționale nr.1/2011;

c)              sunt titulare în unitatea de învățământ respectivă și au o vechime la catedră de cel puţin 5 ani[1];

d)             dovedesc calităţi profesionale, manageriale şi morale, reflectate prin calificativul „Foarte bine” în ultimii 3 ani consecutiv şi nu au fost sancţionate disciplinar în anul şcolar curent;

e)              nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni sau nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa un post didactic prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;

f)               sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei;

g)              nu au desfășurat activități de poliție politică;

h)              la data susţinerii concursului, au vârsta cu cel puţin 4 ani mai mică decât vârsta standard de pensionare.

(2)  La unităţile de învăţământ cu filiera tehnologică se recomandă ca unul dintre directori să fie de specialitate (inginer, economist, medic etc.), iar la filiera vocaţională şi la unităţile de învăţământ special, se recomandă ca unul din directori să aibă specialitatea corespunzătoare profilului unităţii de învăţământ.

(3)  La unitățile de învățământ cu învățământ primar/preșcolar cu peste 20 de formațiuni de studiu   se recomandă ca unul dintre directori să fie profesor pentru învățământul preșcolar/primar.

(4)  În cazul unităților de învățământ preuniversitar în care există clase cu predare în limbi materne diferite, unul dintre directori este cadru didactic din rândul minorității.

(5) Incompatibilitățile la exercitarea funcțiilor de director și director adjunct sunt reglementate de prevederile art. 234 alin. (5) și art. 257 alin. (4)  din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Art. 3 (1) În condițiile vacantării funcției de director, conducerea interimară a unității de învățământ este exercitată  conform prevederilor art. 258 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(2) Cadrul didactic desemnat pentru conducerea interimară a unităţii de învăţământ poate beneficia de prevederile alin. (1) cel mult doi ani şcolari consecutivi.

Capitolul II

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONCURSULUI

Art. 4 (1) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct se organizează de către consiliul de administrație al unității de învățământ, conform prevederilor art. 257 alin. 2 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(2) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ au obligaţia de a scoate la concurs, în decursul unui an şcolar, toate posturile de director / director adjunct vacante.

Art. 5 (1) Concursul de ocupare a postului de director şi director adjunct se organizează în două perioade ale anului şcolar: octombrie-noiembrie şi martie-aprilie. Data concursului se stabileşte de fiecare unitate de învăţământ, în acord cu instituţiile care desemnează reprezentanţi în comisiile de concurs, conform prevederilor art. 258 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(2) Concursul de director şi de director adjunct la aceeaşi unitate de învăţământ se poate organiza în aceeaşi sesiune, în zile diferite, primul fiind cel pentru ocuparea funcţiei de director.

Art. 6 (1) Consiliul de administrație al unității de învățământ, denumit în continuare consiliu de administrație, are obligaţia de a anunţa organizarea concursului, cu cel puţin 30 de zile înainte, în presa locală, și, de asemenea, prin afișare la sediul unității de învățământ, pe site-ul propriu și al inspectoratului școlar postul/posturile de conducere vacante, precum și informaţiile referitoare la înscrierea şi participarea la concurs a candidaţilor. 

(2)  Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ adaptează fişa postului, tematica şi bibliografia de concurs, criteriile de evaluare a proiectului de dezvoltare instituțională, prevăzute în anexă la prezenta metodologie, pe care le afişează la sediul propriu, împreună cu perioada de înscriere, metodologia de concurs şi lista documentelor necesare înscrierii la concurs. Modelele  vor fi particularizate de către fiecare unitate de învăţământ.  

(3) Înscrierea la concurs se încheie cu 10 zile înainte de prima zi a sesiunii de concurs. Sunt acceptaţi la înscriere numai candidaţii ale căror dosare întrunesc integral condiţiile cuprinse în prezenta metodologie.

(4) Consiliul de administrație afişează la sediul său, în cel mult 3 zile de la data încheierii înscrierilor la concurs, graficul desfăşurării concursului, cu specificarea programului zilnic, a locului de desfăşurare, precum şi lista cuprinzând candidaţii înscrişi.

(5)Consiliul de administrație înaintează graficul de desfăşurare a concursului Consiliului local/județean, inspectoratului școlar, și, după caz,  ministerelor şi instituţiilor de ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv cultelor, cu cel puţin 6 zile înainte de data  concursului. Inspectoratul școlar transmite direcției de resort din MECTS graficele înaintate de consiliile de administrație ale unităților de învățământ. 

(6) Orice modificare, din motive obiective, a programului de desfăşurare a concursului, este adusă la cunoştinţa candidaţilor şi observatorilor, în scris, cu cel puţin 48 de ore înainte, de către președintele comisiei de concurs. Când termenul de 48 de ore nu poate fi respectat din motive excepţionale şi care ţin de componenţa comisiei de concurs, secretarul sau un membru al comisiei întocmeşte un proces-verbal prin care se constată motivele din cauza cărora concursul nu se poate desfăşura. Procesul-verbal se semnează de membrii comisiei de concurs şi de observatorii prezenţi, iar concursul este reprogramat de către  consiliul de administrație al unității de învățământ, cu anunţarea celor implicaţi.

(7)Comunicarea consiliului de administraţie către inspectoratul şcolar, consiliul local/judeţean şi după caz, ministerelor şi instituţiilor de ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv cultelor, privind reprogramarea concursului, este însoţită de copia procesului verbal menţionat anterior.

(8) Conform prevederilor art. 257 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, concursul are caracter public, exceptând timpul alocat probei scrise. În unele situaţii, preşedintele comisiei de concurs poate dispune întreruperea examinării şi eliminarea din sală a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzătoare.

(9) Presa poate realiza înregistrări/fotografii/preluări de imagine în timpul desfăşurării probei de interviu, doar cu acceptul persoanelor care apar în materialele respective.

Art. 7 (1)  Consiliul de administrație al unității de învățământ emite, cu 4 zile înainte de prima probă a concursului, decizia de constituire a comisiei de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs, respectiv a comisiei de contestaţii.

(2) În cazul în care comisia de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs sau comisia de contestaţii nu pot fi constituite legal, consiliul de administrație al unității de învățământ va solicita din consorțiu sau de la alte unități de învățământ completarea numărului de membri, conform prevederilor legale.

Art. 8 Dosarul de înscriere la concurs se depune la secretariatul unității de învățământ şi trebuie să conţină:

    1. cerere de înscriere;

    2. curriculum vitae (redactat după modelul comun european, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.021/2004) (anexa nr. 1);

    3. copii, certificate „conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ de la care provine candidatul, ale:

    a) certificatului de naştere şi, dacă este cazul, certificatului de căsătorie;

    b) actului de titularizare în unitatea de învăţământ în care funcţionează;

    c) adeverinţelor/certificatelor/diplomelor de acordare a gradelor didactice/a titlului ştiinţific de doctor;

    d) carnetului de muncă sau documentului echivalent eliberat de unitatea de învăţământ, în conformitate cu art. 34 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, completat la zi;

    e) hotărârilor judecătoreşti pentru persoanele care şi-au schimbat numele din diferite motive;

    f) altor documente doveditoare, avizate „conform cu originalul” de conducerea ultimei unităţi de învăţământ în care a funcţionat, care să susţină declaraţiile din C.V.;

    4. copii legalizate ale actelor de studii (diplomă de bacalaureat, diplomă de licenţă sau echivalentă, foi matricole etc.); legalizarea acestora se face la biroul notarului public;

    5. adeverinţă de vechime la catedră, în specialitate (în original);

    6. adeverinţă cu punctajul şi calificativele pentru ultimii 3 ani (în original);

    7. certificat medical (în original) eliberat de un cabinet de medicina muncii, conform prevederilor art. 234 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011;

    8.  proiectul de dezvoltare instituțională pentru unitatea de învăţământ pentru care candidează, în plic sigilat;

    9. cazier judiciar (în original);

    10.declaraţie pe propria răspundere sau adeverinţă în original, care să ateste că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică;

    11. opisul dosarului, în două exemplare; un exemplar se restituie cu semnătura persoanei care a înregistrat înscrierea. Dosarul se numerotează pe fiecare filă, iar numărul total de file se consemnează în opis. După înregistrare nu se mai admite completarea cu documente a dosarului de concurs.

Art. 9 La sfârşitul perioadei de înscriere, secretarul unităţii de învăţământ înaintează  comisiei de concurs dosarele candidaţilor pentru verificare şi avizare în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs, fiind  acceptate numai dosarele care îndeplinesc în totalitate condiţiile prevăzute la art. 2 şi art. 8 din prezenta metodologie. În caz contrar, dosarul se respinge şi se afișează motivele respingerii.

Art. 10 (1) Comisia de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs pentru ocuparea funcţiei de director este constituită conform prevederilor art. 258 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, după cum urmează:

a) preşedinte – un cadru didactic titular, cu cel puţin gradul didactic II, ales dintre cadrele didactice membre ale comisiei de concurs, prin vot secret, cu majoritate simplă;

b) 5 membri:

– un cadru didactic, personal de conducere, îndrumare și control din inspectoratul școlar, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar;

– un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unitățile aflate în subordine, care să aibă studii echivalente cu cadrul didactic evaluat sau, în cazul în care acestea nu există, diplomă de bacalaureat sau echivalentă;

– trei cadre didactice din unitatea de învăţământ, desemnate de consiliul profesoral prin vot secret, cu majoritate simplă;

c) secretar – un cadru didactic din unitatea de învăţământ.

        Nici un membru al comisiei de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs nu poate ocupa funcția de vicepreședinte sau președinte de partid politic, la nivel local, județean sau național, la data exercitării calității de membru în comisia de concurs.

(2) Comisia de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs pentru ocuparea funcţiei de director adjunct este constituită după cum urmează:

a) preşedinte –  un cadru didactic titular, cu cel puţin gradul didactic II, ales dintre cadrele didactice membre ale comisiei de concurs, prin vot secret, cu majoritate simplă;

b) 5 membri:

– un cadru didactic, personal de conducere, îndrumare și control din inspectoratul școlar, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar;

– un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean,  în funcţie de unitățile aflate în subordine, care să aibă studii echivalente cu cadrul didactic evaluat sau, în cazul în care acestea nu există, diplomă de bacalaureat sau echivalentă.  

–  trei cadre didactice din unitatea de învăţământ, desemnate de consiliul profesoral prin vot secret, cu majoritate simplă;

c) secretar – un cadru didactic din unitatea de învăţământ.

      Niciun membru al comisiei de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs nu poate ocupa funcția de vicepreședinte sau președinte de partid politic, la nivel local, județean sau național, la data exercitării calității de membru în comisia de concurs.

(3) Pentru unităţile de învăţământ confesional, militar, de ordine publică și siguranță națională, unul din cadrele didactice membre ale comisiei de concurs va fi un delegat desemnat, după caz, de ministerul apărării, ministerele şi instituţiile de ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv al cultelor.

(5)               Subiectele, împreună cu baremul de evaluare al acestora, se realizează de către preşedinte şi membrii comisiei de concurs și de elaborare a itemilor/temelor pentru subiectele de concurs. 

(5)  Secretarul comisiei de concurs solicită, în scris, cu 30 de zile înainte de prima probă a concursului, ministerului apărării, ministerelor şi instituţiilor de ordine publică şi siguranţă naţională, delegatul pentru comisia de concurs de la unitatea de învăţământ militar, respectiv, pentru unitățile de învățământ de ordine publică și siguranță națională, și, prin inspectorul şcolar de religie, delegatul cultului pentru comisia de concurs de la unitatea de învăţământ confesional şi transmiterea nominalizărilor cel târziu cu 6 (şase) zile înainte de data concursului.

(6) La desfăşurarea concursului pentru funcţiile de director şi de director adjunct sunt invitaţi să participe în calitate de observatori:

– reprezentantul Consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ pentru care se organizează concursul;

– câte un reprezentant desemnat de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învăţământ, care au organizaţii sindicale în unitatea de învăţământ; la unităţile de învăţământ la care nu există organizaţie sindicală, un reprezentant al salariaţilor de la unitatea şcolară pentru care se ţine concursul, ales în consiliul profesoral, prin vot secret, cu majoritate simplă;

– pentru unitățile de învățământ de nivel liceal, reprezentantul Consiliului elevilor.

Secretarul comisiei de concurs invită, în scris, observatorii să asiste la desfăşurarea concursului, cu cel puţin 48 de ore înainte de data desfăşurării acestuia. Participarea observatorilor va fi confirmată printr-un document de desemnare/delegare eliberat de structura pe care aceştia o reprezintă. Neprezentarea observatorilor nu afectează legalitatea desfăşurării concursului.

(7) Secretarul şi observatorii participă la activităţile comisiei, dar nu se implică în examinarea şi evaluarea candidaţilor. Observatorii au dreptul de acces la toate documentele de concurs şi de a-şi consemna observaţiile în procesul-verbal. Dacă în derularea concursului observatorii sesizează preşedintelui comisiei vicii de procedură sau de organizare, acesta are obligaţia de a remedia deîndată neajunsurile sesizate. În cazul în care sunt semnalate erori sau abuzuri referitoare la evaluarea candidaţilor, consemnate în procesul verbal, preşedintele comisiei va analiza situaţia semnalată şi va dispune măsurile legale care se impun.

(8) Observatorii nu au dreptul de a face sesizări privind corectitudinea organizării şi desfăşurării concursului după încheierea acestuia, decât în situaţia în care nu s-a dat curs sesizării consemnate în procesul verbal.

Art. 11 (1) Concursul pentru funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ constă în următoarele probe:

a)    analiza şi evaluarea curriculumului vitae pe baza itemilor şi punctajului prezentate în anexa nr. 2 la  prezenta metodologie. Punctajul maxim acordat de fiecare membru al comisiei, independent, este de 10 puncte.

b)    analiza şi evaluarea proiectului de dezvoltare instituțională propus de candidat. Punctajul maxim acordat de fiecare membru al comisiei, independent, pentru această probă este de 10 puncte.

c)    rezolvarea subiectului alcătuit din 4 itemi/grile de management educaţional şi soluţia la studiul de caz. Punctajul maxim acordat de fiecare membru al comisiei, independent, pentru această probă este de 20 de puncte, repartizate astfel:

• pentru fiecare item corect rezolvat: 2,5 puncte

• pentru studiul de caz: 9 puncte (conform criteriilor din anexa 6)

•  utilizarea calculatorului în rezolvarea subiectului de la proba c) se punctează cu 1 punct/membru comisie

(2) Toate probele sunt obligatorii.

(3) Punctajul total, ca sumă a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei este de maxim  200 de puncte (5 x 10=50 puncte proba a) + 5 x 10=50 puncte proba b) + 5 x 20=100 puncte proba c)), iar punctajul minim pentru promovarea concursului este de 140 puncte.

Art. 12 (1) Evaluarea curriculumului vitae se face de către preşedintele comisiei şi membrii acesteia, în plenul ei, în lipsa candidatului, prin acordarea de puncte potrivit criteriilor şi punctajului menţionate în anexa 2, pe baza documentelor din dosarul de înscriere care dovedesc cele afirmate în curriculum vitae. Punctajul se aduce la cunoştinţa candidatului. În cazul în care se consideră depunctat, candidatul poate contesta pe loc evaluarea curriculum-ului vitae, asistând la reevaluarea acestuia.

(2) Evaluarea proiectului de dezvoltare instituțională se face de către comisia de concurs, în plenul ei, în lipsa candidatului. Punctajul se aduce la cunoştinţa candidatului. În cazul în care se consideră depunctat, candidatul poate contesta pe loc evaluarea proiectului de dezvoltare instituţională al unității de învățământ, asistând la reevaluarea acestuia.

(3)  La proba c) candidaţii au la dispoziţie 20 min. pentru rezolvarea itemilor/grilelor de management educațional, 30 min. pentru redactarea soluţiei identificate pentru studiul de caz şi 10 min. pentru prezentarea acesteia. Soluţiile furnizate sunt evaluate conform baremului elaborat de către comisia de concurs și de elaborare a  subiectelor.

(4) Punctajul acordat la fiecare probă pentru fiecare candidat este înscris în formularul-tip prevăzut în anexa 4 la prezenta metodologie.

(5) Punctajul obţinut de fiecare candidat se afişează în aceeaşi zi, după  finalizarea concursului.

Art. 13 (1) Sunt declaraţi „promovaţi” candidaţii care au realizat cel puţin punctajul minim.

(2) Este declarat „reuşit” la concurs candidatul „promovat” care a obţinut cel mai mare punctaj total.

(3) În cazul egalităţii de puncte este declarat „reuşit” candidatul „promovat” cu cel mai mare punctaj total la proba c). Dacă egalitatea se păstrează, departajarea se va face luându-se în considerare, în ordine, punctajele obţinute la proba b) şi în ultimă instanţă criteriul 1 – punctul B pentru directori, respectiv punctul A pentru directori adjuncţi – şi criteriul 2 punctul B din anexa2 a metodologiei.

Art. 14 Secretarul comisiei de concurs întocmeşte procesul-verbal, în care consemnează desfăşurarea şi rezultatele concursului, precum şi menţiunile persoanelor desemnate ca observatori. Procesul-verbal este semnat de preşedintele comisiei de concurs, de membrii acesteia şi de persoanele desemnate ca observatori.

Art. 15 Punctajele obţinute la fiecare probă şi punctajul total se afişează la sediul unităţii de învăţământ după încheierea concursului, în aceeaşi zi, o copie a rezultatelor fiind transmisă inspectoratului şcolar.

Art. 16 (1) Eventualele contestaţii se depun la secretariatul unităţii de învăţământ în termen de 3 zile lucrătoare de la afişarea punctajelor, iar consiliul de administraţie face publică lista contestatarilor, la sfârşitul celor 3 zile.

(2) Contestaţiile se soluţionează de către o comisie constituită după cum urmează:

a) preşedinte: un membru al corpului național de experți, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar, din afara unității de învățământ și a inspectoratului școlar;

b) membri:

– un cadru didactic, personal de conducere, îndrumare și control, altul decât cel din comisia de concurs, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar;

– două cadre didactice din unitatea de învăţământ, altele decât cele din comisia de concurs;

– un reprezentant al Consiliului Local/ Judeţean, altul decât cel din comisia de concurs.

c) secretar –  același cadru didactic care asigură secretariatul comisiei de concurs și de elaborare a subiectelor de concurs.

La lucrările comisiei de contestaţii sunt invitaţi, în scris, să participe în calitate de observatori  reprezentantul Consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ pentru care se organizează concursul şi câte un reprezentant desemnat de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură. La unităţile de învăţământ la care nu există organizaţie sindicală, este invitat, în scris, să participe reprezentantul personalului didactic de la unitatea de învăţământ pentru care se ţine concursul, ales în consiliul profesoral, prin vot secret, cu majoritate simplă.

(3) Secretarul şi observatorii participă la activităţile comisiei de contestaţii, dar nu se implică în soluţionarea contestaţiilor. Secretarul comisiei de contestaţii întocmeşte procesul verbal.

(4)Hotărârea comisiei de contestaţii se  afișează la sediul unității de învățământ în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

(5) Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă şi poate fi atacată numai prin procedura contenciosului administrativ.

Capitolul III.

NUMIREA ÎN FUNCȚIILE DE DIRECTOR ȘI DIRECTOR ADJUNCT

Art. 17 (1) Numirea în funcţiile de director şi director adjunct la unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică se face în urma reuşitei candidaţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere vacante, organizat potrivit prezentei metodologii.

(2) Validarea rezultatelor concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct se realizează conform prevederilor art. 258 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(3)  În urma concursului, directorii/directorii adjuncți de la unitățile de învățământ cu personalitate juridică sunt numiți pe o perioadă de 4 ani.

(4) Contractul de management educaţional se încheie pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcția de director, conform prevederilor art. 257 alin. (3) și ale art. 258 alin. (4) din Legea educației naționale nr.1/2011.

(5) Directorul adjunct încheie contract de management educațional cu directorul unității de învățământ, pe o perioadă de 4 ani de la data numirii în funcția de director adjunct.

(6) În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale, înainte de emiterea deciziei de numire în funcția de director, consiliul de administrație solicită avizul consultativ al organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară,  avizul consultativ al grupului parlamentar al minorităților naționale, conform prevederilor art. 97 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(7) Numirea directorilor de unități de învățământ particular se realizează conform prevederilor art. 60 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(8) Numirea directorilor unităților destinate activităților extrașcolare, încheierea contractelor de management se realizează conform prevederilor art. 259 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

(9) Directorul CJRAE încheie contract de management educațional cu președintele consiliului județean, pe o perioadă de  4 ani de la data numirii în funcție.

(10)  Modelul de contract managerial este prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta metodologie.

(11) În conformitate cu prevederile Codului muncii, numirea directorilor şi directorilor adjuncţi se face cu o perioadă de probă de 120 de zile, inclusă în durata contractului de management educaţional.

Art. 18 Cu 15 zile înainte de finalizarea perioadei de probă, consiliul de administraţie al unității de învățământ se întrunește într-o ședință pentru a evalua activitatea desfășurată de director în perioada de probă, pe baza itemilor consemnați în fișa de evaluare. La finalul ședinței, în prezența directorului, Consiliul de Administrație hotărăște dacă contractul managerial al directorului în cauză se derulează în continuare/încetează la finalul perioadei de probă. Hotărârea va fi adusă la cunoștința primarului și inspectoratului școlar.

Art. 19. Directorul unităţii de învăţământ înaintează consiliului de administraţie, cu 15 zile înaintea expirării perioadei de probă, fișa de evaluare și aprecierea sa privind corespunderea sub raport managerial a persoanei numite în funcţia de director adjunct.  Consiliul de administraţie stabileşte, pe baza fişei de evaluare şi în prezenţa directorului adjunct, punctajul obţinut şi aprecierea potrivit căreia acesta corespunde/nu corespunde postului ocupat.  La finalul ședinței, Consiliul de Administrație hotărăște dacă contractul managerial al directorului în cauză se derulează în continuare/încetează la finalul perioadei de probă. Hotărârea va fi adusă la cunoștința primarului și inspectoratului școlar.

Art. 20. Contractul de management educaţional al persoanelor numite în funcţiile de director/director adjunct la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat încetează:

1)     la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;

2)     în cazul în care, la evaluarea efectuată pentru perioada de probă, activitatea persoanei nu corespunde din punct de vedere managerial;

3)     dacă, pe perioada mandatului, directorul a obţinut în urma evaluării anuale sau în urma inspecţiei speciale efectuate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ori de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului calificativul „nesatisfăcător”;

4)     pentru nerespectarea cu vinovăţie a obligaţiilor contractuale, precum şi pentru săvârşirea unei fapte de natura abaterilor disciplinare sau care angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală sau este sancţionat conform prevederilor art. 280 alin. (2) lit. e,f din legea 1/2011, a educaţiei naţionale;

5)     în cazul în care persoana îşi pierde calitatea de cadru didactic titular în învățământul preuniversitar;

6)     în cazul în care persoana îşi pierde calitatea de membru al corpului național de experţi în management educaţional;

7)     în cazul eliberării din funcţie, prin hotărârea Consiliului de Administraţie al unității de învățământ, cu votul a 2/3 dintre membri, conform prevederilor art. 258 alin.(5) din Legea educației naționale nr.1/2011;

8)     în cazul în care, în timpul exercitării mandatului, decide să ocupe o funcţie de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic la nivel local, judeţean sau naţional;

9)     prin renunţarea directorului/directorului adjunct la contract, cu respectarea termenului de preaviz pentru funcţii de conducere;

10)     prin acordul părţilor;

11)     la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;

12)     prin decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a persoanei care ocupă funcția de conducere;

13)      în cazul reorganizării administrativ-teritoriale sau a restructurării reţelei şcolare.

Art. 21. În toate situaţiile în care contractul de management educaţional încetează,  consiliul de administrație al unității de învățământ/inspectoratul școlar/Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului emite decizie/ordin de ministru de eliberare din funcţie, după caz, respectiv comunicare a sancțiunii, conform prevederilor art. 280-283 din Legea educației naționale nr. 1/2011. 

Art. 22. Eliberarea din funcție a directorului unității de învățământ particular și confesional se realizează conform prevederilor art. 258 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Capitolul IV

 DISPOZIȚII FINALE

Art. 23. Informaţiile false cuprinse în curriculum vitae, falsul în declaraţii, falsul în înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, observate de comisia de concurs înaintea sau în timpul desfăşurării concursului, atrag eliminarea candidatului din concurs şi sesizarea organelor competente, iar cele dovedite după finalizarea concursului conduc, în plus, şi la invalidarea rezultatelor concursului şi reprogramarea acestuia, dacă sunt constatate cu privire la câştigătorul concursului.

Art. 24. (1) Sesizările care vizează nerespectarea condiţiilor de înscriere la concurs sau cele referitoare la valabilitatea documentelor de la dosarul de înscriere la concurs, dovedite înaintea sau în timpul concursului, atrag eliminarea candidatului din concurs.

    (2) Sesizările menţionate la alin. (1), dovedite după finalizarea concursului, dar înainte de emiterea deciziei/ordinului de numire, dacă sunt constatate cu privire la câştigătorul concursului, conduc la invalidarea rezultatelor acestuia şi validarea următorului candidat promovat. În cazul în care nu există niciun alt candidat promovat, concursul se reprogramează.

    (3) Numirea în funcție a persoanei menționate la alin. (2) se realizează, după caz, conform prevederilor art. 17 din prezenta metodologie.

    (4) Candidatul şi persoanele responsabile, care au încălcat prevederile prezentei metodologii, se sancţionează potrivit legii.

Art. 25. Preşedinţii, membrii şi secretarii comisiilor, precum şi persoanele desemnate ca observatori, înainte de desfăşurarea concursului, dau o declaraţie pe propria răspundere că nu au în rândul candidaţilor soţ, soţie, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, sau relaţii conflictuale cu vreun candidat, precum și că nu îndeplinesc funcția de  vicepreședinte sau președinte de partid politic, la nivel local, județean sau național, în perioada exercitării calității de președinte/membru/secretar în comisia de concurs.

Art. 26. Dosarele de înscriere la concurs a candidaţilor, borderourile de notare ale membrilor comisiei de concurs, grilele de evaluare a curriculum-urilor vitae şi proiectelor de dezvoltare instituțională, lucrările scrise ale candidaţilor se arhivează şi se păstrează în unitatea de învăţământ timp de 2 (doi) ani.

Art. 27. Toate costurile generate de organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, unitățile destinate activităților extrașcolare, unitățile conexe și unitățile de învățământ particular sunt suportate de unitatea de învățământ preuniversitar

Evaluarea Națională la Școala Generală Ceauru se va desfășura după următorul program:

-luni, 20 iunie 2011: ora 9.00  Proba de Limba și Literatura Română

-miercuri, 22 iunie 2011: ora 9.00  Proba de Matematică

Rezultatele finale se vor afișa vineri, 24 iunie 2011, până la ora 14.00.

Președinte Comisie de Examen,

prof. Șomîcu Cornel

Noul spot de promovare

Emisiunea REPERE din 15 iunie 2011 are ca invitat pe prof. Gheorghe Mitescu, inspector școlar general adjunct al județului Gorj și președintele Comisiei Județene pentru Evaluarea Națională. Subiectul principal va fi chiar desfășurarea acestui important examen în județul Gorj. 

Evaluarea Naţională va fi susţinută la nivelul Gorjului în 87 de centre de examen, urmând ca lucrările să fie corectate în trei centre de evaluare, la Şcoala Generală „Sfântul Nicolae”, Şcoala Generală „Constantin Săvoiu” şi la Şcoala Generală „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Pentru corectarea lucrărilor celor peste 5000 de elevi va fi nevoie de 100 de profesori de limba română şi de 100 de profesori de matematică.  Cele două probe de examen se vor susţine în zilele de 20 şi 22 iunie 2011.
Circa 5000 de elevi de clasa a VIII-a din Gorj s-au înscris în aceste zile pentru susţinerea Evaluării Naţionale. Prima probă de examen din cadrul Evaluării este la limba şi literatura română şi va avea loc pe 20 iunie 2011. Următoarea şi ultima probă pe care elevii o vor susţine va fi la matematică, pe 22 iunie 2011. Ambele probe sunt scrise. Pe 24 iunie 2011 se vor afişa rezultatele evaluării elevilor de clasa a opta, tot în această zi urmând să se înregistreze şi eventualele contestaţii. Pe 25 şi pe 26 iunie se vor rezolva contestaţiile, iar pe 27 iunie se vor afişa rezultatele finale ale Evaluării Naţionale din acest an.
Evaluarea naţională se va desfăşura în 87 de centre de examen din judeţul Gorj iar lucrările candidaţilor vor fi corectate în 3 de centre organizate de ISJ Gorj. Profesorul Gheorghe Mitescu, preşedintele Comisiei Judeţene pentru Evaluarea Naţională, ne-a declarat că cele trei centre de evaluare sunt la Şcoala Generală „Sfântul Nicolae”, Şcoala Generală „Constantin Săvoiu” şi la Şcoala Generală „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu.
După Evaluarea Naţională va urma etapa înscrierii absolvenţilor de clasa a opta pentru admiterea computerizată la liceu. Nota de admitere la liceu este egală cu media aritmetică dintre media generală de absolvire a claselor V-VIII şi media obţinută de elevi la Evaluarea Naţională. Prima etapă a repartizării computerizate a elevilor la liceu se va realiza la nivel naţional pe data de 12 iulie. Cea de-a doua etapă a repartizării computerizate la liceu va avea loc pe 22 iulie, iar a treia etapă a admiterii la liceu, pentru ocuparea eventualelor locuri rămase libere după primele două repartizări computerizate, se va realiza între 5 şi 7 septembrie 2011.
Gheorghe Mitescu ne-a declarat referitor la organizarea Evaluării Naţionale: ”Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a se adresa, în scris, Consiliului Local în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea Evaluării, inclusiv asigurarea prezenţei unui jandarm/poliţist pentru supravegherea transportului lucrărilor de la centrul de examen la centrul de evaluare. Ştampilele tip pentru centrele de evaluare vor fi ridicate vineri, 17 iunie 2011, de la ISJ Gorj”.

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea CINE A FOST ODATĂ-N GORJ de luni, 13 iunie 2011, este de fapt o avanpremieră la apariția cărții ”Contribuții la cunoașterea domeniului mânăstiresc din Oltenia” de Dumitru Cauc. Profesorul din Fărcășeștii Gorjului este doctor în istorie și autorul unor articole de istorie și literatură, publicate în reviste de specialitate.

Lucrarea lui Dumitru Cauc este structurată în trei părți: Formarea și dezvoltarea domeniului mânăstiresc din Oltenia; Domeniul mânăstiresc din Oltenia în secolul al XIX-lea; Proprietatea bisericească și mânăstirească în Oltenia după 1864. Autorul reușește să vină cu o interpretare nouă, pe bază de documente, a secularizării averilor mânăstirești din 1863  și a legii agrare din 1864, cele mai importante reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, pe lângă rolul pozitiv al confiscării domeniilor mânăstirilor închinate, doar așa putându-se rezolva reforma agrară, secularizarea a dus la degradarea vieții monahale. Lipsite de resursele materiale și financiare necesare, multe din lăcașurile de cult se vor ruina sau vor căpăta alte utilizări, departe de rolul pe care îl avuseseră în vechime.

”Contribuții la cunoașterea domeniului mânăstiresc din Oltenia” de Dumitru Cauc se constituie într-un eveniment editorial de primă mărime, mai ales că abordează un domeniu foarte puțin bătut de istorici în anii din urmă. Primul impediment major al cercetătorului din această perioadă este traducerea unor documente din limba slavonă, premieră ce deschide drumuri și pentru alți istorici prin folosirea acestui bun câștigat. Vorbim aici de multe documente cu referire la istoria localităților Runcu, Ceauru, Tismana, Arcani, Peștișani, Crasna ș.a.

Dacă până la secularizarea averilor mânăstirești, mânăstirile gorjene dispuneau de venituri consistente, după 1864 lucrurile se schimbă în mod radical. Cele două mânăstiri și cinci schituri existente în Gorj după 1864 rămăseseră cu următoarele proprietăți:

Mânăstirea Tismana: 5 pogoane de grădină, în jurul mânăstirii; o moară cu 4 făcăi în Gura Văii și ”ceirul ei ca 5 pogoane”; o vie de 5 pogoane la Cornet; pomii din jurul mânăstirii.

Mânăstirea Polovragi: o grădină de 6 pogoane, în jurul mânăstirii; două locuri, de 6 pogoane, foarte slab productive.

Schitul Crasna: în curtea mânăstirii un pogon

Schitul Strâmba: o grădină de zarzavat de un pogon; o vie în Dealu, de 3 pogoane; o grădină în jurul mânăstirii de 2 pogoane.

Schitul Lainici: 5 pogoane de grădină și pomi, în jurul mânăstirii.

Schitul Cioclovina: 8 pogoane, pământ de cultură, pășune și pomi.

Schitul Locuri Rele: 6 pogoane în moșia Porceni.

Noul spot de promovare

Emisiunea REPERE din 8 iunie 2011 are ca temă ”Colegiul Tehnic Mătăsari-tradiție și modernitate în învățământul tehnic gorjean”. Invitatul emisiunii este prof. Ion Săceanu, directorul acestei unități de învățământ.

La acest moment este greu să te pronunți cum va rămâne în istorie guvernarea PDL, cu siguranță ea a păcătuit grav la capitolul comunicare, exact punctul unde ani de zile președintele Traian Băsescu a fost imbatabil. Cu Tălmăceni trimiși să se facă de râs mai ales la televiziunile mogulilor, PDL-ul nu a reușit nici un moment să explice ce face. La acest lucru contribuind din plin de-a lungul timpului toți miniștrii din actualul Guvern.

PDL Gorj pare că vrea să schimbe acest lucru prin forțarea șefilor de deconcentrate și a celor cu funcții în partid de a merge în emisiuni de televiziune. Doar că efectul să nu fie contrar, în sensul că unii chiar foarte muncitori se cam împiedică când trebuie să explice ce fac și mai ales de ce fac. Un cerc mai restrâns credem că totuși s-ar impune, altfel o decizie bună riscă să se transforme în una nefericită!

Meciul Puterii

Președintele Traian Băsescu a apărut în forță astăzi cu un proiect de modificare a Constituției României, idee la care ne așteptam și este de ceva timp pregătită. De discutat dacă evenimentul trebuia să se producă acum sau ceva mai la toamnă când demara în forță relansarea PDL. În pofida celor care cred că este o mutare în etape după alegerile din PDL, noul proiect de Constituție a fost lansat în devans pentru contrabalansarea programului economic USL care a urcat această alianță la 60%.

Traian Băsescu a aruncat pe piață o adevărată bombă electorală cu iz sociologic, românii care mor de foame vor avea măcar satisfacția că cei cu avere vor putea pierde acești bani dacă unei instituții politizate i se va părea că  este ilicită. Pentru că trăim în România, o asemenea modificare de lege ar putea naște abuzuri fără precedent. Ghiciți cine și-a agonisit averea ilicit între George Constantin Păunescu și Dan Voiculescu?

Proiectul prezidențial de modificare a Constituției, care după actualul act fundamental nu ar trebui să existe, nu va deveni niciodată realitate sau cel puțin în actuala conjunctură politică. Ideea e că un anumit partid politic a făcut rost de program electoral prin exploatarea unor  dorințe generale: parlamentari mai puțini, averi la control ș.a. Încă odată, a câta oară, Opoziția a fost luată prin surprindere și va fi privită de foarte mulți români ca având ceva de ascuns. Și cum poți să nu crezi asta când niște ”gâgă” din Opoziție nu au putut să explice mesajele prezidențiale. Dar cum se spune, fiecare doarme cum își așterne!

Mult timp de acum încolo, se va discuta pe seama proiectului prezidențial. Punem pariu că media mogulilor răi va fi foarte vocală? Ați înțeles de ce trusturile de presă ale mogulilor ne informează ce face președintele 24 din 24? Sunt doar câteva întrebări, răspunsuri în următorul an! Cine crede că USL-ul s-a detașat în câștigător se îmbată cu apă rece, Marinarul veghează!