Cine a fost odată-n Gorj: Titu Frumușeanu

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea este dedicată celui care a fost Titu Frumușanu, primarul care a condus Târgu-Jiul la granița dintre secolele XIX și XX și a reușit să pună bazele unei adevărate așezări urbane. Invitatul emisiunii este documentaristul Alexandru Doru Șerban, declarat recent ”Gorjanul anului 2010” de către Consiliul Județean Gorj.

Reclame

Moșii și-au făcut datoria!

Alin Cârstea și fetița

Ariana Cârstea a împlinit un an

Olimpiada națională de religie, Târgu-Jiu, 27-30 aprilie 2011

Olimpiada de religie, Târgu-Jiu, 30 aprilie 2011

Olimpiada Naţională de Religie pentru Seminariile şi Liceele Teologice din cuprinsul Patriarhiei Române s-a deschis la Târgu-Jiu.  Şi-au dat concursul 120 de elevi, reprezentând 39 de instituţii cu profil teologic-ortodox din ţară.

Evenimentul, organizat de Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Nicodim” din Târgu Jiu, Arhiepiscopia Craiovei şi Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj, a debutat cu o slujbă de Te Deum săvârşită de un sobor de preoţi în frunte cu părintele Claudiu Porneală, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Jiu. De aici elevii, împreună cu profesorii însoţitori, au plecat spre Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”, unde a avut loc festivitatea de deschidere, în prezenţa: IPS Părinte Irineu, excelenţei sale ministru secretar de stat Vasile Timiş, Cătălin Pâslaru – inspector general în Ministerul Educaţiei, Ion Călinoiu – preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Iustin Paralescu, inspector general în cadrul ISJ Gorj şi Cristina Spilcă – inspector de religie în cadrul ISJ Gorj.

Atât deschiderea cât și închiderea manifestării s-a făcut cu mare întârziere, lucru ce arată că nici fețele bisericești nu strălucesc la capitolul punctualitate.

Bancul de la radio

Vârstele bărbatului prin comparație cu avionul

 

 Barbatul pana in 20 de ani; Avion de hartie. Numai zboruri rapide, de scurta distanta si foarte scurta distanta.
De la 20 la 30 de ani. Avion de vanatoare. Intotdeauna la post, 7 zile pe saptamana. Ataca orice obiectiv. Capabil sa execute diferite misiuni chiar cand acestea sunt la un inte…rval scurt de timp.
De la 30 la 40 de ani: Aeronava comerciala. Mentine orare regulate, destinatii destul de cunoscute si de rutina. Zborurile sunt intotdeauna la ora prevazuta, dar mai necesita mutari si adaptari care irita clientii.
De la 40 la 50 de ani. Aeronava comerciala ptr zboruri internationale. Functioneaza la ore de lux. Destinatii de inalt nivel de rare abateri. Clientela soseste cu mari sperante, la sfarsit iese obosita, dar satisfacuta.
De la 50 la 60 de ani. Aeronava cargo: Pregatiri intense si multa munca inainte de decolare. Odata in aer, manevreaza lent si ofera putin confort in timpul zborului. Clientela este compusa in majoritate din valize si tot felul de vechituri.
De la 60 la 70 de ani: Deltaplan. Necesita condit…ii externe exceptionale ptr a-si lua zborul, de o munca teribila ptr a decola, iar dupa aceea evita manevre bruste ptr ca sa nu cada inainte de timp. Dupa aterizare, demonteaza si strange tot echipamentul.
De la 70 la 80 de ani. Planor. Zboara uneori, dar numai ajutat. Repertoriul manevrelor extrem de limitat. odata ajuns la sol are nevoie de ajutor ptr a ajunge la hangar.
După 80 de ani: Aeromodel.

Simpozionul ”GORJUL-VATRĂ DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ”, ediția a XXVI, 18 mai 2011

 

În ziua de 18 mai 2011, se va desfăşura cea de-a XXVI-a ediţie a Simpozionului “Gorjul – vatră de istorie românească”. Anul acesta, manifestarea  se doreşte un omagiu împlinirii a 190 de ani de la Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.

Simpozionul se desfășoară sub  genericul “Tudor Vladimirescu” – istorie şi istoriografie, cu două secţiuni: Tudor Vladimirescu – epoca şi fapta sa şi Tudor Vladimirescu “în ochii” istoriografiei române

Organizatorii au în vedere, la acest moment aniversar, redimensionarea profilului istoric şi eroic al “Marelui Pandur”, de-a lungul celor 190 de ani “de viaţă”, de la “moartea” sa.  

Gheorghe Nichifor, președintele SSIR Gorj, ne-a declarat:”Suntem convinşi că există încă o sumedenie de elemente neexplorate ale biografiei sale istorice, sau ale Revoluţiei de la 1821, care pot fi reliefate de cercetători. Totodată, considerăm că la nivelul judeţului Gorj, istoriografia despre Tudor Vladimirescu nu a fost suficient tratată, neregăsindu-se într-o lucrare de sine-stătătoare. Este un motiv în plus pentru care vă îndemnăm, pe dumneavoastră membrii  filialei noastre, şi nu numai, să lucraţi fie şi secvenţial la realizarea unei liste, care împreună cu altele să formeze o bibliografie cât mai completă despre “eroul din Vladimir”.

Întrucât simpozionul nostru se derulează în condiţii mai puţin favorabile decât în alţi ani, îi rugăm pe toţi cei dispuşi să contribuie la această iniţiativă să ne contacteze. Avem în vedere chiar realizarea unui simpozion “virtual”, paralel cu desfăşurarea celui din luna mai, care să apară într-o formă coerentă pe site-ul nostru. Acesta presupune trimiterea comunicărilor în format electronic la adresa noastră ssirgorj@yahoo.com Nu excludem comunicările redactate în manieră clasică, care pot fi expediate pe adresa SŞIR Gorj, str. 1 Decembrie 1918 nr. 25, Târgu-Jiu, Gorj.”

Potrivit organizatorilor, vor susține comunicări: Gheorghe Nichifor, Maria Cochină, Dorina Nichifor, Alexandru Bratu, Cornel Șomâcu, Marcela Mrejeru, Vasile Udroiu, Albinel Firescu, Valentin Pătrașcu și Romulus Morega.

2 MAI 2011-Ziua Tineretului la Târgu-Jiu

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Gorj în parteneriat cu  Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Palatul Copiilor Tg-Jiu şi cu structurile asociative de tineret din Tg-Jiu, vor desfăşura în data de 2 mai 2011 o serie de manifestări cu şi pentru tineri, pentru a sărbători Ziua Naţională a Tineretului.

     

  Programul activităţilor este următorul :

Denumire activitate

Ora/ Loc de desfăşurare

Parteneri

Crosul Tineretului ( fete/ băieţi) 17,00 /Parcul Central Tg-Jiu Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj
Jocuri de grup (alergarea în saci , concurs de role, tras la franghie) 17,30 /Parcul Central Tg-Jiu
Campanie de promovare a serviciului european de voluntariat – participă 15 voluntari străini 17,00 /Parcul Central Tg-Jiu Struscturi asociative de tineret
“Animaţie stradală şi jocuri de grup” – Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” filiala Tg-Jiu 18.00/Parcul Central Tg-Jiu Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” filiala Tg-Jiu
Spectacol de muzică şi dans oferit de Palatul Copiilor Tg-Jiu 18.30/Parcul Central Tg-Jiu Palatul Copiilor Tg-Jiu

 

 Înscrierile pentru concursurile sportive  se fac începând cu orele 16.00la Amfiteatruluidin Parcul Central Tg-Jiu  (zona Muzeul de Artă).

Se vor premia cei mai buni sportivi şi se vor acorda diplome de participare tuturor tinerilor participanţi şi profesorilor coordonatori care îi  însoţesc.

           

REPERE, ediție specială vineri

Noul spot de promovare

Prima ediție specială a emisiunii REPERE este destinată GRUPULUI ȘCOLAR ENERGETIC NR 1 TÂRGU-JIU și se difuzează vineri, 29 aprilie 2011, la ora 17.15. Invitații emisiunii: Ionel Oană și Vasile Udroiu, directorii acestei instituții școlare.

Gânduri despre Muza Clio

Ca orice iubitor de Istorie, când găsești aserțiuni pe această temă le reții. Măcar cu titlu de inventar.

Astfel, Paul Valery susținea că ”istoria este cel mai periculos produs pe care intelectul uman l-a făurit, deoarece face națiunile…arogante, de nesuportat…”. Georges Duby este de părere că istoria constituie, înainte de toate, un gen literar și ”…aceasta îi conferă un caracter de noblețe…”. Carlo Ginzburg opinează și el că, prin natura sa, istoria este ”…indirectă și trebuie să ținem seama de conjunctură epocii în care se făurește”. Francois Bedarida concluziona că în cadrul istoriei ”s-a acumulat destul material și surpriza nu mai este o excepție…”. De reținut!

Isabela la Coloana Infinitului-24 aprilie 2011

Isa si tati

Isa si Mami
Isabela la Coloana Infinitului

Isabela, primele Sărbători Pascale

Isabela la Mânăstirea Lainici, 23 aprilie 2011

Un Paște fericit!

Flori

Fie ca Sfintele Paște să vă aducă tot binele din lume și sărbători liniștite. Hristos a înviat!

CORNEL ȘOMÂCU

Investiție la Ursați

Punte la Ursați

Vis împlinit

 

La aproximativ 6 km nord-vest de Municipiul Târgu Jiu se află cartierul Ursaţi. Acesta este întretăiat, în aval, de Râul Şuşiţa, o apă curată ce poate fi asemuită cu „Ozana” lui Creangă,  care separă cele două linii ale acestui cartier. Deşi pare liniştită şi fără să constituie o reală ameninţare, atunci când se „umflă”, matca devine brusc o reală primejdie. În atare situaţie, comunicarea dintre cele două linii, una dintre ele cu numele Str. Pajiştei,  devine imposibilă. Cu acestă situaţie s-a întâlnit mereu predecesorii noştri privind cu neputinţă. Dar, iată,  a sosit momentul mult aşteptat ca peste acestă apă să se ridice o construcţie cum nu s-a mai văzut împrejur. Acest lucru, noi locuitorii acestui cartier, îl datorăm Primăriei Municipiului Târgu Jiu reprezentată de domnul primar Florin Cârciumaru, care a înţeles importanţa majoră a construirii punţii de legătură dintre noi şi a pus capăt unei doleanţe care „fierbea” de multă vreme în mintea noastră. Acum avem tot dreptul să ne mândrim cu acest edificiu şi să mulţumim public tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui proiect.

            Lansăm, pe acestă cale, invitaţie tuturor celor care-s legaţi de aceste locuri, tuturor celor care iubesc natura şi frumuseţile acesteia, de a participa marţi 26 aprilie2011, atreia zi de Paşti,  la festivitatea de „tăiere a panglicii” şi de a petrece o după-amiază plăcută pe malul râului Şuşiţa.

                                                                       Învăţător Dumitru Rădăcină

Profesor Nicu Baiu

Isabela în Parcul Central

Isabela în parc
Isabela și mami, 21 aprilie
Isabela la Poarta Sărutului

Vacanță prelungită cu o zi pentru elevi

Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a dat  joi un ordin  prin care vacanta de Paște se prelungeste cu o zi. In consecinta, marti, 26 aprilie, nu vor fi tinute cursuri in invatamantul preuniversitar, după cum a informat presa inspectorul școlar general al județului Gorj, Justin Paralescu.

Elementele care au condus la fundamentarea deciziei  sunt legate de concomitența Sărbătorilor Pascale în lumea creștină si de faptul ca, in saptamana de vacanta care a premers Sfintelor Paste, un numar mare de elevi a fost angrenat in olimpiadele scolare pe discipline. S-a considerat ca, in aceste circumstante, o zi suplimentara de odihna este binevenita.

Potrivit informatiilor, ordinul de ministru a fost semnat dupa consultarea organizatiilor sindicale din invatamantul preuniversitar, care au sprijinit decizia de prelungire a vacantei cu o zi.

Recuperarea materiei aferente zilei de marti 26 aprilie se va realiza in mod intensiv, incepand cu data de 27 aprilie si pana la finalul semestrului. Directorii de scoli vor asigura recuperarea integrala a materiei.

REPERE în ediții speciale în luna mai

Noul spot de promovare

REPERE

Emisiunea de miercuri, 20 aprilie 2011, are ca invitat pe Horațiu Gorun-directorul Direcției Județene de Tineret și Sport-și are ca temă Anul Internațional al Voluntariatului și problemele globale ale tineretului.

Elevii de la Concursul Național pe Meserii la Hobița

Elevi din 35 de judete la Hobița

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ: Biserica din Stănești

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea din Săptămâna Patimilor este dedicată prezentării Bisericii din Stănești, monument istoric care datează din 1732. Telespectatorii vor putea afla lucruri importante de la prof. dr. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj, și preotului paroh Ion Popescu.

Biserica Stănești 1732

Biserica din Stănești este ctitoria boierilor Obedeni și a Bibeștilor. Familia Obedeanu, cu reşedinţa de bază la Craiova, este una dintre cele mai reprezentative familii de boieri olteni care au deţinut demnităţi importante în aparatul administrativ al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XVII-lea şi în prima parte a veacului următor. După cum mărturiseşte chiar pisania bisericii dăltuită în piatră cu slove chirilice, aflată deasupra uşii de la intrarea în pronaos şi care se păstrează în condiţii foarte bune, sfântul lăcaş din Stăneşti a fost ctitorit în 1732 de către boierul Constantin Obedeanu, viitor mare paharnic, consilier imperial în Oltenia în timpul stăpânirii austriece (1718 – 1739).
Zidită din piatră şi cărămidă, biserica din Stăneşti respectă, din punct de vedere arhitectural, canoanele construcţiilor sub formă de navă. Biserica este dreptunghiulară, în plan cu absida altarului semicilindrică la interior şi pentagonală la exterior. Pridvorul deschis şi dreptunghiular este susţinut de şase stâlpi octogonali din cărămidă cu baza pătrată şi doi semi-stâlpi lipiţi de zid. Stâlpii sunt legaţi prin arce în acoladă. Pronaosul se accede central în axul longitudinal al monumentului. Pronaosul de forma unui dreptunghi este delimitat de naos prin trei arce în acoladă susţinute pe două coloane. Pe latura sudică este prevăzut cu o fereastră, iar pe latura nordică se află intrarea de acces spre turnul clopotniţă. Naosul de formă pătrată este prevăzut spre nord şi sud cu câte o fereastră. Catapeteasma din zid, care desparte naosul de altar este prevăzută cu o uşa împărătească şi una diaconească. Altarul este străbătut spre est de o fereastră care se îngustează spre exterior.
Între clopotniţă şi pronaos există o cameră de locuit care servea şi ca loc de refugiu, în eventualitatea unui pericol. Deasupra camerei de locuit se află turnul clopotniţă de formă octogonală la care se poate ajunge pe o scară situată într-un turnuleţ adăugat pe peretele nordic, cu intrarea prin interiorul pronaosului.Faţada este împărţită în două registre printr-un brâu median rotunjit, flancat de două rânduri de cărămidă aşezată pe colţ asemenea dinţilor de ferestrău.
În ceea ce priveşte pictura bisericii, realizată în frescă, aceasta cunoaşte în decurs de cca. 100 de ani de la ctitorie două etape relevante care se identifică succesiv cu ctitorii. Asupra picturii executate în 1732 în timpul boierului Constantin Obedeanu, Alexandru Ştefulescu, primul care a introdus în circuitul ştiinţific biserica din Stăneşti aprecia, preluând tradiţia orală, că ar fi opera zugravilor Ranite Grigore, Vasile şi ucenicul Ion, aceeaşi care în 1730 – 1731 au pictat biserica din Vădeni. Potrivit aceluiaşi autor [Al. Ştefulescu] pictura înfăţişează succesiunea portretelor familiei Obedeanu şi rudelor sale astfel: „La dreapta intrării Jupân Constantin Obedeanul, comisar împărătesc, ţinând biserica cu jupâniţa sa Stanca, ce era zugrăvită în stânga intrării (…) Apoi, boierul Dositheiu Brăiloiu, monahul sin Cornea Brăiloiu vel ban, jupâneasa Stanca băneasa, jupân Cornea Brăiloiu sin Cornea Brăiloiu vel ban, jupân Constantin Brăiloiu vornic sin Cornea vel ban, jupân Mateiu Vornicu sin Cornea Brăiloiu, jupân Toma Brăiloiu vornic sin Dositheiu monahul şi jupâniţa Maria Cantacuzino.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea proprietara moşiei Stăneşti este familia Bibescu, care şi-a asumat sarcina repictării interiorului bisericii în anii 1823 – 1824, prin grija marelui vornic Dimitrie Bibescu şi a fiului său Ştefan, zugrav fiind diaconul Radu din Tg-Jiu.
Cu această ocazie, vechea frescă ce reprezenta familia Obedeanu şi Brăiloiu a fost înlocuită cu o pictură nouă  în aceeaşi tehnică, înfăţişând familia Bibescu şi noii ctitori al bisericii. Astfel, pereţii de nord sud şi vest ai pronaosului evocă un tablou votiv, care ilustrează un moment din evoluţia familiei Bibescu, veche familie de boieri de pe meleagurile Gorjului. Pe latura de apus a pronaosului este reprezentat Dimitrie Bibescu şi fiul său Ştefan care ţine în mână chivotul bisericii. Alături de Dimitrie Bibescu se află soţia sa Ecaterina cu doi copii, Iancu şi Safta. Alături de Ştefan Bibescu este soţia sa Maria. Pe peretele sudic al pronaosului sunt zugrăviţi Safta Ştirbei, Barbu Ştirbei (viitor domn al Ţării Româneşti între anii 1849 – 1856), Gheorghe Bibescu (viitor domn al Ţării Româneşti între anii 1842 – 1848), Dincă Roşianu şi Grigore al IV-lea Ghica. De asemenea, în partea de jos a pereţilor pronaosului mai sunt reprezentaţi ispravnici precum şi înalte feţe bisericeşti.
În decursul vremii, biserica nu a cunoscut modificări profunde ale arhitecturii sale.
În anul 1897, după cum menţionează inscripţia din proscomidie, în biserică a turnată o pardoseală de ciment, înlocuindu-se cea veche din lespezi de piatră.
Fără îndoială că, de-a lungul timpului, acoperişul de şindrilă a fost schimbat de mai multe ori. În anul 1877, biserica a suferit reparaţii, fiind tencuită şi văruită la exterior. De asemenea, acoperişul de şindrilă a fost înlocuit cu unul din tablă zincată şi a fost racordată la reţeaua de curent electric.
În anii 1995 – 1996 s-au iniţiat alte lucrări de restaurare-conservare, care au vizat acoperişul, căruia i s-a schimbat structura din lemn şi tabla zincată, iar faţada a fost retencuită şi văruită.
În iunie 1996, cu ocazia înlocuirii pardoselii de ciment din pridvor cu una de marmură, au fost descoperite două morminte. Primul mormânt se află amplasat în partea nordică a pridvorului şi a fost zidit din cărămizi şi acoperit cu două lespezi din piatră de moară. Baza mormântului are o pardoseală de cărămizi. Acesta adăpostea osemintele unei femei. Veşmintele cu care a fost înhumată se aflau într-o stare precară de conservare. Ele constau dintr-o rochie lucrată din lână de culoare maro închis, la care se  adaugă intercalate benzi de culoare roşie galbenă şi verde. Peste mijloc, defuncta era „încinsă” cu un brâu ţesut, probabil din păr de capră, fiind aspru la pipăit. Peste rochie a fost îmbrăcată cu o haină lungă de aba, de culoare maronie. Pe cap avea o căciulă din blană, iar în picioare cizme din piele de culoare galbenă, cu carâmbi mulaţi pe pulpă şi talpă tot din piele. S-au mai găsit şi părţi din părul defunctei care era de culoare castanie. În privinţa inventarului funerar, acesta lipsea.
Al doilea mormânt este situat în partea sudică a pridvorului şi este reprezentat printr-o groapă simplă ce a adăpostit osemintele unui bărbat. Din motive necunoscute, acestea erau răvăşite în umplutura mormântului. Ca piese de inventar funerar nu s-a descoperit decât o monedă puternic corodată, cu diametrul de 1,5 cm şi o cataramă din bronz. Întrebarea e cui au aparţinut aceste două morminte şi când se pot data?
Fără îndoială că mormântul de femeia a aparţinut unei persoane cu stare, care a avut un rol important în cadrul comunităţii din Stăneşti. Ea ar putea fi atât o preoteasă cât şi soţia unui ispravnic al moşiei din Stăneşti. Piesele de veşmânt sunt caracteristice costumului din Muntenia de la sfârşitul secolului XVIII sau începutul secolului XX.
Privitor la mormântul de bărbat, lucrurile se complică din cauza lipsei unor elemente de inventar care să permită o datare şi o atribuire mai clară. Putem preciza că el a fost anterior mormântului de femeie, moneda indicând, se pare, secolul al XVIII-lea.Monumentul istoric din Stăneşti este o dovadă atât din punct de vedere arhitectural cât şi pictural al dăinuirii unor tradiţii constructive care îşi trag seva din Evul Mediu românesc, înfruntând mai departe veacurile prin armonia şi claritatea proporţiilor sale.(Dumitru Hortopan).

CONCURSUL ȘI SIMPOZIONUL VERTICAL LA BILANȚ

La sfârșitul săptămânii trecute s-au desfășurat două manifestări de anvergură la nivel național și internațional marca VERTICAL. Au fost implicați în total în activități peste 350 de elevi și peste 200 de cadre didactice. Costurile întregului proiect au depășit 10 000 de lei. Concursul Național ”Vertical” și Simpozionul Internațional ”Educația în contextul european de azi” au fost coordonate de reprezentanți ai MECTS, ISJ Gorj și ai școlilor gazdă: Școala Generală Ceauru-Bălești, Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” și Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”. Proiectul VERTICAL este implementat de Asociația PRO VERTICAL și Fundația Cultural-Științifică ”General Gheorghe Magheru” cu ajutorul unor sponsori.

  „Zilele VERTICAL”, proiect implementat de  Asociaţia PRO VERTICAL şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică GENERAL GHEORGHE MAGHERU, cu sprijinul mai multor  parteneri şi sponsori a mai depășit cu brio o ediție.  Cele mai importante evenimente din program au fost, ca în fiecare an,  Concursul Naţional Interdisciplinar VERTICAL, ediţia a V-a la  Şcoala Generală Ceauru din comuna Băleşti şi Simpozionul Internaţional EDUCAŢIA ÎN CONTEXTUL EUROPEAN DE AZI, la Colegiul Tehnic  GENERAL GHEORGHE MAGHERU din Târgu-Jiu şi CNTV,  ediţia a IV-a. Organizatorii manifestărilor au fost  Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu, Şcoala Generală Ceauru-Băleşti, Colegiul Naţional ”Tudor Vladimirescu”, Casa Corpului Didactic Gorj şi Săptămânalul Vertical. Partenerii manifestărilor au fost  Primăriile și Consiliile Locale din Bălești și Târgu-Jiu; Societatea de Ştiinţe Matematice, Filiala Gorj; Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” Târgu-Jiu; Universitatea Petroşani; Societatea Naţională ”Spiru Haret”,  Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj și Sindicatul Liber Învățământ Novaci.

În acest an, la Concursul VERTICAL au participat 230 de elevi, din ţară şi din judeţul nostru, unele județe declinând din rațiuni financiare invitația.  Câștigătorii și-au împărțit premii de 4500 de lei oferite de Primăria Târgu-Jiu, Primăria Bălești, Primăria Rovinari, Societatea de Științe Matematice-Gorj, Clubul ROTARY, S.C. Rodna, Organizația PDL Bălești-președinte Marius Buzuloiu dar și de parlamentarii de Gorj, senatorii Ion Rușeț și Toni Mihail Greblă, deputații Victor Ponta, Severus Militaru și Vasile Popeangă. Au oferit premii din propriul buzunar Ion Călinoiu-președintele Consiliului Județean Gorj, Nicolae Davițoiu-președinte PDL Târgu-Jiu și Dan Vâlceanu-purtător de cuvânt PDL Gorj.

Imagine deschidere festiva Ceauru 9 aprilire 2011

Simpozion cu participare internaţională
Simpozionul EDUCAŢIA ÎN CONTEXTUL EUROPEAN DE AZI are caracter internaţional,  la Târgu-Jiu ajungând reprezentanți ai MECTS  şi universitari din ţară şi de peste hotare. Au trimis lucrări Târgu-Jiu pe inclusiv  profesori din străinătate:  BEÁTA JAROSIEVITZ – ADY ENDRE FOVÁROSI GYAKORLÓ KOLLÉGIUM, HUNGARY, IYGIT TUNKAY – T.C. SÜLEYMAN DEMIREL ÜNIVERSITESI, TURKEY, ANNA KORONKA – I LICEUM OGOLNOKSZTALCACE IM. GEN. JOZEFA BEMA W OSTROLECE, POLAND. Acest Simpozion va edita un CD cu toate comunicările prezentate,  cele mai reuşite regăsindu-și locul într-un volum ANALELE UNIVERSITĂŢII, editat de Universitatea din Craiova.Au fost prezentate peste 120 de lucrări din țară.

Comitetul de organizare
Din punct de vedere ştiinţific, manifestările VERTICAL 2011 au fost  coordonate de profesorii Nuşa Lupan Dumitriu-M.E.C.T.S., Dragoş Cosma-M.E.C.T.S., Justin Sebastian Paralescu-I.S.J., Gheorghe Mitescu-I.S.J., Camelia Bibere-I.S.J. Gorj, Marius Buzera-Colegiul Tehnic GENERAL GHEORGHE MAGHERU, Cornel Şomîcu-Şcoala Generală Ceauru, Simona Pătrăşcoiu- Colegiul Tehnic GENERAL GHEORGHE MAGHERU, Dorin Taşcău-Colegiul Naţional ”Tudor Vladimirescu”, Mihaela Ceauranu-CCD Gorj, Adrian Popescu-Şcoala Generală Ceauru, Gheorghe Gămăneci-Universitatea ”Constantin Brâncuşi” şi Valentina Balas-Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad.

Regal artistic

Manifestările sub sigla VERTICAL au constat și într-o latură artistică, culturală și sportivă. Elevii de la Școala Generală Ceauru coordonați de profesori de la Școala Populară de Artă au avut spectacole de înaltă ținută artistică la Bălești și Târgu-Jiu, s-a desfășurat prima ediție a Cupei Județene la Fotbal VERTICAL, s-au lansat cărți și reviste.

Manifestările au fost onorate de numeroși invitați printre care amintim pe Nușa Lupan Dumitriu, Roxana Vișan și Cristian Florea-MECTS, Nicolae Popescu-Bodorin-Universitatea București, Petre Ciungu-director CCVM ș.a.

Apel FSLI către parlamentarii României

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, care reprezintă drepturile și interesele a aproximativ 200.000 de salariați din învățământul românesc, face apel la statutul d-voastră de parlamentar și vă cere să opriți nedreptatea care se face cadrelor didactice, votând împotriva Legii privind salarizarea în 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în ziua în care Guvernul României își va angaja răspunderea. Prin acest act normativ se dorește plafonarea salariilor angajaților din învățământ, anulând prevederile Legii 221/2008, consfinţite de hotărârile judecătorești irevocabile. Precizăm că prin această plafonare, salariile personalului didactic din învăţământ vor ajunge la nivelul celor de la începutul anului 2007. Chiar şi prin aplicarea Legii 221/2008, salariile cadrelor didactice ar rămâne tot la un nivel umilitor, având în vedere importanţa muncii pe care o desfăşoară.

Federația noastră vă atrage atenția că, prin încălcarea acestor sentinţe judecătoreşti irevocabile, se creează un prejudiciu grav angajaților din educație și, mai mult, puterea judecătorească este călcată în picioare, iar România nu mai este un stat de drept.

Frecvența cu care acest Guvern promovează acte normative doar prin angajarea răspunderii, trebuie să fie un semnal de alarmă și pentru domnia voastră, întrucât instituția Parlamentului își pierde rolul şi importanța. Puterea legislativă din România a fost acaparată de o instituţie care are o cu totul altă menire, aceea de a guverna, nu de a legifera. Prin ceea ce face Guvernul, în acest moment, minimalizează şi ignoră rolul fiecărui parlamentar, fie el din partidele aflate la Putere, fie din Opoziție și îl transformă în simplu salariat al statului. 

Vă reamintim că în nicio țară afectată de criza economică sau financiară, guvernul nu a abuzat de anumite prevederi legislative, cum ar fi adoptarea legilor prin angajararea răspunderii şi nu a luat măsuri atât de drastice împotriva salariaţilor din învăţământ, aşa cum a procedat Guvernul României.

Nu uitați că și datorită cadrelor didactice ați ajuns în funcțiile pe care le ocupați în acest moment. Acestora le-aţi promis, în campania electorală din 2008, că veţi aplica Legea 221/2008.Facem apel la buna-credință de care puteți da dovadă și vă reamintim că încă un vot de susținere pentru Guvernul Boc, oferit pe 18.04.2011, v-ar putea costa credibilitatea și riscaţi să fiţi supuşi oprobriului celor care v-au votat pentru a le reprezenta drepturile şi interesele în Parlamentul României.

 PREŞEDINTE,

 SIMION HANCESCU

Concurs Profesional Naţional în Gorj

În perioada 17-20 aprilie 2011 se desfăşoară la Targu-Jiu Concursul Naţional Profesional. Potrivit comunicării venite din partea Direcţiei Generale Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, concursurile profesionale din judeţul Gorj sunt pe următoarele domenii:

-DOMENIUL COMERŢ

-DOMENIUL TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

-DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ

-DOMENIUL ESTETICĂ ŞI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC

-DOMENIUL INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

Concursul este coordonat de prof. univ.dr. Gheorghe Gămăneci şi se desfăşoară în următoarele locaţii:

-Colegiul Tehnic GENERAL GHEORGHE MAGHERU

-Colegiul Comercial VIRGIL MADGEARU

-Colegiul Tehnic Nr 2 Targu-Jiu

-Colegiul Naţional TUDOR VLADIMIRESCU

Sunt asteptati peste 200 de elevi din ţară.

REPERE, 13 aprilie 2011, GORJ TV, ora 17.15

REPERE

Emisiunea REPERE are ca temă Olimpiadele si concursurile scolare care se desfăsoară în Gorj. Invitati: Dorin Tascau-director CNTV si Marius Buzera-director CTGGM. Invitat prin telefon Nusa Lupan Dumitriu-inspector scolar general MECTS.

Premiile Vertical 2010

Aristica Paicu la premiile VERTICAL

Amfiteatru CNTV

Dumitru Brezulescu la CINE A FOST ODATĂ-N GORJ

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea din 11 martie 2011 este dedicată lui Dumitru Brezulescu, fondatorul Băncii Populare GILORTUL din Novaci, cea mai mare din țară la o anumită vreme. Au invocat amintirea acestuia pentru telespectatorii GORJ TV Cristian Grecoiu-cercetător ăn cadrul Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale și documentaristul pensionar Gheorghe Cuțuliga.

Rezultate VERTICAL 2011

Castigatorii ediției a V-a a Concursului Național VERTICAL 2011:(secțiuni și clase)

La LIMBA ROMANA

I BURLICA STEFANIA SC AL STEFULESCU 4 99,5
II SOARE MIHAI SC C SAVOIU – TG-JIU 4 99
III Cornescu Mihaela GSI TURCENI 4 98,8
M AMZA ANDREEA SC 1 MOTRU 4 98
M ABRUDAN MARIA SC C SAVOIU – TG-JIU 4 97,8

 

I CRACIUN  ALEXANDRA Sc.Gen.Nr.1 Motru 5 86
II BOBAN ŞTEFANA SC C SĂVOIU 5 84
III GHEORGHE CRISTINA SC SLATINA 5 82
M SIMIONESCU ANA MARIA SC C SĂVOIU 5 81
M DOBROIU DAIANA SC AL STEFULESCU 5 81

 

I CHIRIAC MARIA SC SLATINA 6 99
II MOCANU ANDREEA SC SLATINA 6 94
III CIOC STEFANIA SC SLATINA 6 92
M Ancuta Denisa GSI TURCENI 6 91
M NALBITORU ANDREI SC AL STEFULESCU 6 90
M VODITA STEFAN SC SLATINA 6 90

 

I FLORESCU OANA SC C SĂVOIU 7 96
II Dafinescu Diana SC NOVACI 7 95
III RADU MIHAI SC C SĂVOIU 7 94
M ROGOSINARU ANDRADA SC VLAICU VODA SLATINA 7 92
M IŞFAN IOANA SC C SĂVOIU 7 90
M ANGHELACHE ALEXANDRA SC C SĂVOIU 7 90

 

I Voinicu Ionut Bogdan L. P. S. Slatina 8 95
II MĂLĂESCU UDRIȘTEOIU FLORINA SC BALEȘTI 8 94
III Comăneci Andrei CNTV 8 90
M CĂLUGĂRU DUMITRU SC C SĂVOIU 8 88
M GUŢĂ ALEXANDRU SC C SĂVOIU 8 88

 

MATEMATICĂ

I TUFISI LASTOVIESCHI STEFAN SC AL STEFULESCU 4 98,5
II PUNGAN ANDRA SC AL STEFULESCU 4 96
III AMZA ANDREEA SC 1 MOTRU 4 90
M STOICHITENCU MARIA SC AL STEFULESCU 4 87
M STAN EDUARD CNGC-MOTRU 4 83

 

I Pravă Felix Mihai CNTV 5 88
II GUGIU ANDREEA SLATINA 5 83
III ŞTIUCĂ ROXANA SC C SĂVOIU 5 80
M GHEORGHE CRISTINA SC SLATINA 5 78
M SAVOIU VALENTIN SC SF NICOLAE 5 76

 

I CHIRIAC MARIA SC SLATINA 6 100
II JUCAN ADELINA SC AL STEFULESCU 6 99
III PIROSCA RADU SC SLATINA 6 95
M Cernăianu Mihai CNTV 6 93
M PREDUT VICTOR SLATINA 6 90

 

I IŞFAN IOANA SC C SĂVOIU 7 72
II FLORESCU OANA SC C SĂVOIU 7 57
III ANGHELACHE ALEXANDRA SC C SĂVOIU 7 55
M BOROGHINA GABRIEL SC SLATINA 7 53
M RADU MIHAI SC C SĂVOIU 7 52
M MĂRGELOIU ANDREI SC C SĂVOIU 7 52

 

I Comăneci Andrei CNTV 8 100
I Dobrotă Robert CNTV 8 100
I HUICULESCU ALEX SC SF NICOLAE 8 100
I Popescu Mihai CNTV 8 100
II Voinicu Ionut Bogdan L. P. S. Slatina 8 97
III CĂLUGĂRU DUMITRU SC C SĂVOIU 8 95
M MADULARU EVELINA SC SLATINA 8 94
M CORNOIU VLAD SC AL STEFULESCU 8 85
M Costreie Andreea SC NOVACI 8 85

 

VERTICAL

I PUNGAN ANDRA SC AL STEFULESCU 4 95,5
II AMZA ANDREEA SC 1 MOTRU 4 94
III STOICHITENCU MARIA SC AL STEFULESCU 4 91
M TUFISI LASTOVIESCHI STEFAN SC AL STEFULESCU 4 87,25
M STAN EDUARD CNGC-MOTRU 4 87,05
M SOARE MIHAI SC C SAVOIU – TG-JIU 4 84

 

I Pravă Felix Mihai CNTV 5 81,5
II GHEORGHE CRISTINA SC SLATINA 5 80
III GUGIU ANDREEA SLATINA 5 79
M ŞTIUCĂ ROXANA SC C SĂVOIU 5 77,5
M SAVOIU VALENTIN SC SF NICOLAE 5 77
M SIMIONESCU ANA MARIA SC C SĂVOIU 5 77

 

I CHIRIAC MARIA SC SLATINA 6 99,5
II JUCAN ADELINA SC AL STEFULESCU 6 91,5
III PIROSCA RADU SC SLATINA 6 87,5
M Costreie Daiana SC NOVACI 6 84,5
M MIHAILESCU VLAD SC AL STEFULESCU 6 83
M PREDUT VICTOR SLATINA 6 83

 

I IŞFAN IOANA SC C SĂVOIU 7 81
II FLORESCU OANA SC C SĂVOIU 7 76,5
III RADU MIHAI SC C SĂVOIU 7 73
M ANGHELACHE ALEXANDRA SC C SĂVOIU 7 72,5
M Dafinescu Diana SC NOVACI 7 67,5

 

I Voinicu Ionut Bogdan L. P. S. Slatina 8 96
II Comăneci Andrei CNTV 8 95
III CĂLUGĂRU DUMITRU SC C SĂVOIU 8 91,5
III Popescu Mihai CNTV 8 91,5
M Dobrotă Robert CNTV 8 89
M HUICULESCU ALEX SC SF NICOLAE 8 89

Premiile au totalizat 4500 de lei și au fost oferite de sponsori.

Simpozionul VERTICAL 2011

Simpozionul VERTICAL 2011

Concursul VERTICAL 2011, participare selectă, rezultate pe măsură

Premiere 2011 la VERTICAL

Ansamblul vocal al Scolii Generale Ceauru

Ansamblu de dansuri BRAULETUL al Scolii Generale Ceauru

VERTICAL 2011

Premii 2011

Vertical 2011 I

REPERE, serie nouă

Repere 30 martie 2011, Cornel Șomâcu și Bogdan Munteanu

Cornel Șomâcu și Bogdan Munteanu

REPERE despre ”Pensiile gorjenilor în 2011”

REPERE

Emisiunea REPERE are ca invitată pe Daniela Negoiță, director executiv adjunct al Casei de Pensii Gorj într-o discuție despre noua lege a pensiilor și normele ei de aplicare în 2011.

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ la Novaci

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” a poposit pentru câteva ore în casa octogenarului novăcean Gheorghe Cuțuliga, fost director al Uzinei Electrice din Novaci circa patru decenii. În casa veche de 115 ani a strâns un tezaur impresionant de documente, fotografii, cărți rare și costume populare.

Inginerul Gheorghe Cutuliga din Novaci, mare colectionar de documente si fotografii, proprietarul unei biblioteci impresionante si al unei superbe case din 1895, are o poveste de viață care va fascina cu siguranță pe telespectatori.