CASA NOASTRĂ, EUROPA la Școala Generală Ceauru și Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu

Casa noastră, Europa la Bălești

La CTGM

Reclame

REPERE

Emisiunea REPERE din 30 martie 2011 se intitulează EUROPA, CASA NOASTRĂ ÎN GORJ și are ca invitat pe Bogdan Munteanu, reprezentant al Comisiei Europene în proiectul ”Europa-casa noastră”

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ dedicată aniversării lui Alexandru Ștefulescu

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea de luni, 28 martie 2011, este dedicată aniversării a 155 de ani de la nașterea dascălului și istoricului Alexandru Ștefulescu, un interviu cu prof. dr. Gheorghe Nichifor, autorul celei mai importante cărți pe această temă: ”Alexandru Ștefulescu-un destin în slujba istoriei”.

Gheorghe Nichifor, autor al lucrării „Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei”, apărută la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, în anul 2007, remarca faptul că „istoriografia gorjeană a fost dominată de creaţia lui Alexandru Ştefulescu, cercetător prolific, a cărui operă, timp de peste un secol, nu a putut fi depăşită, nici măcar egalată. Spirit erudit, capabil de însemnate eforturi intelectuale, el se înscrie în contextul generaţiei sale, de propăşire şi progres cultural ale neamului românesc. Problematica abordată de scrierile sale exprimă realism şi supleţe ştiinţifică, precum şi dorinţa de a deschide drumuri noi în cercetarea istorică locală. Cu limitele inerente, pe care noi le-am marcat atunci când le-am sesizat, generate de epoca pe care o parcurge sau izvorâte din propria sa concepţie, lucrările lui Ştefulescu rămân bunuri spirituale ce reclamă studiu şi aprofundare.” 

Justin Sebastian Paralescu la REPERE, miercuri, 23 martie 2011, ora 17.15, GORJ TV

REPERE

Emisiunea REPERE are ca invitat în această săptămână pe Justin Sebastian Paralescu, inspector școlar general al județului Gorj. Tema dezbaterii se leagă de aplicarea Legii Educației Naționale, chiar MECTS declanșând o campanie în școli în acest sens.

De ce nu ieșim din criză?

Mă  număr printre acei români mulți care au nevoie de dovezi solide, pe lângă simplele declarații ale oficialităților, că în acest an vom ieși din criza economică. Optimismul exagerat al politicienilor poate să se datoreze mai degrabă apropierii anului electoral 2012 decât unei realități economice imediate. Ne aducem cu toții aminte bancurile din vremea lui Ceaușescu cu statistica, fiecare mănâncă câte un pui, o ieși procentual dar nu bate cu viața de zi cu zi. Economia despre care premierul ne spunea, inclusiv la Târgu-Jiu,  că își revine ar trebui să producă ceva. Și nu se vede nimic, comerțul se face mai mult la negru, construcțiile de orice fel nu merg, cererea de energie electrică se află la cotele cele mai scăzute și exemplele ar putea continua. Și-or fi revenit ele alte țări din criză dar parcă la noi e mult mai  greu și nici nu știm dacă la noi efectele de afară sunt chiar așa vizibile.

Plec  de la cele constatate de președintele Traian Băsescu, am avut sau încă avem o țară de asistați social. O țară în care nu ne mai place munca și așteptăm să ”pice pară mălăiață”de la autorități. Și cred că principalele probleme ni se trag de la agricultură, acolo unde nu cultivăm nimic că e prea ”scump”. Țăranul nostru nu ară, nu seamănă că e scump dar cheltuiește  sume impresionante pe porumb și alte produse agricole pe care le ia din comerț. Acest lucru nu ar fi atât de păgubos până la urmă, fiecare își administrează resursele cum crede că e mai bine, dar el îngroapă toată economia. Țăranii într-o proporție considerabilă blochează agricultura prin faptul că dețin suprafețe uriașe de pământ pe care nu le lucrează. Pe vremea lui Ceaușescu toată lumea muncea pământul, acum sunt doar ”accidente” și prin satele Gorjului. Nu se mai dă cu sapa, ci cu erbicid. Vorbim de un segment de populație îmbătrânit și cu resurse limitate dar pământul nu aduce bani nici prin cultivare, nici prin impozitare. E un lux pe care România nu și-l mai poate permite, e nevoie ca proprietatea de orice fel să fie impozitată ca în țările Uniunii Europene, tot avem prețurile la acest nivel. Investitorii  sau posibilii arendași continuă să se izbească de faptul că nea Ion sau doda Floarea cer zeci dacă nu sute de milioane de lei vechi pe un hectar de pământ care nu îl muncesc. Vorbim de foarte mult timp de astfel de idei de impozitare dar politicienii tot amână măsura pentru că, nu-i așa, cămașa e mai aproape de piele decât haina iar scadența electorală vine într-un an.

Dacă agricultura o avem pe butuci, până și simplii zilieri s-au boierit ceva de speriat, nici industrie nu pare să mai existe încă de la mormanele cu fiare vechi ale lui Petre Roman. Nu producem nimic iar când încă o mai facem nu avem piață de desfacere. Nu știm să ne adaptăm la cerințele pieței  iar noi trăim, de la Carol al II-lea încoace, tot din comenzi de stat. Cum bugetul e gripat și nu are bani de investiții, economia nu prea are cum să o ia pe creștere. Poate s-or hotărî să meargă toate bine dintr-o dată ca să aibă dreptate primul-ministru cu creșterea economică. Și, ca să fim mai exacți, nu se vorbește de ieșire din criză ci, deocamdată, de ieșirea din recesiune. Adică am ajuns la fundul  gropii și am putea încerca să ne ridicăm în picioare. Până la încercarea de a escalada marginile gropii e cale lungă! Așa că să nu zicem hop până nu sărim șanțul!

Cuvânt introductiv la ASPECTE METODICE ALE PREDĂRII ISTORIEI LA NIVEL LOCAL(2010)

Lucrurile nu sunt greu de făcut.

 Ceea ce este cu adevărat greu este

de a ne pune în starea de a  le face

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

 

                 Comuna Băleşti, una dintre cele mai mari la această oră din judeţul Gorj, a depășit patru decenii  de la constituire. După cum o dovedesc documentele de arhivă cercetate de către noi, actuala aşezare rurală totalizează aproximativ teritoriul a cinci comune rurale din secolul al XIX-lea, unele din satele componente de atunci dispărând sau regăsindu-se în componenţa altor aşezări. Comuna Băleşti în actuala formulă teritorială a luat naştere în 1968 prin reorganizarea administrativ-teritorială a României. Vorbim practic de o componenţă inedită dacă luăm în calcul faptul că satele Ceauru şi Bălăceşti au fost strămutate în perioada 1965-1966 de pe vechiul lor amplasament, destinat unor lucrări hidrotehnice, pe actualul teritoriul care în trecut chiar a aparţinut vechii comune Băleşti.

                 Demersul nostru a avut în vedere două lucruri atunci când a demarat, cu 12 ani în urmă, odată cu titularizarea pe o catedră de istorie la nivelul comunei. Mai întâi elaborarea acestei lucrări viza necesitatea alcătuirii unei asemenea monografii amplu documentată şi cuprinzătoare ca tematică, aceasta contribuind la o mai bună cunoaştere a istoriei locale mai ales că nu există o monografie care să aibă acoperire ştiinţifică şi nici teritorială. Apoi am ţinut cont de existenţa unui material documentar foarte vast care ne va reţine atenţia şi după elaborarea acestei sinteze monografice necesară ca suport de curs pentru Cursul opțional de istorie locală-”Bălești-repere istorice”.

                   Munca noastră nu vine pe un teren arid, inclusiv preocupări ale autorului mai vechi sau mai noi publicate în diverse reviste şi ziare din Gorj sau regionale, chiar o broşură, putând fi un început. La acest moment, din punct de vedere istoriografic, există o monografie a comunei Băleşti din 1906, atunci teritorial circa o treime din actuala comună și una modernă, publicată de subsemnatul, în anul 2008.  Desigur, disparat au mai apărut în diverse publicaţii materiale despre aşezări ale comunei sau despre momente din viaţa comunităţii, de multe ori chiar contribuţii ale autorului, pe care o să le cităm la momentul potrivit.

              Lucrarea vine cu foarte multe documente din arhivele locale, după cum a constatat autorul niciodată cercetate de la constituirea fondurilor. S-au valorificat, de asemenea, arhivele şcolilor, în special cea a Şcolii Generale Băleşti care începe la 1891.

                 Încercând să facem o trecere în revistă a documentelor despre trecutul localităţilor din actuala comună Băleşti am identificat un număr foarte mare dintre acestea publicate: în Documente privind Istoria României (D. I. R.), secol XVI, găsim 6 documente în vol. I 1501-1525, 4 documente în vol. II 1526-1550, 1 document în vol. IV 1571-1580 şi 5 documente în volumul V 1581-1590. Pentru secolul al XVII-lea găsim 4 documente în vol. I 1601-1610 şi 3 documente în vol. III 1616-1620; în Catalogul Documentelor Ţării Româneşti (C. D. T. R.)găsim 3 documente în vol. II 1601-1620, 2 în volumul III 1621-1632, 7 documente în vol. IV 1633-1639, 2 documente în vol. V 1640-1644, 9 documente în vol. VII 1650-1653; în Documenta Romaniae Historica (D. R. H.) găsim 5 documente în vol. II 1501-1525, 3 doc. în vol. III 1526-1535, 4 documente în vol. IV 1536-1550, 6 documente în vol. XI 1593-1600, 2 documente în vol. XXII 1628-1629 şi 1 document în vol. XXIV 1633-1634.

                   De la Arhivele Naţionale Gorj am pus în valoare fonduri ca: Pretura Plasei Târgu-Jiu, Sfatul Popular al Raionului Târgu-Jiu, Primăria comunei Ceauru, Primăria Comunei Băleşti, Tribunalul Judeţului Gorj, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Gorj, Protoieria Judeţului Gorj etc. În curând va apare MONOGRAFIA ȘCOLII GENERALE CEAURU, o lucrare elaborată în comun de Cornel Șomâcu și Dan Cismașu.


[1] Dan Neguleasa, Florina Popescu, Arhivele Statului Judeţul Gorj – Îndrumător arhivistic, Editura Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj, Târgu-Jiu, 1994.

Noua conducere a PDL Gorj

În urma alegerilor din 19 martie 2011 a rezultat următoarea structură de conducere a PDL Gorj:

-Ion Rușeț-președinte-senator de Gorj

-Severus Militaru-prim-vicepreședinte-deputat de Gorj

-Dorin Filip-prim-vicepreședinte-primar Rovinari

-Liviu Cotojman-vicepreședinte-primar Roșia de Amaradia

Ion Ruset, presedinte ales PDL Gorj

-Gheorghe Mitescu-vicepreședinte-inspector școlar general adjunct al județului Gorj

-Corneliu Gârjoabă-vicepreședinte-director în C.E. Turceni

-Ion Gruiescu-vicepreședinte-primar Negomir

-Ion Dobrițoiu-vicepreședinte-director în SNLO

-Nicolae Giuran-vicepreședinte-director în SNLO

-Rodica Dârnu-vicepreședinte-președinte PDL Municipiu-femei

-Nicolae Davițoiu-vicepreședinte-președinte PDL Târgu-Jiu

-Constantin Drăghici-vicepreședinte-primar Săulești

-Gheorghe Novac-vicepreședinte-director Direcția Silvică Târgu-Jiu

Emisiunea CINE A FOST ODATĂ-N Gorj, 21 martie 2011, destinată dispariției controversate a lui Pompiliu Marcea

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea CINE A FOST ODATĂ-N GORJ  are ca temă viața și dispariția inexplicabilă a celui ce a fost marele critic literar Pompiliu Marcea, cel care a murit la 27 martie 1985 înecat în lacul Herăstrău din București. Emisiunea vă propune o convorbire cu nepotul său, Ion Marcea, și cu profesorul de istorie Theodor Voicu, cel care l-a cunoscut pe criticul literar. Sunt prezentate, de asemenea, foarte multe imagini inedite din arhiva familiei.

În anul 2011, la data de 27 martie, se împlinesc 26 de ani de la moartea profesorului universitar doctor Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar. Pompiliu Marcea s-a născut în satul Ştefăneşti, judeţul Gorj, fiind primul dintre cei trei copii ai familiei Marcea. La vârsta de trei ani ai săi, familia se stabileşte în satul Colibaşi, comuna Scoarţa, judeţul Gorj. După ce urmează 7 clase primare la şcoala din satul natal Colibaşi, învăţătorul său Victor Ciudin a remarcat vocaţia sa către literatură şi hotărăşte împreună cu familia, ca acesta, să urmeze Şcoala Normală din Tg-Jiu. În perioada anilor 1942-1950 a fost un elev eminent al şcolii fiind primul admis pe listă, absolvind tot aşa după cum spunea dirigintele său, profesorul  Victor Andriţoiu. În vara anului 1950 a intrat la Universitatea din Bucureşti, fiind remarcat de Tudor Vianu şi după absolvirea facultăţii a rămas asistentul acestuia, urcând toate treptele universitare până la gradul de profesor universitar. În anul 1968 şi-a luat într-un mod remarcabil titlul, de doctor în ştiinţe cu o lucrare despre opera lui Ioan Slavici. Alte informații, inclusiv despre asasinatul căruia pare să îi fi căzut victimă, în emisiunea de luni, 21 martie 2011, ora 19.00 la GORJ TV.

Manipulare grosolană în Libia sau blestemul țărilor mici

În aceste zile asistăm la o uriașă operațiune militară împotriva Islamului coordonată de SUA și câteva țări occidentale interesante întotdeauna în războiul petrolului. Dacă în Irak complexul militaro-capitalist occidental s-a folosit de uriașa minciună cu armele de distrugere în masă și apoi nimeni nu a răspuns că această țară nu era un pericol pentru alții, în Libia nu s-a mai folosit nici măcar această justificare. Libia este atacată la această oră pe motiv că a vrut să anihileze niște grupuri de rebeli înarmate de același complex care acum atacă. Cine nu vede aceste lucruri, și în Occident datorită unui grad de cultură scăzut nu se văd aceste lucruri, poate susține un război împotriva unei țări libere dar precedentul poate fi periculos.

Libia este acum măcelărită că nu l-a abandonat pe Gaddafi, pentru că altfel acest regim politic de patru decenii nu este nici mai bun și nici mai rău decât altele. Dar ”revoluția de iasomie” a eșuat în Libia pentru că actualul conducător nu a fost părăsit de populație. În câteva ore sau câteva zile Gaddafi va pierde puterea dar libienii nu vor trăi mai bine sau mai democratic. Petrolul libian își va schimba stăpânii și atât iar rezistența de 40 de ani a lui Gaddafi va înceta. Asistăm practic la o refacere a situației dinainte de ”decolonizare” chiar dacă totul ni se livrează ambalat în numele ”democrației”. Mai multe state redevin colonii ale SUA, Franța și Anglia și asta sub mandat ONU. Cel puțin deocamdată, Germania are o poziție decentă și prin aceasta lăudabilă.

De ce trebuia atacată Libia? În primul rând că trebuiau testate pe teren noile arme de care dispun Aliații occidentali. Nu e un război, e un măcel atâta vreme cât libienii nu le pot opune nici un fel de rezistență, armată redusă numeric și slab înarmată. Să mai spunem că această armată a fost obligată să facă față unor rebeli care sunt dotați după ultimul răcnet al științei? Libia este un experiment militar dar poate fi un caz repetat dacă o altă țară va mai încerca să își facă propria politică, este un exemplu pentru țările arabe și nu numai. Doar Rusia pare să fii înțeles mesajul pentru că stă deoparte de acest caz.

Nu am să mă refer aici la cazul României, reacția președintelui Băsescu la ultimul Summit s-a datorat mai degrabă relațiilor proaste cu Sarkozi, ci la SUA  și Franța unde vor fi alegeri. Cei doi președinți au nevoie de realegere și cea mai bună cale e un război dinainte câștigat. Ar trebui să ne sperie pe termen lung  această politică unde foarte multe țări devin carne de tun pentru că așa s-a hotărât la Washington sau, mai nou, la Paris. La acest moment, dacă țări ca Rusia sau China nu încearcă să se implice în politica internațională, țările mici nu au nici o șansă. Un dezechilibrat din toate punctele de vedere  ca Sarkozy poate să joace un rol important în politica internațională, chiar dacă la acest moment nu poate explica decât așa  relația cu Gaddafi.

În concluzie, cine crede în ”eliberarea” Libiei se înșeală amarnic. Cel mult, libienii vor schimba stăpânul. Iar televiziunile au mai anunțat ceva care a părut să treacă drept nesemnificativ, libienii au un nivel de viață mult superior Egiptului, Tunisiei etc…De aia nu au putut fi ”eliberați” libienii? Ce va urma, va veni vremea când libienii o vor duce mai greu pentru că la ei acasă vor dicta alții. Blestemul țărilor mici!

Conferința ”Tu faci legea de nota 10(zece)” la Motru, 17 martie 2011, reportaj în imagini

Prezidiul Conferinței de la Motru

Cornel Șomâcu, Marius Buzera și Petre Ciungu-Motru, 17 martie 2011

17 martie 2011, Casa de Cultură Motru

Justin Paralescu, inspector școlar general Gorj

Oana Badea, Dorin Hanu, Justin Paralescu, 17 martie 2011

Oana Badea, secretar de stat MECTS, la 13.30 la Motru

Oana Badea, secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), va fi prezentă începând cu 13.30 la Motru  pentru a lua parte la dezbaterile legate de Legea Educaţiei Naţionale. Întâlnirea la care vor lua parte secretarul de stat, inspectori şcolari, directori de școli, profesori, părinţi şi elevi face parte din campania „Tu faci legea de nota 10” .Potrivit organizatorilor, circa  500 de profesori, părinţi şi elevi sunt aşteptaţi azi la Casa de Cultură din Motru pentru a lua parte la dezbaterile legate de noua Lege a Educaţiei Naţionale, la care va fi prezentă şi Oana Badea, secretarul de stat în MECTS.  Întâlnirea din cadrul campaniei „Tu faci legea de nota 10” a fost stabilită la Motru deoarece la aceasta vor participa şi reprezentanţi din Mehedinţi. Campania ce îşi propune o aplicare cât mai eficientă a prevederilor Legii Educaţiei a fost  lansată pe 14 martie la nivel naționqal. Aceasta vizează de asemenea diseminarea şi discutarea metodologiilor elaborate de MECTS, împreună cu cadrele didactice din ţară în vederea aplicării prevederilor Legii Educaţiei Naţionale. Până pe 15 aprilie inspectoratele şcolare din toată ţara vor trebui să organizeze conferinţe privind Legea Educaţiei pentru ca informaţia să ajungă corect la un număr cât mai mare de membri ai comunităţilor şcolare. Ca suport pentru această campanie, MECTS a elaborat o broşură, intitulată „Tu faci legea de nota 10”, care se adresează profesorilor, elevilor, părinţilor, pentru a explica exact modul în care va fi implementată Legea Educaţiei Naţionale

Oana Badea

Regulamentul Concursului Național VERTICAL 2011

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII  TINERETULUI ȘI SPORTULUI

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ

CASA CORPULUI DIDACTIC GORJ

ȘCOALA GENERALĂ CEAURU-BĂLEȘTI

COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU

ASOCIAȚIA PROVERTICAL

 

 

 

 

 

CONCURSUL NATIONAL VERTICAL

EDITIA A V -A

9 Aprilie 2011

Regulamentul de desfăşurare a Concursului Național  VERTICAL

de limba şi literatura română-matematică,

 clasele IV-VIII ,, Vertical ”,

ediţia a-V-a

 

9 APRILIE 2011 

I. Cadrul general

 

Art. 1. Concursul are ca obiectiv promovarea ideilor de competiţie şi de performanţă a studiului disciplinelor prevăzute în curriculumul şcolar şi se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru limba şi literatura  română şi matematică.

Art. 2. Concursul vizează stimularea interesului elevilor pentru realizarea standardelor curriculare de performanţă la disciplinele limba şi literatura română şi matematică , abordarea interdisciplinară în vederea creşterii calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu.

II. Etapele concursului

 

Art. 3. Acest concurs se desfăşoară la nivelul fiecarui judet participant şi are următoarele etape: pe clasă, pe şcoală şi judeţeană. Faza finala desfășurându-se în județul  Gorj

Art. 4. Selecţia participanţilor la acest concurs se face pe baza rezultatelor obţinute la fazele anterioare , cu excepţia fazei pe clasă, la care participarea se realizează pe baza aptitudinii elevului sau/şi la recomandarea învăţătorului/profesorului . Concursul se adresează elevilor din clasele IV-VIII.

Art. 5. Graficul de desfăşurare a acestui concurs este următorul :

–          Faza pe clasă :

–          Faza pe şcoală

–          Fază judeţeană

Faza naționala va avea loc la Şcoala Ceauru-Băleşti.

III. Responsabilităţi şi atribuţii

 

Art. 6. De organizarea acestui concurs şcolar răspund : I.S.J.-Gorj, S.S.M.R.filiala Gorj,Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământ, Primăria Băleşti, Şcoala Generala Ceauru – Balesti

Art. 7. Pentru coordonarea acestui concurs se constituie la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj , Comisia de organizare si coordonare   si Comisia de CONCURS  având următoarea componenţă:

            – preşedinte:      

                         inspector scolar general

–          vicepreşedinte: 

                     -inspector scolar general adjunct 

                    – inspector scolar general adjunct

  – inspector de specialitate matematica

                    – inspector de specialitate limba si literatura romana

                   –  presedinte SSM –filiala Gorj

                     -director Şc Gen Ceauru

                   – vicepresedinte SLI

            – secretar:

  profesor gradul I sau II

            – membrii:

-sefii de cerc

Art. 8. Comisia judeţeană stabileşte numărul participanţilor . Concursul presupune câte un elev de la clasele IV-VIII, , unde există un rând de clase ;şi maximum câte 3 elevi pentru fiecare clasa , unde există mai multe rânduri de clase .

Art. 9. La nivelul fiecărei şcoli ( comună sau oraş ) ,învăţătorii claselor a IV , profesorii de limba şi literatura română şi cei de matematică răspund de corectitudinea desfăşurării concursului ,împreună cu directorul şi şefii comisiilor metodice din care fac parte. Comisiile au obligaţia de a înainta Şcolii Ceauru , până la 10 . IV. 2011, tabelele cu elevii calificaţi pentru etapa nationala a concursului , precum şi tabelele cu profesorii evaluatori si profesorii insotitori (supraveghetori)

Art. 10. Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală (şcoală coordonatoare) numite prin decizia conducătorului unităţii coordonatoare sau organizatoare, cuprinde 2-4 profesori, 2 învăţători şi un secretar. Calitatea de preşedinte revine directorului unităţii de învăţământ.

Art. 11.  Comisia judeţeană are structura asemănătoare cu cea a comisiilor pentru etapa locala şi este propusă de inspectorul de specialitate şi aprobată de către inspectorul şcolar general. În comisii pot fi cooptate, acolo unde este posibil, cadre didactice universitare. Inspectorul şcolar general adjunct este preşedintele comisiei judeţene, iar inspectorul de specialitate este vicepreşedinte la comisia disciplinei de care răspunde.

  Art. 12. Comisiei Judetene îi revine responsabilitatea elaborării subiectelor de concurs la etapa judeţeană( materia studiată în clasele IV-VIII- sem. I) şi temele propuse pentru concursurile şcolare  .

Art. 13. Comisia Judeţeană va analiza şi va hotarî, în fiecare an şcolar, continutul bibliografiei minimale pentru concurs .

Art. 14. Rezultatele concursului şi concluziile Comisiei vor fi date publicitaţii.

Art. 15. Elevii participanţi care susţin concursul în altă localitate decât cea în care domiciliază vor fi însotiti de un cadru didactic de specialitate. Cadrul didactic însotitor asigură supravegherea şi îndrumarea corespunzatoare a elevilor.

Art. 16. Preşedintele Comisiei Judeţene are următoarele atribuţii:

•    răspunde de corectitudinea desfăşurării concursului şi a evaluării probelor de concurs.

•    stabileşte, împreună cu vicepreşedintele şi secretarul comisiei, sălile destinate activităţii de evaluare ;

  • avizează listele cu premii şi menţiuni;

•    semnează diplomele de premiere precum şi documentele de analiză şi datele statistice.

Art. 17. Vicepreşedinţii Comisiei Judeţene de organizare şi evaluare are următoarele atribuţii:

     •      stabilesc calendarul concursurilor;

     •      monitorizează activitatea de evaluare prestată de profesorii evaluatori;

  • verifică şi avizează calitatea evaluarii lucrărilor ce impun departajare sau sunt propuse pentru acordarea premiilor speciale;
  • verifică şi avizează corectitudinea calculului mediilor pe lucrările scrise, pe bareme, a completării acestora, ierarhia participanţilor şi convertirea punctajului final în note finale.

Art. 18. Secretarul Comisiei Judeţene de organizare şi evaluare are urmatoarele atribuţii:

  • stabileşte lista necesarului de materiale consumabile pentru probele scrise, evaluare şi evidenţa şi le gestionează pe toata durata concursului;

     •      realizează listele cu participanţii;

     •      elaborează şi multiplică imprimatele – borderouri;

     •      participă la deschiderea lucrărilor şi la ierarhizarea participanţilor;

     •      participă la realizarea clasamentului final;

 

    •       răspunde de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni

 

      •  predă lucrările şi documentele aferente, spre păstrare, în arhiva şcolii, prin proces-verbal, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară concursul;

     • asigură introducerea în calculator a rezultatelor concursului şcolar;

     •  asigură afişarea rezultatelor concursului şcolar înainte şi după contestaţii;

     • înregistrează, pe suport magnetic, pentru inspectoratele şcolare şi MEC, subiectele şi rezultatele concursului;

    • primeşte şi înregistrează contestaţiile depuse de elevi în termenul stabilit de comisie.

IV. Probele de concurs

 

Art. 19. Proba de concurs este scrisă iar structura probei se stabileşte de către membrii comisiei judeţene.

Structura probei

Proba de examen este structurată pe două părţi :

Proba I – limba şi literatura română

Proba II – matematică

 Fiecărei părti i se acordă un punctaj de la 100 la 0 puncte detaliat în baremul de corectare şi notare.

Punctajul final fiind media aritmetică a celor 2 părţi.

Timpul de lucru pentru fiecare probă este de 90 de minute cu pauză de 30 de minute între probe.

Formularea subiectelor din părţile probei de concurs se face pe baza obiectivelor programei şcolare şi în conformitate cu abilităţiile, deprinderile, capacităţiile şi conţinuturile selectate din Curriculum Naţional, programe şcolare pentru clasele IV-VIII.

Proba I –Limba şi Literatura Română

 

Programa olimpiadei judetene

Proba II- Matematică

 

 

Programa olimpiadei judetene

Art. 20.  Evaluarea lucrărilor. Rezultatele probelor sunt apreciate, de regulă, prin puncte de la 100 la 0, după baremele alcătuite de comisie.

V. Metodologia desfăşurării fazei naţionale
a concursului

Art. 21. În dimineaţa zilei în care se desfăşoară proba, Comisia  de organizare şi evaluare asigură multiplicarea subiectelor şi păstrarea secretului acestora.

Art. 22. Totodată, vor fi desemnaţi şi instruiţi profesorii asistenţi pe săli. Specialitatea profesorilor asistenţi trebuie să fie alta decât cea care priveşte conţinutul probelor. Profesorii asistenţi vor da o declaraţie scrisă din care să rezulte că nu au rude sau elevi în sălile la care supraveghează.

Art. 23. Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi privitor la atribuţiile şi comportarea lor în timpul probelor.

Art. 24. Elevilor li se înmânează foile de concurs speciale care asigură caracterul secret al identităţii participantului. Profesorii asistenţi verifică identitatea participantului pe baza actului de identitate şi a listei de participare la concurs. Preşedintele verifică numele şi prenumele de pe fiecare lucrăre, precum şi identitatea candidatului. După verificare, preşedintele semnează şi aplică, pe colţul îndoit al lucrării, ştampila şcolii unde se desfăşoară concursul.

Art. 25. După terminarea timpului afectat concursului, care se marchează pe tablă, profesorii asistenţi primesc lucrările şi verifică numărul de pagini, care se trec în borderou.

Art. 26. Preşedintele sau vicepreşedinţii subcomisiilor şi secretarul comisiei primesc seturile de lucrări pe săli, le numerotează şi le repartizează spre evaluare echipelor formate din doi profesori. La evaluare, greşelile sunt subliniate de către evaluatori folosind culori diferite, fără a se interveni în textul lucrării. Profesorii evaluatori completează borderourile de notare, alcătuite pe baza baremurilor. Punctajul final al subiectului sau al lucrării se obţine prin medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjiri, constituită din punctajul acordat de cei doi profesori.

Art. 27. În situaţia în care punctajele acordate unuia dintre subiecte sau lucrării în ansamblu, de către cei doi profesori, diferă cu mai mult de 10 puncte, în cazul notării cu maximum 100 de puncte, se procedează la reevaluarea subiectului de către un al treilea corector. Punctajul acordat de al treilea corector intră în calculul aritmetic al notei finale.

Art. 28. Punctajul final al lucrării este media aritmetică, fără rotunjiri, a punctajelor acordate pentru fiecare subiect în parte.

Art. 29. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina din concurs în altă limbă decât limba română pot să redacteze, la cerere, lucrarea în limba lor maternă.

Art. 30. Nu pot fi propunători de subiecte preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor dacă au rude sau elevi în concurs. De asemenea, nu pot fi propunători de subiecte sau evaluatori, cadrele didactice care, la clasa/clasele sau disciplina/disciplinele respective au rude sau elevi în concurs. Membrii comisiei vor da o declaraţie scrisă în acest sens.

Art. 31. Pentru concursurile şcolare, la care există etapa internaţională, se organizează o probă de baraj, în conformitate cu cerinţele concursurilor internaţionale la care vor participa.

VI. Definitivarea rezultatelor

Art. 32. Rezultatele probelor sunt apreciate, de regulă, prin puncte de la 100 la 0, după baremele alcătuite de comisie.

Art. 33. Ierarhia, înainte de contestaţie, se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctelor obţinute.

Art. 34. Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrări scrise. Contestaţiile sunt depuse în termen de cel mult 0,5 ore de la afişare, la secretariatul comisiilor, termenul de analiză şi răspuns fiind de cel mult 2 ore de la depunerea contestaţiilor.

Art. 35. Pentru rezolvarea contestaţiilor, la toate fazele de concurs, preşedintele numeşte o subcomisie pentru fiecare disciplină/an de studiu alcatuită din 2-4 cadre didactice, altele decât cele care au evaluat iniţial. Hotărârile subcomisiilor de contestaţii, certificate de preşedintele comisiei, sunt definitive. După rezolvarea contestaţiilor se stabileşte clasamentul final pentru premiere, care se afişează.

VII. Premierea

Art. 36. La etapa naţională ierarhia premiaţilor se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctelor obţinute. Pentru premiile I, II şi III se acordă cinci locuri pentru fiecare disciplină, pe an de studiu în concurs, la care participă cel puţin 75 de elevi. În cazul în care sunt sub 75 de participanţi se acordă trei locuri pentru premiile I, II şi III.

De asemenea, numărul menţiunilor poate fi de până la 25% din totalul participanţilor la concursul pe disciplina/domeniul de învăţământ. Se pot acorda şi premii speciale.

Art. 37. Premiile speciale se acordă pe baza unor criterii ce vor fi comunicate înainte de concurs. Câştigătorii acestor premii speciale se stabilesc de comisiile de organizare şi evaluare a concursurilor şcolare.

Art. 38. Drepturile elevilor şi ale personalului didactic participant la concursurile şcolare, celelalte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare.

Art. 39. În afara premiilor acordate în concurs, elevii premiaţi pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.

VIII. Premierea

Art. 40. Se acordă trei premii şi trei menţiuni pentru fiecare an de studiu ,fiecare disciplina si premiile VERTICAL care sunt media celor 2 discipline.De asemenea, numărul menţiunilor poate fi de până la 25% din totalul participanţilor la concurs. Se pot acorda şi premii speciale.

Art. 41. Premiile speciale se acordă pe baza unor criterii ce vor fi comunicate înainte de concurs. Câştigătorii acestor premii speciale se stabilesc de comisiile de organizare şi evaluare a concursurilor şcolare.

            Premiile vor fi acordate de Asociația PROVERTICAL, Fundația GENERAL GHEORGHE MAGHERU și SSM Gorj.

Lansare de carte Petre Ciungu 9 martie 2011

Lansare I

Lansare 2

CINE A FOST ODATĂ-N GORJ, 14 martie 2011, ora 19.00, GORJ TV

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea de luni, 14 martie 2011, este dedicată prezentării unui document bisericesc inedit despre Răscoala din 1907 din județul Gorj. Invitatul emisiunii este profesorul Ion Hobeanu, cercetător în cadrul Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale.

Festivalul LIVIU DAFINESCU în aprilie 2011

Pentru pregătirea formaţiilor de dansatori care vor participa la festival:
      De săptămâna viitoare, încep acţiunile de previzionare după cum urmează:
           – miercuri, 16 martie 2011, formaţiile din Negomir şi Dragoteşti;
           – joi, 17 martie 2011, formaţiile din Turceni şi Ioneşti;
           – vineri, 18 martie 2011, formaţiile din Runcu, Dobriţa şi Bâlta.
      Ediţia a VIII-a a Festivalului de dansuri populare pentru tineret va avea loc în zilele de 9-10 aprilie 2011, la Tg.-Jiu.
      Pentru alte lămuriri vă rog să vă adresaţi domnului Iulian Malea (tl.0722-624183).

Printesa noastră la 8 luni

Printesa noastră

CONTRIBUȚII LA ISTORIA GORJULUI, în avanpremieră

Din trecutul județului Gorj(fragment din cartea CONTRIBUȚII LA ISTORIA GORJULUI

în curs de apariție)

 

 

           Reținem deci faptul că unificarea politică a Ţării Româneşti a pornit din munţii Olteniei şi Munteniei şi s-a extins treptat către câmpie. Primele formaţiuni teritoriale au apărut în Oltenia, în Gorjul de astăzi. Pe teritoriul de astăzi al Gorjului au funcţionat în diverse perioade mai multe judeţe: Jaleşul, Gorjul, Gilortul şi Motru.

            Judeţul Jaleş are ca primă menţionare hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnul Dan I întărea mânăstirii Tismana vechile moşii, dăruindu-i şi un mertic anual de „400 de găleţi de grâu din judeţul Jaleşului”. Domnul menţiona pe lângă producţia de grâu şi cultivarea pomilor fructiferi la Dăbăceşti (Runcu sau Brădiceni după părerea avizată a istoricului Gheorghe Nichifor) „şi pe râul Jaleş, la Dăbăceşti, nucii, copacii toţi”. Judeţul Jaleş este menţionat apoi în încă opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moşii şi privilegii mânăstirilor Tismana şi Vodiţa de către domnii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea şi Vlad Dracul. Rămâne interesant faptul că numele judeţului provine de la râul cu acelaşi nume, hidronimul fiind de origine traco-getică ca şi Motru, Jiu, Gilort, Olt etc.[1] Pentru istoricul zonei este interesant că alături de Dăbăceşti, sunt amintite şi alte sate care compuneau vechiul judeţ, cum ar fi Ploştina şi Leurda (5 august 1424), care se regăsesc şi astăzi lângă municipiul Motru, dar şi alte sate amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund, din 28 octombrie 1428, cum ar fi: „şi pe Jaleş, Arcani şi Tămăşişti şi Băleşti şi Rasova”.[2] De asemenea, pe râul Jiu, al cărui curs este arătat de documente ca fiind situat cu câţiva kilometri mai la vest decât cel de astăzi, între localităţile Târgu-Jiu şi Şomaneşti se află în partea dreaptă, satul Băleşti. Tot judeţului Jaleş îi aparţineau şi alte localităţi menţionate de documente pentru secolul XV, Ceauri, Ungureni şi Duşăşti, ultimele două dispărute.[3]

 Analizând hărţile vremii, rezultă că judeţul Jaleş cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu acelaşi nume, dar şi importante zone din preajma acestuia.[4] Judeţul amintit cuprindea, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana şi la est împrejurimile Târgu-Jiului. De asemenea, hotarele judeţului ajungeau la vest până la întâlnirea râurilor Motru şi Jiu, iar la sud-vest aproape de râul Motru iar la sud-est până la confluenţa râului Jilţul mare cu râul Jiu.

  Reținem deci că judeţul Jaleş şi-a luat numele de la râul Jaleş, un subafluent al Sohodolului, la rândul lui afluent al Bistriţei care se varsă în Tismana. B. P. Haşdeu accepta ideea că numele „jaleş” defineşte un râu de mici dimensiuni care se află în apropierea râului mare Jiu. De fapt, judeţul Jaleş nu făcuse decât să preia vechea Ţară a lui Litovoi, amintită în Diploma Cavalerilor Ioaniţi la 1247 şi situată pe valea râurilor Jiu, Jaleş şi a celorlalte ape curgătoare din zona muntoasă a nord-vestului Olteniei.[5] Menţionat ultima dată în 1444, în documentul emis de cancelaria voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, judeţul Jaleş probabil că a dispărut la sfârşitul secolului al XV-lea în favoarea judeţului Gorj.

Prima menţiune a judeţului Gorj s-a făcut în 29 iulie 1497, în hrisovul prin care domnul Radu cel Mare dăruia Mânăstirii Tismana un obroc anual de 300 de vedre de vin „din judeţul Jiul de Sus”. Despre denumirea acestui judeţ se poate spune că este o prescurtare a vechii denumiri slave Gornemu Jiliu sau Gornemu Jil, care înseamnă Jiul de Sus sau Jiul de Munte. Din câte se are, numele a fost dat de autorităţile româneşti în perioada în care limba administraţiei Ţărilor Române era slava. Treptat s-a ajuns la denumirea de Gorjiu[6] Începând din anul 1568, judeţul este menţionat în documente sub forma în care este cunoscut în prezent.[7]

 Centrul administrativ al judeţului a fost localitatea Târgu-Jiu, care era deja oraş la anul 1406. Numele localităţii vine cu siguranţă de la începuturile sale, deoarece tranzacţiile se efectuau într-un târg unde se adunau mărfurile destinate acestei îndeletniciri. În contextul unei dezvoltări economice importante la sfârşitul secolului al XV-lea, judeţului Gorj i s-au alipit cele două judeţe vecine, Jaleş şi Gilort. La mijlocul secolului al XVII-lea, judeţul se întindea în nord până pe crestele munţilor, în sud cobora până mai jos de localitatea Turceni, în vest până pe cumpăna apelor dintre bazinele Motrului şi Jiului, iar la est atingea şi urma cursul superior al râului Olteţ. El se învecina cu judeţul Mehedinţi în vest, cu judeţul Dolj în sud şi cu judeţele Vâlcea şi Argeş în est.

Judeţul Motru este semnalat numai într-un singur document, hrisovul prin care domnul Mircea cel Bătrân întărea unor boierinaşi, la 10 iunie 1415, “satul numit Beala, care este în judeţul Motrului”. Ne dăm seama că judeţul cu acest nume se afla amplasat în bazinul şi valea râului de la care şi-a luat numele deoarece satul Beala există şi astăzi în sud-estul judeţului Mehedinţi.[8]

Judeţul Gilort, din bazinul hidrografic al râului cu acelaşi nume, avea drept graniţe la nord culmile Munţilor Parâng şi Căpăţânii, care îl despărţeau de Transilvania, de munţii şi dealurile care-l separau la vest de judeţul Gorj, la est de judeţul Vâlcea, iar la sud de judeţul Dolj. Acest judeţ este menţionat pentru prima dată într-un hrisov prin care domnul Radu cel Mare dăruia, la 3 mai 1502, mănăstirii Govora un mertic anual “din judeţul Gilort, câte 4 burdufe brânză şi câte 6 caşuri”.[9]Acest judeţ apare în alte două documente, unul care indică o danie făcută către mânăstirea Bistriţa ce consta în “500 de găleţi de grâu, pe fiecare an din judeţul Gilortului”iar cel de-al doilea, din 3 noiembrie 1516, amintea despre o danie a domnului Neagoe Basarab către mânăstirea Cornet în care apărea satul Poia “din Gilort”.[10]

Din epoca medievalã, Gorjul, ca judeţ, a cunoscut modificãri atât ca formã de organizare şi conducere cât şi ca suprafaţã. Astfel, în catagrafia ţãrii realizatã de boieri şi ofiţeri ruşi, la cererea feldmareşalului rus Rumeanţev, în scopul perceperii zaharelei, se vorbeşte de sate, districte, plãşi şi judeţe (1773-1774). Potrivit acesteia, la acel moment în Oltenia existau 5 judeţe. În prima parte a aceluiaşi secol, în timpul stãpânirii austriece în Oltenia (1718-1739), provincia era guvernatã, pe baza decretului din 1719, de un consiliu, având ca preşedinte un mare boier şi 4 consilieri. Pe baza conscripţiei lui Virmond, din 1722, aflãm cã judeţul Gorj era organizat în districtul „Jiul Superior” iar în cadrul lui apare lista satelor cu numãrul familiilor: sate mãnãstireşti (6 cu 253 de familii) şi sate boiereşti (56 cu 2321 familii). Ca mari proprietari apar: Ştirbei, Obedeanul, Mateo Brãiloiu, Milo Lupoianul, Constantin Strâmbeanul, general Cantacuzino, Staicu Bengescu, Barbu Rioşanu, Udrea Simonescu, Crãznaru, Vasile Cepleanul, Dumitraşcu Hobanul, Preda Orãşanu, Mateo Glogoveanu, Dumitaşcu Urdãreanul ş.a.
 Judeţul Gorj şi-a continuat existenţa şi în epoca modernã. Ne confirmã acest lucru harta rusã a anului 1835 unde aflãm de existenţa în Gorj a 282 de aşezãri, dintre care 257 sate şi cãtune. Cele dintâi documente despre organizarea administrativã a ţãrii apar în 1861: „Indicele comunelor orãşane şi rurale din Muntenia”, publicat de Oficiul Statistic din Bucureşti şi „Lista satelor împreunã cu numãrul sufletelor”, publicatã la Iaşi în urma recensãmântului din 1859. La vremea aceea, principatul Ţara Româneascã avea 17 judeţe, 95 de plãşi şi plaiuri, 38 de oraşe şi târguri, 3157 sate. În 1865 s-a publicat noua lege „Indicele comunelor României” dupã unire care cuprindea 33 judeţe, 164 plãşi, 3080 comune, din care 62 urbane şi 3018 rurale. Gorjul avea 6 plãşi(Amaradia, Gilortu, Jiu, Novaci-plai, Ocolu, Vulcanu-plai), 155 comune din care 1 urbanã (Tg-Jiu) şi 303 sate şi cãtune.
        În 1873 s-au revizuit legile de organizare administrativ-teritorialã, dupã care Gorjul avea tot 6 plãşi, o comunã urbanã, 154 comune rurale şi 303 sate. Pe plase, comunele şi satele erau repartizate astfel: Plasa Amaradia: 25 comune şi 48 de sate); Plasa Gilortu: 32 de comune cu 51 de sate, subprefectura la Hurezanii de Sus; Plasa Jiu: 30 comune cu 52 de sate, subprefectura la Urdari de Jos; Plasa Novaci(plai): 21 comune cu 42 de sate, subprefectura la Novaci; Plasa Ocolu: 24 comune cu 61 sate, subprefectura la Tg-Jiu(comunã urbanã) şi Plasa Vulcanu cu 22 comune şi 49 sate, subprefectura la Brãdiceni.

Județul Gorj avea în 1912 230 000 de locuitori, relevant fiind procentul locuitorilor din mediul rurală(95,8%). La vremea aceea, singura localitate urbană din Gorj era Târgu-Jiul cu 9763 de locuitori.[11]Populația urbană crescuse progresiv de la 2432 locuitori în 1869, 3346 în 1880, 6634 în 1900 și aproximativ 7000 în 1905.[12]

La 1930, judeţul Gorj avea 453 de sate, împărţite după cum urmează : Plasa Amaradia-52 de sate ; Plasa Gilort-76 de sate ; Plasa Jiu-80 de sate ; Plasa Novaci-83 de sate ; Plasa Ocolu-96 de sate ; Plasa Vulcan-66 sate.[13]

În 1938, judeţul Gorj avea o suprafaţã de 4579 kmp şi o populaţie de 229 614 locuitori şi peste 55. 000 clãdiri. Era organizat în 7 plãşi: Amaradia cu 15 comune, Bistriţa cu 10 comune, Gilortul cu 20 comune, Jiu cu 22 de comune, Novaci cu 17 comune, Ocolu cu 17 comune şi Vulcanu cu 12 comune. Aceastã organizare, cu unele modificãri, se va menţine pânã în 1950, dupã care se organizeazã regiunile şi raioanele. Gorjul avea 3 raioane: Tg-Jiu, Gilort, Novaci cu 116 comune şi 572 de sate. Din 1960 a dispãrut raionul Novaci iar din 1968 ne-am întors la judeţe.[14]

Judeţul Gorj a supravieţuit administrativ până în 1950, când statul comunist a schimbat această formă de organizare cu ce ape regiuni şi raioane. Astfel, satele şi comunele aparţinătoare fostului judeţ Gorj au fost cuprinse în raioanele Târgu-Jiu, Novaci, Gilort, şi parţial în Baia de Aramă şi Filiaşi. Gorjul a făcut parte din regiunea Craiova şi apoi Oltenia.

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 a însemnat schimbări importante în judeţul Gorj. Unele dintre fostele comune au fost comasate în unităţi administrativ-teritoriale mai mari, exemplu fiind comuna Băleşti care a reunit şi vechile comune Ceauru şi Corneşti. Gorjul are în prezent 70 de localităţi, dintre care două municipii Târgu-Jiu şi Motru, şapte oraşe Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Novaci, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Turceni şi Ţicleni şi 61 de comune.Din rațiuni economice și administrative, deși este extrem de greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste așezări urbane să revină la statutul de comună. În această situație pare să se găsească în special cea mai nouă așezare urbană, orașul Tismana.


[1] Vasile Cărăbiş, Judeţul Jaleşului, în  Litua, nr. 6, 1994, p. 84-91.

[2] Cornel Şomîcu (coordonator), Băleşti – file de istorie şi tradiţie, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2007, p. 19.

[3] Melentina Bâzgan, op.cit., p. 54.

[4] B. P. Haşdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Ţării Româneşti, Editura Minerva, Bucureşti, 1984, p. 395.

[5] Ibidem, p. 54.

[6] Emil Petrovici, Studii de dialectologie şi toponimie, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1970, p. 302.

[7] Melentina Bâzgan, op. cit., p. 58.

[8] Ibidem, pag. 61

[9] Documenta Romaniae Historica (D. R. H.), Editura Academiei Republicii Socialiste România, volumul II (1501-1525), Bucureşti, 1972, doc. 15, pag. 47

[10] Melentina Bâzgan-op.cit.pag.92

[11] XXX, Gorj. Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1980, pag.60.

[12] Gheorghe Nichifor, op.cit., pag. 52

[13] Cornel Șomâcu, ”File din Istoria Școlii Gorjene”,Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010,pag. 14

[14] Cornel Şomîcu,“Gorjul la întâlnirea cu istoria” în VERTICAL, anul III, nr. 92, 5-11 septembrie 2007

 

EXCLUSIV Miting de 100 000 de oameni la București pe 16 martie 2011

Așa cum era de anticipat, presupusa discuție pe seama moțiunii de cenzură pe Codul Muncii din 15 martie a fost mutată pe 16 martie 2011 din pricina UDMR-ului. Mitingul anunțat al sindicatelor se va desfășura pe 16 martie 2011 la București și va aduna peste 100 ooo de sindicaliști.

PAX AMERICANA, orice țară poate fi victimă!

Preşedintele Statelor Unite, Barrack Obama, a declarat că reprezentanţii NATO discută despre opţiuni de intervenţie în Libia, fiind luate în calcul diverse acţiuni militare. Obama a declarat că oamenii din jurul lui Muammar Gaddafi vor fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor şi violenţele care au avut loc de la începutul protestelor. Şeful de la Casa Albă a continuat spunând că Statele Unite dezvoltă mai multe programe umanitare pentru a veni în ajutorul oamenilor din Libia.

Să îi credem pe americani? Sau americanii vor petrolul libian iar Gaddafi trebuie înlăturat. Ce siguranță mai are o țară independentă că Unchiul Sam nu va da arme Opoziției și va ataca Puterea? Poate că e nostalgia după o dualitate a puterii mondiale care să nu le mai permită americanilor să facă ce vrea!  

Emisiunea REPERE, 9 martie 2011, GORJ TV, ora 17.15

REPERE

Emisiunea îl are ca protagonist pe deputatul independent de Gorj Dan Ilie Morega, într-o discuție despre politica locală și Codul Muncii cu realizatorul emisiunii, Cornel Șomâcu.

Emisiunea CINE A FOST ODATĂ-N GORJ 7 martie 2011, ora 19.00, GORJ TV

CINE A FOST ODATĂ- GORJ

Emisiunea din această seară este dedicată Bisericii Vădeni de la Târgu-Jiu, un lăcaș de cult cu o vechime de peste 300 de ani.Invitatul emisiunii este prof. Andrei Popete-Pătrașcu, autorul unei cărți despre aceasta.

Aceasta a început să fie construită pe la 1700, fiind ctitoria marele Ban al Craiovei Cornea Brăiloiu şi a urmaşilor săi, respectiv fii acestuia, Dositei Monahul împreună cu fratele său Vasile desăvârşind ansamblul, prin realizarea picturilor murale ce decorează interiorul bisericii încheiate în anul 1733. Prevăzută iniţial cu drugi puternici de lemn, aşezaţi în zid, care închideau porţile, precum şi cu o „tainiţă” situată sub clopotniţă, biserica, concepută mai degrabă ca o „fortăreaţă” – pentru refugiu în caz de primejdie – arată ingeniozitatea constructorilor în a crea populaţiei mijloace de a se feri din calea primejdiei turceşti, dar nu numai.Construcţia, în stilul tradiţiei bizantine, impresionează prin masivitate, înfăţişare severă, precum şi prin bogăţia picturii în frescă din interior, singulară, putem spune, în peisajul pictural al lăcaşelor de cult din Oltenia. Situată în apropierea casei lui Cornea Brăiloiu, ridicată şi aceasta la începutul secolului al XVIII-lea, „Biserica de zid cu patronajul Adormirea Maicei Domnului”, aşa cum apare denumită în actul de donaţie emis în anul 1902 de către Maria Pleniceanu, este declarată monument istoric, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice (cod GJ-II-m-A-09185.02), reprezentând o construcţie extrem de interesantă din punctul de vedere al istoriei arhitecturii şi artei eclesiastice româneşti.
Biserica este ridicată din cărămidă, fiind un edificiu de plan dreptunghiular, încheiat în partea de răsărit cu o absidă semicirculară. În interior biserica prezintă împărţirea caracteristică, respectiv absida altarului, naos, pronaos, în partea vestică fiind încheiată cu un pridvor deschis.
În ceea ce priveşte dispoziţia arhitecturală, biserica, de formă dreptunghiulară, are un aspect general solid, cu o volumetrie echilibrată, având o singură turlă, deasupra pronaosului cu funcţia de clopotniţă. „Peste pronaos se înalţă clopotniţa (creaţiune a lui Matei Basarab), masivă, pătrată în plan şi cu câte două deschideri arcuite pe fiecare faţă. Între pronaos şi camera clopotelor se găseşte o încăpere intermediară boltită, probabil o ascunzătoare luminară printr-o singură fereastră mică pe latura dinspre miazăzi; o scară ascunsă în zidul dinspre miazănoapte pune în comunicaţie pronaosul cu camera clopotelor şi cu ascunzătoarea.” (N. Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia, vol. IV, 1936, p. 63)
Grosimea zidurilor variază de la zonă la zonă. Zidul de vest al pronaosului are cca. 100 cm, cel de nord al pronaosului cca. 230 cm, iar celelalte ziduri ale bisericii de cca. 90 cm. Suportul picturii este alcătuit dintr-un singur strat, respectiv stratul de intonaco (compus din var, câlţi şi paie), aplicat direct pe zid.
Pictura este executată în tehnica „a fresco” într-un stil de influenţă bizantină. În urma examinării optice, s-a constatat că pigmenţii folosiţi sunt: alb de var, ocru, ocru roşu, miniu de plumb, verde de pământ, negru de cărbune de lemn. Pigmenţii au fost aşternuţi în timpul optim pe suprafaţa mortarului de frescă ceea ce a dat trăinicie în timpul picturii.
În curtea bisericii se află şi cavoul familiei Pleniceanu, a cărui construcţie a început în anul 1902. Aici sunt înmormântaţi, fără nume, după propria dorinţă, Maria şi Dimitrie D. Pleniceanu.
În decursul timpului biserica a avut de suferit de pe urma turcilor în urma campaniilor militare întreprinse în anul 1788 împotriva austriecilor şi de asemenea, în timpul Primului Război Mondial (frontul de lupte interne situat în apropiere a adus prejudicii bisericii, ca rezultat al bombardamentelor).Un merit deosebit l-a avut familia Pleniceanu care a avut grijă de această biserică acoperind-o cu tablă de fier în anul 1890, iar în anul 1912 cu olane de lut ars. În acelaşi an au fost înlocuite ancadramentele ferestrelor precum şi pisania de piatră. Sub îngrijirea Comisiei Monumentelor Istorice, a fost restaurată şi pictura murală, monumentul fiind adus la forma sa iniţială.
În anul 1912, la Şcoala de Meserii din Vădeni, s-a realizat şi gardul care împrejmuieşte astăzi biserica şi acesta cu valoare istorică.
În anii 1931-1947, 1955 şi 1969 s-au efectuat reparaţii la acoperiş (învelit cu şiţă de brad, conform viziunii de atunci a celor de la Monumente) şi zidărie.
După 1991, strădaniile actualului preot al parohiei Vădeni, Doru Drăghici, s-au concretizat prin recondiţionarea faţadei exterioare, realizarea unui nou acoperiş de tablă, porţionarea drumului de acces către biserică, prin betonare, în lungime totală de 170 metri, renovarea cavoului familiei Pleniceanu, aflat într-o nepermisă degradare, precum şi restaurarea şi conservarea picturii murale din interior.
Aşa cum aminteam mai sus, dată fiind textura picturală deosebit de complexă (în stilul tradiţiei bizantine), cu numeroase scene liturgice, figuri şi fizionomii de îngeri şi sfinţi, medalioane în care sunt reprezentaţi sfinţi episcopi şi ierarhi, precum şi numeroase motive decorative ce conţin elemente geometrice şi floral-vegetale caracteristice stilului brâncovenesc, respectiv  viţa de vie, vrejul şi floarea de acant, restaurarea a necesitat un personal format din specialişti avizaţi de Ministerul Cultelor şi Patrimoniului Cultural.
Târnosirea sfintei biserici, după finalizarea lucrările de restaurare şi conservare a picturii murale, s-a săvârşit în anul 2007 în prezenţa Î.P.S. Irineu şi a unui numeros sobor de preoţi.
O nouă lumină a îmbrăcat de la acea dată feţele hieratice şi pline de căldură a sfintelor personajele ce împodobesc interiorul celei mai vechi „biserici de zid a Jiului de Sus”. Merită aşadar să treceţi  pragul acestui lăcaş de cult, cu o importantă valoare istorică.

300 de sindicaliști gorjeni în Piața Prefecturii

CARTEL   ALFA                   CSDR                  CNSLR – FARTIA                  BNS

 

PETITIE

        Conducerile filialelor judeţene ale CNS Cartel Alfa,  CSDR, CNSLR -Fratia, BNS, întrunite în 25.02.2011, analizand riscurile asumării responsabilităţii guvernamentale pe legea privind Codul Muncii, precum şi situaţia creată în sistemul naţional de învăţământ, prin aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, protestează împotriva următoarelor:

  1. 1.      Contractele de muncă pe perioadă determinată;
  2. 2.      Concedierea fără preaviz, fără măsuri pentru evitarea concedierii, fără salarii compesatorii;
  3. 3.      Norma de muncă stabilită doar de patron;
  4. 4.      Programul de muncă, stabilit doar de patron, fără acordul salariatului sau al sindicatului;
  5. 5.      Compensarea cu timp liber de 60 in zile, în loc de 30, a orelor suplimentare;
  6. 6.      Modificarea unilaterală de către patron a salariului, sub pretextul neîndeplinirii normelor/obiectivelor performanţei;
  7. 7.      Pierderea drepturilor câstigate prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional  şi prin contractele de ramură;
  8. 8.      Prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cum ar fi:

–          Structura ciclurilor de învăţământ;

–          Componeţa Consiliilor de administraţie;

–          Finanţarea de bază pentru învăţământul privat;

–          Nereducerea cu 2 ore a normei didactice pentru personalul didactic cu vechime de peste 25 ani şi gradul didactic ;

  1. 9.      Incălcarea prevederilor Legii 118/2010 privitor la revenirea salariilor în sectorul bugetar la nivelul lunii iunie 2010;

10.   Recunoasterea drepturilor prevazute de Legea 221/2008 şi respectiv, încadrarea conform acestei legi.

 

PRESEDINTE CARTEL ALFA,                                                             PRESEDINTE  CSDR,

                  POPETE POMPILIU                                                                                MIJA VASILE

 

 

PRESEDINTE CNSLR-FRATIA,                                                                       PRESEDINTE BNS,

                  POPA VALENTIN                                                                        CUMPANASU DAN

Acțiunile de protest ale cadrelor didactice din Gorj

  

Acțiunile sindicale ale cadrelor didactice din Gorj au pentru luna martie 2011 următorul program:

~     04.03.2011, între orele 12.30-14.00,  pichetarea cu cca 200 persoane – Piaţa Prefecturii;

 

~    11.03.2011, între  orele 11,30-14,00 (împreuna cu celelalte  organizaţii sindicale), marş pe traseele:

  1. Zona Kaufland  – Piaţa Prefecturii;
  2. Zona Vel Pittar – Piaţa Prefecturii.

 ~   18.03.2011, între orele 11,00-13,00  (împreuna cu celelalte  organizaţii sindicale), miting  cu  cca 1000 persoane Piaţa Prefecturii

În curând CONTRIBUȚII LA ISTORIA GORJULUI de Cornel Șomâcu

Coperta I

Un Mărțișor pentru doamne și domnișoare

1 Martie

Prima zi de martie îmi aduce fericitul prilej să le adresez cele mai bune urări și să le ofer un simbol al primăverii virtuale tuturor doamnelor și domnișoarelor care vizitează acest blog!